SUBSTANTE NARCOTICE

substante narcotice

Substantele narcotice (anestezice generale) exercita cea mai evidenta actiune depresoare asupra sistemului nervos central.

Dupa ce patrund in organism, narcoticele ajung in circulatia generala si de aici in sistemul nervos central si in mod deosebit in encefal unde produc anestezia generala (narcoza).

Din punct de vedere clinic narcoza se caracterizeaza prin pierderea sensibilitatii, motricitatii voluntare si a reflexelor, pierderea activitatii psihice si relaxarea musculaturii striate.

De retinut ca functiile vegetative raman intacte. Instalarea narcozei se realizeaza din punct de vedere farmacodinamic in mai multe faze:

faza de excitatie aparenta si de analgezie in care se produce depresarea centrilor durerii si a celor inhibitori. Centrii excitatori raman neafectati si in aceasta faza domina comportamentul de animal excitat. Scoarta cerebrala este cu precadere depresata si nu poate sa mai exercite rolul coordonator asupra centrilor subcorticali. Clinic excitatia aparenta se poate observa bine la cabaline, carnivore si rumegatoare mari. Ea este de scurta durata la suine si lipseste la pasari. Excitatia aparenta se instaleaza dupa ce narcoticul a ajuns la nivelul sistemului nervos central si ea nu trebuie sa fie confundata cu starea de neliniste pe care o manifesta animalul in momentul in care se administreaza narcoticul, in special a celor gazoase sau volatile;

faza de narcoza superficiala se produce datorita depresarii (inhibarii) unei parti din centrii excitatori si se manifesta prin adormirea animalului. In aceasta faza sensibilitatea este mult diminuata, musculatura este relativ relaxata si se pot realiza interventii de mica chirurgie. Somnul nu este foarte profund si poate sa fie intrerupt de stimuli externi. Substantele narcotice depreseaza mai intai encefalul, apoi maduva spinarii si in final bulbul rahidian. Ritmul respirator se micsoreaza, presiunea sanguina scade si ea si apoi apar modificari si la nivelul celorlalte aparate si organe.

faza de narcoza profunda se instaleaza atunci cand substanta narcotica a atins nivelul maxim si se manifesta clinic prin disparitia reflexelor importante. Operatiile de mare chirurgie se efectueaza in prima parte a acestei faze. Trebuie sa se retina faptul ca in ultima parte a acestei faze pot sa apara sincope respiratorii si cardiace.

Atunci cand din greseala se administreaza doze toxice de narcotic, se produce paralizia centrilor respirator si vasomotor. De asemenea, trebuie sa se retina faptul ca sincopa respiratorie apare inaintea celei cardiace. Daca dispare reflexul cornean si apare brusc midriaza inseamna ca animalul este foarte aproape de exitus (moarte).

Revenirea din starea de narcoza urmeaza evolutia inversa a fazelor descrise mai sus si se produce pe masura ce narcoticul se metabolizeaza in organism.

Substantele narcotice se clasifica in: gazoase, volatile si nevolatle.

Substante narcotice gazoase

Dintre substantele narcotice gazoase in medicina veterinara se utilizeaza: protoxidul (monoxidul) de azot si ciclopropanul.

Protoxidul de azot (monoxidul de azot) este un gaz lichefiabil care dupa administrare produce narcoza rapida insotita de o analgezie apreciabila. Trebuie sa se asocieze cu oxigen si narcotice volatile, barbiturice sau opiacee.

Ciclopropanul este din punct de vedere chimic cea mai simpla hidrocarbura ciclica saturata. Este un gaz lichefiabil, inflamabil si exploziv. Se administreaza in circuit inchis si se asociaza cu oxigen si barbiturice. Narcoza se instaleaza in 2-3 minute, iar analgezia se produce la o concentratie mica de aproximativ 1%.

Substante narcotice volatile

Substantele narcotice volatile se prezinta sub forma de lichide care la temperatura camerei au capacitatea de a se volatiliza usor. Substanta narcotica se absoarbe pe la nivelul alveolelor pulmonare, trece apoi in sange, se distribuie in tot organismul si in mod deosebit in tesuturile bogate in lipide cum este sistemul nervos central la nivelul caruia actioneaza specific.

Dintre substantele narcotice volatile mai frecvent utilizate in medicina veterinara sunt: cloroformul, eterul, clorura de etil, halotanul etc.

Cloroformul se prezinta sub forma de lichid limpede, incolor, volatil, cu miros caracteristic, cu gust dulceag si arzator. Este un reactiv oficinal. Nu este inflamabil. In anesteziologie se foloseste chloroformium pro narcosi. Nu se poate folosi la pisici si bovine deoarece produce hiperemie si hipersecretie la nivelul tractului respirator (pericol de aparitie a bronhopneumoniei). In organism cloroformul patrunde in tesuturile bogate in lipide si practic nu se descompune. Provoaca infiltratia grasa a ficatului, cordului si imprima miros neplacut carnii care devine improprie pentru consum. Pentru a se diminua efectele adverse ale cloroformului se foloseste in practica un amestec cunoscut sub denumirea de narcotic A.C.E. (1 parte alcool + 2 parti cloroform + 3 parti eter).

Pentru eutanasierea cainilor suferinzi de afectiuni incurabile (scop umanitar), se poate injecta cloroform pe cale intravenoasa sau intracardiaca in doza de 8-10 ml/animal.

Eterul se prezinta sub forma de lichid limpede, incolor, volatil (vapori mai grei ca aerul), cu miros caracteristic si gust arzator, racoritor si inflamabil.

In anesteziologie se foloseste eterul anestezic, oficinal care este o substanta mai pura. Actiunea narcotica este mai slaba decat a cloroformului.

Halotanul (Fluotan, Narcotan) se prezinta sub forma de lichid limpede, incolor, neinflamabil, fotosensibil, neexploziv, cu miros caracteristic aromatic, greu solubil in apa si cu densitate mare (D=1,9). Se pastreaza in sticle brune timp de 6 luni. Se utilizeaza in asociere cu oxigen si protoxid de azot. Se recomanda ca prenarcoza sa se efectueze cu neuroleptice sau barbiturice. S-a dovedit a fi un foarte bun narcotic la porc si gaina. Narcoza dureaza 3-5 minute. La gaina premedicatia cu rezerpina potenteaza vizibil actiunea halotanului.

Substante narcotice nevolatile

Au avantajul ca produc o foarte slaba excitatie aparenta si deci nu necesita o contentie severa a animalelor. Un alt mare avantaj este si acela ca narcoticele nevolatile actioneaza un timp mai indelungat deoarece se elimina mai lent din organism.

Narcoticele nevolatile sunt frecvent utilizate pentru realizarea narcozei de baza (superficiale), iar pentru realizarea narcozei profunde se administreaza narcotice volatile. In comparatie cu hipnoticele, narcoticele nevolatile actioneaza gradat in functie de marimea dozei. La doze mici actioneaza ca hipnotice, iar la doze mari ca narcotice.

Cele mai utilizate narcotice nevolatile in medicina veterinara sunt: cloralhidratul, cloraloza, alcoolul etilic, uretanul, ketalarul, sombrevinul etc.

Cloralhidratul se prezinta sub forma de cristale incolore, cu miros caracteristic asemanator celui de pepene galben, foarte usor solubile in apa. Narcoticul se distribuie in tot organismul si se elimina lent in principal pe cale urinara. Nu imprima miros carnii. Narcoza este de durata 30-120 minute. Se injecteaza strict pe cale i.v. sub forma de solutii 15-20% deoarece este foarte iritant pentru tesuturi.

Per os si per rectum se administreaza numai in solutii cu o concentratie de maximum 5% inglobat in mucilagii. In practica se utilizeaza in doza de 0,1 g/Kg si prezinta marele avantaj ca animalul se autodozeaza in timpul administrarii narcoticului.

Trezirea instantanee din starea de narcoza se realizeaza printr-o injectie pe cale i.v. de cocaina (la cal 0,3 g in 20 ml apa distilata).

Daca cloralhidratul se asociaza cu sulfat de magneziu (cate 0,07-0,08 g/Kg din fiecare) in solutii de 10-15% si se administreaza pe cale i.v. se obtine o buna narcoza profunda.

La porc se injecteaza obisnuit pe cale i.p. in doza de 0,25 g/kg din solutia 5%, lipseste faza de excitatie aparenta, iar narcoza instalata dureaza aproximativ 2 ore.

La caine faza de excitatie aparenta este deosebit de intensa. Se utilizeaza in special pentru salvarea cainilor intoxicati cu stricnina, prin administrare pe cale i.p. in doza de 0,3 g/Kg sub forma de solutie injectabila 10%.

Cloraloza se obtine prin condensarea cloralhidratului cu glucoza.

Este mai putin toxica si iritanta decat cloralhidratul.

Se utilizeaza frecvent la rumegatoarele mici administrata i.v. sub forma de solutie 1% in doza de 0,03-0,05 g/Kg.

La caine nu produce excitatie aparenta, reflexele persista, durata narcozei este de aproximativ 2 ore, iar doza este de 0,11 g/Kg.

La iepuri se utilizeaza solutie 1% administrata pe cale i.v. in doza de 0,12-0,15 g/Kg.

Alcoolul etilic poseda actiune antiseptica, dezinfectanta si narcotica. Actioneaza ca anestezic general, depreseaza centrii durerii si induce faza de excitatie aparenta. Excitatia aparenta nu este o excitatie propriu-zisa deoarece aceasta este contracarata de excitantii sistemului nervos central (exemplu cafeina) care restaureaza functiile centrilor nervosi deprimati de alcool.

In doze moderate, alcoolul produce la om o excitatie aparenta insotita de efecte psihice agreabile. In doze mai mari produce narcoza superficiala, iar in doze mari si foarte mari narcoza profunda si chiar exitus prin coma etilica.

Daca se administreaza pe cale orala, alcoolul se absoarbe aproximativ 30% din stomac, iar restul din intestinul subtire. Efectul apare in decurs de 15-30 minute. Cea mai mare concentratie sanguina se deceleaza la aproximativ o ora de la ingestie. Laptele, grasimile, mucilagiile si zaharurile incetinesc absorbtia alcoolului din tractul gastrointestinal.

In organism, 90-98% din alcool se oxideaza lent sub influenta alcooldehidrogenazei hepatice si se transforma in CO₂ si H₂O cu eliberare de energie care nu se depoziteaza, ci se pierde. O mica parte din alcool se elimina ca atare prin respiratie, urina, lapte si sudoare.

Intoxicatiile acute la animale se combat cu cafeina, pentetrazol, stricnina sau inhalatii cu amoniac.

Narcoza cu alcool este foarte bine suportata de rumegatoarele mari, la care se administreaza per os in doza de 1 ml/Kg sau pe cale intravenoasa in doza de 0,3-0,4 ml/Kg din solutia 30% (o parte alcool concentrat la doua parti apa).

Uretanul se prezinta sub forma de pulbere inodora, foarte solubila in apa, oficinala. Este un foarte bun narcotic pentru animalele de laborator, iar diferenta intre dozele narcotice si cele toxice este destul de mare. La caine efectul apare la 1-2 ore dupa administrare si dureaza 24-36 ore. Ca hipnotic se administreaza la caine pe cale orala sau s.c. in doza de 0,1-0,2 g/Kg, iar ca narcotic 1-1,6 g/Kg din solutia 10-20%.

La cobai si sobolani se inoculeaza 5 ml din solutia 10% pe cale s.c., la soareci 0,2 ml /animal, iar la broaste 2ml/animal.

Ketalarul (Ketamina) produce o analgezie profunda si un somn superficial. Daca se administreaza pe cale i.v. determina aparitia unui efect anestezic prompt care dureaza 10-15 minute. Efectul narcotic indus de ketalar este preferat in caz de urgente pentru interventii rapide de scurta durata. La animalele mari dozele sunt de 0,008 g/Kg, iar la cele mici de 0,002 g/Kg.

Sombrevinul (Epontol, Propanidid) este o amida fenoxiacetica care se administreaza pe cale i.v. si induce rapid narcoza superficiala insotita de hipotensiune pasagera, hiperpnee initiala si apoi hipoventilatie. Narcoza dureaza 3-5 minute. La capre si caini dureaza 20 minute. La rumegatoarele mari se administreaza in doza de 0,015 g/Kg, iar la animale mijlocii si caine in doza de 0,02-0,03 g/Kg solutie 0,1% injectata rapid i.v.