Colaps cardiovascular, stop cardiac si moartea subita cardiaca - test grila

Colaps cardiovascular, stop cardiac si moartea subita cardiaca

1. [8388607] suport vital de baza ()

A: defibrilare

B: administrare oxigen

C: oservarea miscarilor respiratorii

D: linie venoasa

E: electrostimulare

2. [M1111001] In urmatoarele situatii pacientul isi redobandeste constienta spontan, cu EXCEPTIA: (pag. 246)

A: stop cardiac

B: sincopa prin bradicardie tranzitorie

C: sincopa vasovagala

D: sincopa cu hipotensiune posturala

E: sincopa neurocardiogena

3. [M1111002] Care este mecanismul electric cel mai obisnuit care determina stop cardiac? (pag. 246)

A: bradiaritmii severe persistente

B: fibrilatia ventriculara

C: asistolia

D: disociatia electromecanica

E: tahicardia ventriculara

4. [M1111003] Urmatoarele conditii se asociaza cu stop cardiac prin scaderea acuta a debitului cardiac, cu EXCEPTIA: (pag. 246)

A: embolismul pulmonar acut masiv

B: anafilaxia severa

C: anevrism de aorta rupt cu hemoragie interna

D: tahicardie ventriculara nesustinuta, fara transformare in fibrilatie ventriculara

E: ruptura miocardica post infarct miocardic

5. [M1211004] Cea mai frecventa anomalie structurala asociata cu moartea subita cardiaca este: (pag. 246)

A: boala aterosclerotica coronariana

B: cardiomiopatia hipertrofica

C: cardiomiopatia dilatativa

D: sindromul de QT lung

E: bolile inflamatorii si infiltrative

6. [M1211005] Examenul anatomopatologic al victimelor mortii subite cardiace arata: (pag. 246)

A: incidenta redusa a leziunilor aterosclerotice

B: placi coronariene fibrotice, severe

C: infarctele miocardice acute recente apar la 70-75 % din cazuri

D: placi aterosclerotice fisurate, agregate plachetare si/sau tromboza acuta apar la 95 % din cazuri

E: putine leziuni acute se suprapun peste leziuni cronice

7. [M1211006] Cel mai frecvent mecanism electric al stopului cardiac este: (pag. 247)

A: bradiaritmia severa, persistenta

B: asistolia

C: disociatia electromecanica

D: tahicardia ventriculara sustinuta

E: fibrilatia ventriculara

8. [M1211007] Inregistrarile ECG continue au aratat ca cea mai frecventa tulburare de ritm aparuta inaintea fibrilatiei ventriculare este: (pag. 247)

A: extrasistolia ventriculara

B: tahicardia ventriculara sustinuta sau nesustinuta;

C: asistolia

D: bradiaritmiile severe

E: blocul atrio-ventricular de grad inalt

9. [M1211008] In afara unitatilor spitalicesti, cea mai mare rata de succes a resuscitarii initiale si cea mai buna supravietuire, dupa resuscitare in stopul cardiac, apare cand mecanismul este: (pag. 247)

A: tahicardia ventriculara

B: fibrilatia ventriculara

C: asistolia

D: disociatia electromecanica

E: blocul atrio-ventricular

10. [M1211009] Pentru pacientii aflati dupa un stop cardiac resuscitat cu succes, cea mai frecventa cauza de deces intraspitalicesc este reprezentata de: (pag. 247)

A: recurenta aritmiilor

B: encefalopatia anoxica si infectiile

C: starile cu debit cardiac scazut ce nu raspund la tratament

D: disociatia electromecanica

E: asistolia

11. [M1311010] Cel mai obisnuit mecanism electric al stopului cardiac este: (pag. 247)

A: asistolia

B: disociatia electromecanica

C: ritmul idioventricular

D: fibrilatia ventriculara

E: fibrilatia atriala

12. [M1311011] Fibrilatia ventriculara este responsabila pentru: (pag. 247)

A: 10-15% din stopurile cardiace

B: 25-35% din stopurile cardiace

C: 40-60% din stopurile cardiace

D: 60-65% din stopurile cardiace

E: 65-80% din stopurile cardiace

13. [M1311012] In cazul aspiratiei unui corp strain in caile aeriene superioare, manevra indicata a fi efectuata de catre resuscitator este: (pag. 249)

A: compresiunea sinusului carotidian

B: manevra Valsalva

C: manevra Safar

D: manevra Heimlich

E: manevra Giordano

14. [M1311013] In cazul in care exista un singur resuscitator, secventa insuflatie-compresiune toracica este de: (pag. 249)

A: 10-12 ori pe minut

B: 5 insuflatii la o compresiune

C: 15 compresiuni la 2 insuflatii

D: 5 compresiuni la o insuflatie

E: nu este standardizata

15. [M1311014] Frecventa compresiunilor toracice trebuie sa fie de: (pag. 249)

A: 10-12/minut

B: 40-50/minut

C: 50-60/minut

D: 60-80/minut

E: 80-100/minut

16. [M1311015] Imediat ce diagnosticul de fibrilatie ventriculara a fost confirmat, manevra care trebuie efectuata este: (pag. 250)

A: intubatia orotraheala

B: asigurarea unei linii venoase

C: compresiunea sinusului carotidian

D: administrarea unui soc electric

E: efectuarea unei electrocardiograme

17. [M1311016] In fibrilatia ventriculara, dupa mai multe defibrilari nereusite sau cand persista instabilitatea electrica este indicata: (pag. 250)

A: Atropina 0,04 mg/kg

B: Propranolol 1mg

C: Dopamina 0,005mg/kg/min

D: Lidocaina 1 mg/kg

E: electrostimularea

18. [M1311017] Tratamentul stopului cardiac prin bradiaritmii sau asistolie nu include: (pag. 250)

A: dispozitive externe de electrostimulare

B: intubatie orotraheala

C: defibrilare

D: adrenalina

E: atropina

19. [M1311018] Incidenta mortii subite atinge punctul culminant initial: (pag. 246)

A: la adultii tineri

B: intre 45 si 75 de ani

C: intre nastere si varsta de 6 luni

D: intre 1 si 13 ani

E: intre 14 si 21 de ani

20. [M1411019] Instabilitatea electrofiziologica la pacientul cu risc de moarte subita se poate pune in evidenta cel mai corect prin: (pag. 248)

A: stimulare electrica programata endocavitara

B: monitorizare Holter ECG /24h

C: test de effort

D: analiza variabilitatii ritmului sinusal

E: deteminarea de potentiale ventriculare tardive

21. [M1411020] In legatura cu moartea subita care din urmatoarele afirmatii este adevarata: (pag. 246)

A: decesul survine la mai putin de o ora de la instalarea evenimentelor acute

B: majoritatea deceselor subite survin in spital

C: accidentele vasculare cerebrale au aceeasi pondere cu cele coronariene

D: intoxicatiile acute reprezinta o cauza majora de moarte subita

E: este definita ca oprirea brutala a functiei de pompa a inimii

22. [M1411021] Urmatorii factori prezinta risc de moarte subita coronariana cu EXCEPTIA: (pag. 248)

A: sedentarismul

B: fumatul

C: hipertrofia ventriculara stinga

D: obezitatea

E: anomaliile electrocardiografice

23. [M1511022] Cauza cea mai frecventa a mortii subite cardiace este reprezentata de: (pag. 246)

A: bolile valvulare cardiace

B: boala aterosclerotica coronariana

C: cardiomiopatiile

D: pericarditele

E: dezechilibrele hidro-electrolitice

24. [M1511023] Care este cel mai frecvent mecanism electric al stopului cardiac: (pag. 247)

A: asistola

B: disociatia electromecanica

C: ritmul idioventricular

D: fibrilatia ventriculara

E: blocul sinoatrial

25. [M1511024] De controlul caruia dintre urmatorii factori depinde cel mai mult rata recurentei in fibrilatia ventriculara secundara resuscitata din infarctul miocardic acut: (pag. 250)

A: instabilitatii hemodinamice

B: anomaliilor electrofiziologice

C: permeabilitatii cailor respiratorii

D: afectiunilor asociate

E: dezechilibrelor electrolitice

26. [M1511025] Fibrilatia ventriculara sau asistolia au o evolutie defavorabila spre moarte biologica daca nu beneficiaza de resuscitare cardio-respiratorie in primele: (pag. 247)

A: 4-6 minute

B: 15-30 minute

C: 1-2 ore

D: 4-6 ore

E: 12 ore

27. [M1511026] Cel mai important factor de predictie pentru riscul pe termen lung de deces si moarte subita cardiaca dupa faza acuta a unui infarct miocardic este reprezentat de: (pag. 248)

A: intinderea leziunii miocardului produsa in timpul evenimentului acut

B: aparitia modificarilor segmentului ST in repaus fara durere anginoasa

C: prezenta aritmiilor supraventriculare

D: hipertensiunea arteriala

E: varsta pacientului

29. [M1611028] Cel mai obisnuit mecanism al stopului cardiac este: (pag. 247)

A: Fibrilatia ventriculara

B: Bradiaritmii severe persistente

C: Asistolia

D: Disociatia electromecanica

E: Tahicardia ventriculara sustinuta

30. [M1611029] Care din urmatoarele afectiuni NU se prezinta clinic sub forma stopului cardiac: (pag. 247)

A: Embolism pulmonar acut masiv

B: Anevrism de aorta rupt

C: Anafilaxia intensa

D: Extrasistolia ventriculara

E: Ruptura de cord dupa IMA

31. [M2211030] Moartea subita cardiaca este consecinta directa a: (pag. 245)

A: comei

B: sincopei

C: stopului cardiac

D: lipotimiei

E: stuporii

32. [M2211031] In decada cuprinsa intre 45 si 64 de ani, moartea subita cardiaca este mai frecventa la barbati intr-un raport barbati/femei de: (pag. 246)

A: 4:1

B: 7:1

C: 2:1

D: 10:1

E: 9:1

33. [M2211032] Intre 65 si 74 de ani raportul barbati/femei privind incidenta mortii subite cardiace este de: (pag. 246)

A: 7:1

B: 4:1

C: 2:1

D: 9:1

E: 10:1

34. [M2211033] Care este cea mai frecventa anomalie structurala generatoare de moarte subita cardiaca: (pag. 246)

A: stenoza mitrala

B: stenoza aortica

C: insuficienta tricuspidiana

D: boala aterosclerotica coronariana

E: sindromul Wolff-Parkinson-White

35. [M2211034] Cel mai obisnuit mecanism electric a stopului cardiac si mortii subite cardiace este: (pag. 247)

A: fibrilatia ventriculara

B: asistolia

C: disociatia electromecanica

D: bradiaritmiile severe, persistente

E: tahicardia ventriculara sustinuta

36. [M2211035] Mecanismul eletric dominant in decesul prin insuficienta circulatorie este: (pag. 247)

A: fibrilatia ventriculara

B: asistola

C: fibrilatia atriala paroxistica

D: extrasistolia ventriculara bigeminata

E: tahicardia ventriculara nesustinuta

37. [M2211036] Interventia initiala in resuscitarea cardiorespiratorie consta in aplicarea unei lovituri precordiale la nivelul: (pag. 249)

A: zonei ventriculare stangi

B: in zona de auscultatie a aortei

C: jonctiunii treimii medii cu cea inferioara a sternului

D: jonctiunii treimii superioare cu cele doua treimi inferioare ale sternului

E: apendicelui xifoid

38. [M2211037] Tehnicile ventilatorii conventionale in cadrul resuscitarii cardiorespiratorii atunci cand resuscitarea este realizata de doua persoane presupune insuflarea plamanilor cu o frecventa de: (pag. 249)

A: 10-12 ori pe minut

B: 80-100 ori pe minut

C: 1-4 ori pe minut

D: 30-50 ori pe minut

E: 15 ori pe minut

39. [M2211038] Tehnicile ventilatorii conventionale in cadrul resuscitarii cardiorespiratorii atunci cand resuscitarea este realizata de doua persoane presupun: (pag. 249)

A: o insuflatie dupa fiecare cinci compresii toracice

B: doua insuflatii succesive dupa 15 compresii toracice

C: patru insuflatii pulmonare la cinci compresii toracice

D: o insuflatie la 15 compresii toracice

E: cinci insuflatii pulmonare si cinci compresii toracice

40. [M2211039] Tehnicile ventilatorii conventionale in cadrul resuscitarii cardiorespiratori atunci cand resuscitarea este realizata de o singura persoana presupun: (pag. 249)

A: doua insuflatii succesive dupa 15 compresii toracice

B: 15 insuflatii succesive dupa doua insuflatii pulmonare

C: o insuflatie dupa cinci compresii toracice

D: cinci insuflatii la o compresie toracica

E: patru insuflatii pulmonare la patru compresii toracice

41. [M2211040] In cazul diagnosticului de tahicardie ventriculara se aplica un soc electric extern cu energia de: (pag. 250)

A: 50 J

B: 100 J

C: 200 J

D: 150 J

E: 280 J

42. [M2211041] In prezenta fibrilatiei ventriculare se aplica un soc electric extern cu energia de: (pag. 250)

A: 200 J

B: 50 J

C: 100 J

D: 180 J

E: 150 J

43. [M2211042] In prezenta fibrilatiei ventriculare se pot aplica socuri aditionale la energii mai mari, pana la maximum: (pag. 250)

A: 360 J

B: 200 J

C: 150 J

D: 100 J

E: 260 J

44. [M2211043] In tahicardia sau firbilatia ventriculara se pot aplica socuri aditionale pana la maximum 360 J cand: (pag. 250)

A: al doilea soc de 200 J nu reuseste sa converteasca disritmia la ritm sinusal

B: primul soc de 200 J nu reuseste conversia la eritm sinusal

C: primul soc de 50 J nu converteste la ritm sinusal

D: socuri repetate de 50 J nu reusesc sa converteasca la ritm sinusal

E: al saselea soc de 200 J nu este urmat de conversia la ritm sinusal

45. [M2211044] Bolnavul resuscitat, cu acidoza persistenta dupa reusita defibrilarii si a intubatiei va fi perfuzat cu NaHCO3 in doza initiala de: (pag. 250)

A: 1 mEq/Kg

B: 10 mEq/Kg

C: 20 mEq/Kg

D: 0,02 mEq/Kg

E: 15 mEq/Kg

46. [M2211045] Perfuzia cu lidocaina urmata dupa administrarea acesteia in bolusuri intravenoase se face in ritm de: (pag. 250)

A: 1-4 mg/minut

B: 0,5 -1 mg/minut

C: 4 mg/minut

D: 5-10 mg/minut

E: 15 mg/minut

47. [M2211046] Administrarea procainamidei la bolnavii la care dupa defibrilari repetate, initial nereusite, persista aritmiile ventriculare presupune: (pag. 250)

A: o doza de inrcare de 100 mg/5 minute i

B: o doza de incarcare de 0,5 mg/10 minute i

C: doze de incarcare repetate de 250 mg/3 minute pana la doza totala de 2500 mg

D: o doza de incarcare de 100 mg/5 minute ,subcutanat pana la doza totala de 200 mg

E: o doza de incarcare de 5-10 mg/Kg in 15 minute

48. [M2211047] Ritmul de perfuzare continua a procainamidei la bolnavii defibrilati repetat, la care persista instabilitatea electrica este de: (pag. 250)

A: 2 -5 mg/minut

B: 100 mg/5 minute

C: 100 mg/minut

D: 5 -10 mg/5 minute

E: 0,5 -2 mg/minut

49. [M2211048] Administrarea tosilatului de bretiliu la bolnavii defibrilati repetat, la care persista aritmiile ventriculare si instabilitatea electrica presupune o doza de incarcare de: (pag. 250)

A: 100 mg/5 minute

B: 2 -5 mg/5 minute

C: 5 -10 mg/Kg in 5 minute

D: 0,5 -2 mg/minut

E: 2 mg/ora

50. [M2211049] In administrarea, in doze de intretinere, a tosilatului de bretiliu la bolnavii cu mai multe defibrilari, initial nereusite, la care persista instabilitatea electrica se folosesc: (pag. 250)

A: 0,5 -2 mg/minut

B: 5 -10 mg/minut

C: 2 -5 mg/minut

D: 15 mg/minut

E: 100 mg/5 minute

51. [M2211050] In care forma de stop cardiac bradiaritmic/asistolic raspunsul la resuscitarea cardiorespiratorie poate fi prompt si prognosticul favorabil: (pag. 250)

A: intoxicatia cu cocaina

B: intoxicatia cu digitala

C: obstructia cailor aeriene cu corpi straini

D: cardiomiopatia dilatativa

E: insuficienta cardiaca cronica congestiva cu fractie de ejectie joasa

52. [M2211051] Alterarea starii de contienta caracteristica stopului cardiac este: (pag. 247)

A: narcolepsia

B: pastrarea constientei

C: obnubilarea

D: pierderea completa a constientei

E: stupoarea

53. [M2211052] La care dintre disritmii rata de succes a resuscitarii si supravietuirea dupa resuscitare sunt bune: (pag. 247)

A: disociatia electromecanica

B: asistolia

C: tahicardia ventriculara

D: fibrilatia ventriculara

E: torsada varfurilor

54. [M2211053] Care este strategia terapeutica optima, cea mai utilizata la supravietuitorii unui stop cardiac: (pag. 251)

A: aplicarea unui defirbilator/cardioconvertor implantabil (DCI)

B: lidocaina per os

C: chinidina per os

D: procainamida per os

E: crioablatia

55. [M2211054] Ingrijirea postresuscitare a bolnavilor cu fibrilatie ventriculara primara intr-un infarct miocardic acut se face cu: (pag. 250)

A: digoxin i

B: chinidina per os

C: perfuzie cu lidocaina

D: atropina intravenos la 6 ore

E: omeran 20 mg per os

56. [M2211055] Care este tehnica prin care se depisteaza cel mai corect instabilitatea electrofiziologica la supravietuitorii unui stop cardiac survenit in afara spitalului: (pag. 250)

A: stimularea electrica programata

B: ECG de repaus

C: testarea de effort

D: monitorizarea Holter ECG de 24 ore

E: monitorizarea Holter ECG de 72 de ore

57. [M2211186] Tratamentul empiric de intretinere pe termen lung dupa supravietuirea in stopul cardiac extraspitalicesc poate fi cu: (pag. 250)

A: amiodarona

B: metoprolol

C: ranitidina

D: lidocaina 1 mg/Kg corp i

E: adrenalina intravenos

58. [M2211191] Cele mai frecvente cauze de deces (60%) dupa un stop cardiac resuscitat cu succes sunt: (pag. 247)

A: aritmiile recurente

B: insuficienta cardiaca cu debit mic care nu raspunde la tratament

C: encefalopatia anoxica

D: encefalopatia anoxica si infectiile ulterioare asistarii prelungite a respiratiei

E: scaderea acuta a debitului circulator

59. [M2311064] La pacientii cu fractie de ejectie de 30% sau mai mult, recurenta stopului cardiac in primul an de urmarire a scazut la mai putin de 10% prin folosirea: (pag. 250)

A: Lidocainei

B: defibrilatoarelor externe automate

C: electrostimulatoarelor transvenoase

D: unui defibrilator/cardioconvertor implantabil

E: pace-maker-elor transcutane

60. [M2511066] Perioada maxima de timp scursa de la debutul unui eveniment clinic terminal si deces, care defineste moartea subita cardiaca este: (pag. 245)

A: 1ora

B: 2ore

C: 4ore

D: 6ore

E: 12 ore

61. [M2511067] Cauza cea mai frecventa a mortii subite cardiace este reprezentata de: (pag. 246)

A: bolile valvulare cardiace

B: cardiomiopatiile

C: boala ateroscleroticacoronariana

D: pericarditele

E: dezechilibrele hidro-electrolitice

62. [M2511068] A doua cauza ca frecventa a mortii subite cardiace, cu un procent de 10-15% este reprezentata de : (pag. 246)

A: ateroscleroza coronariana

B: sindromul QT prelungit

C: cardiomiopatiile dilatativasi hipertrofica

D: valvulopatiile mitrale si aortice

E: anomaliile sistemice metabolice

63. [M2511069] Cel mai frecvent mecanism electric al stopului cardiac este: (pag. 247)

A: blocul sinoatrial

B: fibrilatia atriala

C: disociatia electromecanica

D: fibrilatia ventriculara

E: asistola

64. [M2511071] Cel mai important factor de predictie pentru riscul pe termen lung de deces si moarte subita cardiaca dupa faza acuta a unui infarct miocardic este reprezentat de: (pag. 248)

A: prezenta aritmiilor supraventriculare

B: prezenta blocurilor atrio-ventriculare

C: intinderea leziunii miocardului produsa in timpul evenimentului acut

D: varsta pacientului

E: factorii de risc asociati

65. [M2511072] Singura metoda practica de prevenire a mortii subite cardiace in marile segmente populationale este: (pag. 248)

A: monitorizarea Holter

B: ecocardiografia ca test de screening

C: corectarea dezechilibrelor electrolitice

D: controlul factorilor de risc coronarian

E: tromboliza unui procent cat mai mare din pacientii care suferaun infarct miocardic

66. [M2511073] In cazul stopului cardiac in care este confirmat diagnosticul de tahicardie ventriculara sau fibrilatie ventriculara se incepe cu administrarea unui soc electric de: (pag. 249-50)

A: 10 J

B: 50 J

C: 100 J

D: 200 J

E: 500 J

67. [M2511074] De controlul caruia dintre urmatorii factori depinde cel mai mult rata recurentei in fibrilatia ventriculara resuscitata din infarctul miocardic acut: (pag. 250)

A: anomaliilor electrofiziologice

B: dezechilibrelor electrolitice

C: instabilitatii hemodinamice

D: infectiilor asociate

E: factorilor de risc coronarieni

68. [M2511075] In tratamentul antiaritmic empiric de intretinere la supravietuitorii unui stop cardiac se foloseste: (pag. 250)

A: Chinidina

B: Propafenona

C: Flecainida

D: Amiodarona

E: Tosilatul de bretiliu

69. [M2511076] Care este cea mai utilizata metoda de tratament de intretinere pe termen lung la supravietuitorii unui stop cardiac: (pag. 250-51)

A: tratamentul anticoagulant

B: tratamentul hipolipemiant

C: monitorizarea Holter

D: defibrilatorul/cardioconvectorul implantabil

E: chirurgia antiaritmica

70. [M2611077] Care din categoriile de pacienti enumerate au rata de supravietuire de peste 10 %, dupa stopul cardiac intraspitalicesc: (pag. 250)

A: Cancer

B: Insuficientarenala

C: Boli acute ale SNC

D: Ulcer gastroduodenal

E: Infectii necontrolate

71. [M2611078] Precizati factorii care NU sunt asociati mortii subite cardiace: (pag. 246)

A: Intoxicatia cu cocaina

B: Intoxicatia cu digitala

C: Sindromul LGL

D: Hipoxemia

E: Acidoza

72. [M2611080] Care din urmatoarele afectiuni cardiace NU reprezinta cauze structurale de stop cardiac si moarte subita cardiaca: (pag. 246)

A: Boli valvulare cardiace

B: Cardiomiopatia dilatativa

C: Infarctul miocardic vindecat

D: Hipopotasemia

E: Infarctul miocardic acut

73. [M2611081] Nu apartin factorilor functionali asociati MSC (pag. 246)

A: Ischemia tranzitorie

B: Insuficienta cardiacacronica

C: Miocardita

D: Socul

E: Acidoza

74. [M2611082] Cel mai obisnuit mecanism al stopului cardiac este: (pag. 247)

A: Bradiaritmii severe persistente

B: Asistolia

C: Disociatia electromecanica

D: Fibrilatia ventriculara

E: Tahicardia ventricularasustinuta

75. [M2811084] Dupa faza acuta a infarctului miocardic, cel mai important factor de risc pentru moartea subita cardiaca este: (pag. 248)

A: intinderea leziunii miocardului

B: efortul fizic

C: dislipidemia

D: diabetul zaharat

E: fumatul

76. [M2811085] Interventia initiala in colapsul cardiovascular este: (pag. 248)

A: confirmarea daca colapsul este datorat cu adevarat stopului cardiac

B: socul electric extern

C: adrenalina I

D: manevra Heimlich

E: cardiostimularea electrica

77. [M2811088] Prima cauza de decese naturale subite este date de: ()

A: boli ale SNC;

B: boli renale;

C: boli cardiacovascuulare;

D: bolihepatice;

E: boli pulmonare.

COMPLEMENT MULTIPLU

78. [M2811232] In caz de defibrilare nereusita in suportul vital avansat se pot folosii: ()

A: lidocaina;

B: spironolactona;

C: bretiliu;

D: enalapril;

E: procainamida.

79. [M2811233] Scopul suportului vital avansat consta in: ()

A: ventilatia adecavata;

B: controlul aritmiilor cardiace;

C: stabilizarea statusului hemodinamic;

D: restabilirea perfuziei adecvate;

E: respiratia gura la gura.

80. [M2811234] In suportul vital de baza resuscitarea cardiorespiratorie se face: ()

A: 2 insuflari/15 compresii toracice cand sunt 2 persoane;

B: 1 insuflare/5 compresii toracice cand este numai o persoana ce da primul ajutor;

C: sternul este apasat cu bratele intinse cu o frecventa de 80 a 100/min;

D: forta aplicata trebuie sa deplaseze peretele toracic cu 3 a 5 cm;

E: dupa fiecare compresie toracica urmeaza o relaxare brusca.

81. [M2811226] Instabilitatea electrofiziologica generatoare de stop cardiac fara IM acut este indicatie de: (pag. 250)

A: tratament antiaritmic empiric cu amiodarona

B: tratament antiaritmic evaluat prin stimulare electrica programata

C: chirurgie antiaritmica

D: defibrilator-cardioverter implantabil

E: cardoistimulare permanenta

82. [M2811227] Stopul cardiac bradiaritmic/asistolic secundar obstructiei cailor aeriene raspunde prompt la: (pag. 250)

A: socul electric extern

B: cardiostimulare electrica

C: manevra Heimlich

D: intubatie si aspiratie din caile aeriene

E: xilina

83. [M2611223] In stopul cardiac secundar bradiaritmiilor sau asistoliei: (pag. 250)

A: Nu este necesar socul extern

B: Este necesar socul extern

C: Adrenalina se administreazaintravenos

D: Atropina se administreazaintravenos

E: Pacientul nu necesitaintubare

84. [M2611224] Care din urmatorii factori de risc ereditari sunt specifici pentru moartea subita cardiaca: (pag. 246)

A: Hipertensiunea arteriala

B: Hiperlipoproteinemii genetice

C: Sindromul intervalului QT prelungit congenital

D: Unele sindroame miopatice

E: Unele sindroame displazice

85. [M2811225] Prognosticul dupa stopul cardiac: (pag. 250)

A: prin fibrilatie ventriculara primara in IMacut este nefavorabil

B: prin fibrilatie ventriculara secundara in IM acut este nefavorabil

C: intraspitalicesc asociat cu boli extracardiace este nefavorabil

D: prin fibrilatie ventriculara secundara in IM acut este bun

E: intraspitalicesc asociat cu boli extracardiace este bun

86. [M2311199] Drogurile utilizate in tratamentul fibrilatiei ventriculare sunt: (pag. 250)

A: tosilatul de bretiliu

B: lidocaina

C: procainamida

D: digoxin

E: atropina

87. [M2211193] Cel mai mare risc de moarte subita cardiaca in relatie cu infarctul miocardic este identificat la bolnavii cu: (pag. 248)

A: tahicardie ventriculara sustinuta survenita in faza de convalescenta

B: tahicardie ventriculara sustinuta survenita dupa tromboliza

C: fibrilatie ventriculara survenita la 4 zile de la debutul infarctului miocardic

D: aritmie extrasistolica ventriculara dupa tromboliza

E: fibrilatie atriala paroxistica

88. [M2211194] Riscul pentru moarte subita cardiaca in relatie cu un infarct miocardic cuprinde: (pag. 248)

A: frecventa crescuta a contractiilor ventriculare premature

B: salve de tahicardie ventriculara

C: tahicardie ventriculara nesustinuta

D: fractie de ejectie mai mica sau egala de 30%

E: fractie de ejectie mai mare de 30%

89. [M2211195] NU se recomanda in tratamentul de intretinere, pe termen lung la bolnavii care au supravietuit unui stop cardiac extraspitalicesc: (pag. 250)

A: procainamida in doza de incarcare de 100 mg/5 minute

B: amiodarona

C: betablocantele

D: atropina intracardiac

E: chinidina

90. [M2211196] Chirurgia antiaritmica aplicabila, pe termen lung, la supravietuitorii unui stop cardiac extraspitalicesc cuprinde: (pag. 250)

A: crioablatia

B: bypassul coronarian

C: anevrismectomia

D: insertia unui cardioconvertor/defibrilator

E: amiodarona

91. [M2211197] Supravietuirea dupa stopul cardiac extraspitalicesc este mai mica in recurentele de: (pag. 250)

A: bradiaritmie

B: disociatie electromecanica

C: asistolie

D: tahicardie ventriculara nesustinuta

E: fibrilatie ventriculara

92. [acedocte] suportul vital avansat cuprinde urmatoarele cu exceptia ()

A: administrare de oxigen

B: defibrilare-cardioversie-electrostimulare

C: linie venoasa

D: degajarea cailor respiratori

E: observarea miscarilor respiratorii

93. [M1111088] Care afirmatii sunt adevarate legate de factorii de risc (FR) si anomaliile structurale implicati in moartea subita cardiaca (MSC)? (pag. 246)

A: inaintarea in varsta este un FR important

B: nu exista diferente intre sexe privind succeptibilitatea la MSC

C: sindromul intervalului QT lung congenital este un FR ereditar specific de MSC

D: cardiomiopatiile sunt exceptional cauza MSC

E: ateroscleroza coronariana este cea mai frecventa anomalie structurala asociata cu MSC

94. [M1111089] In care situatii evolutia dupa resuscitarea stopului cardiac este favorabila la pacienti cu boli extracardiace (pag. 248)

A: obstructie tranzitorie a cailor aeriene

B: infectii necontrolate

C: cancer

D: medicatie ce induce aritmii

E: dezechilibre electrolitice si metabolice severe tranzitorii

95. [M1111090] Care afirmatii sunt false privind stopul cardiac (SC) din infarctul miocardic acut? (pag. 248)

A: resuscitarea in SC primar (prin fibrilatie ventriculara) este eficienta in majoritatea cazurilor

B: recidivele in SC primar (prin fibrilatie ventriculara) sunt frecvente

C: rata recurentei in SC secundar (prin fibrilatie ventriculara) este mai mare decat in SC primar

D: in SC secundar (prin fibrilatie ventriculara) instabilitatea electrica este mai importanta decat instabilitatea hemodinamica

E: SC secundar prin mecanism bradiaritmic poate necesita pacing

96. [M1111091] Care afirmatii sunt adevarate privind riscul de moarte subita cardiaca (MSC) la pacienti cu infarct miocardic acut (IMA): (pag. 248)

A: extrasistolele ventriculare in salve si tahicardia entriculara dupa faza acuta a IMA cresc riscul de MSC

B: tahicardia ventriculara si fibrilatia ventriculara care apar in primele 3 zile de la debutul IMA au un risc mai mare de MSC decat daca apar in perioada ziua 3 saptamana 8

C: fractia de ejectie a ventriculului stang scazuta < 30% post IMA creste riscul de MSC

D: asocierea tahicardiei ventriculare cu fractie de ejectie scazuta post IMA creste riscul de MSC

E: nu s-a demonstrat ca supresia medicamentoasa a extrasistolelor ventriculare post IMA amelioreaza prognosticul

97. [M1111092] Care sunt afirmatiile adevarate legate de prevenirea recidivelor stopului cardiac (SC) resuscitat in afara spitalului? (pag. 250)

A: stimularea electrica programata de inducere a tahicardiei ventriculare sustinute sau a fibrilatei ventriculare este utila in alegerea medicamentelor antiaritmice

B: la administrarea antiaritmicelor (dupa stimularea electrica programata), rata SC recurent scade mai mult la pacientii cu fractie de ejectie sub 30% fata de cei cu fractie de ejectie peste 30%

C: amiodarona se poate administra empiric la pacientii la care nu se induc aritmii ventriculare severe la stimulare electrica programata

D: insertia unui defibrilator este o alternativa la tratamentul medicamentos

E: eficienta chirurgiei antiaritmice se apreciaza daca creste supravietuirea si daca nu se induc aritmii ventriculare severe la stimulare electrica programata

98. [M1211093] Colapsul cardio-vascular se caracterizeaza prin: (pag. 245)

A: oprirea ireversibila a tuturor functiilor biologice

B: oprirea brutala, ireversibila, a functiei de pompa a inimii

C: pierdere subita a fluxului sanguin

D: reversibilitate posibil spontana

E: reversibilitate prin interventii, in stopul cardiac

99. [M1211094] Care dintre afirmatiile urmatoare sunt corecte, referitor la incidenta mortii subite cardiace: (pag. 246)

A: este scazuta pana la varsta de 6 luni

B: are un nivel scazut toata copilaria si adolescenta

C: are un varf intre 45 si 75 de ani

D: inaintarea in varsta este un factor de risc important

E: la varstnici, incidenta la barbati ramane superioara celei de la femei

100. [M1211095] Factorii de risc ereditari specifici pentru moartea subita cardiaca sunt: (pag. 246)

A: ateroscleroza

B: sindroamele miopatice si displazice

C: hiperlipoproteinemiile genetice

D: sindromul QT scurt congenital

E: bolile valvulare

101. [M1211096] Colapsul cardiovascular poate fi cauzat de: (pag. 247)

A: sincopa vasovagala

B: hipotensiunea arteriala cu sincopa

C: sincopa neurocardiogena

D: extrasistolia ventriculara

E: stopul cardiac

102. [M1211097] Dupa faza acuta a infarctului mioocardic, riscul pe termen lung de moarte subita cardiaca este prezis de: (pag. 248)

A: intinderea leziunii miocardului produsa in timpul evenimentului acut

B: prezenta complexelor ventriculare premature frecvente, pana la 5-10/ora

C: prezenta tahicardiei ventriculare nesustinute

D: prezenta fractiei de ejectie sub 50 %

E: prezenta insuficientei cardiace

103. [M1211098] Interventia initiala si suportul vital de baza, in colapsul cardio-vascular, presupun: (pag. 249)

A: observarea miscarilor respiratorii

B: stabilirea prezentei sau absentei pulsului carotidian

C: aplicarea sistematica a unei lovituri precordiale, chiar in lipsa posibilitatilor de monitorizare si defibrilare

D: degajarea cailor respiratorii

E: efectuarea resuscitarii cardio-respiratorii

104. [M1211099] Care dintre afirmatiile referitoare la resuscitarea cardio-respiratorie sunt corecte: (pag. 249)

A: se indeparteaza corpii straini sau dantura falsa

B: o insuflare a plamanului se realizeaza dupa fiecare 5 compresii toracice, daca resuscitarea este realizata de 2 persoane

C: doua insuflari ale plamanului se realizeaza dupa 5 compresii toracice, daca resuscitarea este realizata de o singura persoana

D: sternul este apasat cu o rata de aproximativ 80-100/min;

E: compresia toracelui va comprima cordul cu 3-5 cm

105. [M1211100] Tratamentul stopului cardiac secundar bradiaritmiilor sau asistolelor cuprinde: (pag. 250)

A: intubarea prompta

B: continuarea resuscitarii cardio-respiratorii

C: socul electric extern

D: controlul hipoxemiei si acidozei

E: administrarea de adrenalina si/sau atropina

106. [M1311101] In cadrul suportului vital avansat sunt incluse urmatoarele manevre: (pag. 249)

A: intubatia cu sonda endotraheala

B: ventilatia gura la nas

C: defibrilarea

D: electrostimularea

E: asigurarea unei linii intravenoase

107. [M1311102] In fibrilatia ventriculara, gluconatul de calciu este indicat: (pag. 250)

A: in hiperpotasemia care determina fibrilatie ventriculara

B: in hipocalcemie

C: la pacientii cu intoxicatie digitalica

D: la pacientii cu intoxicatie cu betablocante

E: la pacientii cu intoxicatie cu blocante ale canalelor de calciu

108. [M1311103] Factorii de risc cei mai importanti pentru moartea subita cardiaca sunt: (pag. 248)

A: tromboflebita profunda

B: fumat

C: hipercolesterolemie

D: obezitate

E: hipertensiunea

109. [M1311104] Dupa faza acuta a infarctului miocardic, riscul pe termen lung de moarte subita cardiaca este prezis de: (pag. 248)

A: tromboflebita superficiala

B: intinderea leziunii miocardice

C: frecventa in crestere a contractiilor ventriculare premature (>10-30 CVP/ora)

D: tromboflebita profunda

E: tahicardia ventriculara nesustinuta

110. [M1411105] Care din urmatoarele reprezinta afectiuni cardiace ce pot fi responsabile de moarte subita: (pag. 246)

A: cardiomiopatia hipertrofica obstructiva

B: miocardita

C: fascicule anormale din WPW

D: aritmii supraventriculare de cauza functionala

E: prolaps de valva mitrala

111. [M1411106] Decesul prin insuficienta circulatorie este caracteizat prin: (pag. 247)

A: frecvent se produce prin fibrilatie ventriculara

B: de obicei durata scurta a starii terminale

C: se produce prin asistola

D: apare la pacienti inactivi si comatosi

E: evenimentele cardiace sunt dominante inainte de instalarea starii terminale

112. [M1411107] Dintre modalitatile terapeutice folosite la pacientii supravietuitori ai unei morti subite la care s-a suspicionat implicarea unui maecanism ischemic cele mai eficiente s-au dovedit: (pag. 250)

A: antiaritmicele din clasa Ic

B: betablocantele

C: blocantele de calciu

D: metodele de revascularizare miocardica

E: antiaritmicele din clasa III-a

113. [M1511108] Care dintre urmatoarele situatii clinice reprezinta cauze de stop cardiac prin scaderea acuta a debitului cardiac: (pag. 247)

A: embolia pulmonara masiva

B: anafilaxia intensa

C: ruperea unui anevrism de aorta

D: ruptura cordului

E: pericardita postinfarct

114. [M1511109] O tehnica corecta a masajului cardiac extern cuprinde urmatoarele manevre: (pag. 249)

A: aplicarea palmei mainii in dreptul socului apexian

B: aplicarea unei forte care va trebui sa comprime cordul cu 3-5cm

C: relaxarea dupa comprimare sa fie lenta

D: rata de compresie sa fie de aproximativ 80-100/minut

E: masajul cardiac sa se faca cu bratele intinse

115. [M1511110] Combaterea stopului cardiac secundar bradiaritmiilor sau asistolei se poate face prin urmatoarele manevre: (pag. 250)

A: soc electric extern

B: administrarea de adrenalina intravenos

C: administrarea de atropina intravenos

D: resuscitarea respiratorie si masajul cardiac extern

E: administrarea de lidocaina intravenos

116. [M1511111] Reusita incercarii de a resuscita un pacient cu stop cardiac depinde de: (pag. 247)

A: starea de constienta a pacientului

B: timpul scurs de la instituirea resuscitarii

C: mecanismul care a determinat evenimentul

D: starea clinica a pacientului inaintea stopului cardiac

E: sexul pacientului

117. [M1511112] Care dintre urmatorii factori functionali asociati pot determina o anomalie structurala sa devina instabila clinic si sa conduca la moarte subita cardiaca: (pag. 246)

A: dezechilibrele electrolitice (ex

B: hipoxemia, acidoza

C: efectele proaritmice ale medicatiei

D: starile febrile

E: toxinele cardiace (ex

118. [M1511113] Colapsul cardiovascular poate fi cauzat de: (pag. 247)

A: tahicardia sinusala

B: bradicardia severa tranzitorie

C: hipertensiunea arteriala in puseu

D: cresterea fractiei de ejectie a ventriculului stang peste 30%

E: sincopa vasovagala

119. [M1511114] Suportul vital avansat pentru asigurarea ventilatiei adecvate, controlului aritmiilor cardiace si stabilizarea statusului hemodinamic cuprinde urmatoarele manevre terapeutice: (pag. 249)

A: intubatie cu sonda endotraheala

B: defibrilare/cardioversie si/sau electrostimulare

C: asigurarea unei linii intravenoase

D: efectuarea manevrei Heimlich

E: anestezie generala

120. [M1511115] Debutul stopului cardiac poate fi caracterizat prin simptome tipice unui eveniment cardiac acut precum: (pag. 247)

A: durerea de debut din infarctul miocardic

B: dispneea acuta sau ortopneea

C: palpitatiile

D: ametelile instalate brusc

E: febra

121. [M1611116] In stopul cardiac apare: (pag. 245)

A: Oprirea brutala a functiei de pompa a inimii

B: Deseori reversibilitate spontana

C: Reversibilitate prin interventie prompta

D: Oprirea lenta a functiei de pompa a inimii

E: Rareori reversibilitate spontana

122. [M1611117] Despre moartea subita cardiaca se poate afirma: (pag. 246)

A: Boala aterosclerotica coronariana este cea mai frecventa anomalie structurala asociata

B: Pana la 80% din totalul mortilor subite cardiace din SUA sunt datorate consecintelor aterosclerozei coronariene

C: Cardiomiopatiile sunt implicate in 10-15% din cazurile de moarte subita cardiaca

D: Moartea subita cardiaca atinge punctul culminant in copilarie si adolescenta

E: Incidenta incepe sa scada la adultii tineri

123. [M1611118] Urmatorii sunt factori functionali asociati mortii subite cardiace: (pag. 246)

A: Intoxicatia cu cocaina

B: Intoxicatia cu digitala

C: Hipoxemia

D: Acidoza

E: Sindromul WPW

124. [M1611119] Care din urmatoarele reprezinta cauze structurale ale mortii subite cardiace: (pag. 246)

A: Sindromul QT prelungit congenital

B: Miocardita

C: CMH obstructiva

D: CMH neobstructiva

E: Insuficienta cardiaca cronica

125. [M1611120] Factorii de risc cei mai importanti ai mortii subite cardiace sunt: (pag. 248)

A: Virsta

B: TA crescuta

C: HVS

D: Casexia

E: Fumatul

126. [M1611121] In stopul cardia secundar bradiaritmiilor sau asistoliei: (pag. 250)

A: Nu este necesar socul extern

B: Este necesar socul extern

C: Adrenalina se administreaza intravenos

D: Pacientul nu necesita intubare

E: Atropina se administreaza intravenos

127. [M1611122] Ingrijirea pacientului care face colaps cuprinde: (pag. 249)

A: Interventia initiala si suportul vital de baza

B: Suportul vital avansat

C: ingrijirea postresuscitare

D: Anticoagulare pe termen lung

E: ingrijire pe termen lung

128. [M2211123] Stopul cardiac NU este: (pag. 245)

A: oprirea brutala a functiei de pompa a inimii, reversibila prin interventie prompta

B: pierderea subita a fluxului sanguin efectiv datorata factorilor cardiaci si/sau vasculari periferici, spontan reversibila sau doar prin interventie

C: oprirea ireversibila a tuturor functiilor biologice

D: pierderea starii de constienta cu pastrarea functiilor vegetative

E: un eveniment absolut si ireversibil

129. [M2211124] Definitia actuala a mortii subite cardiace cuprinde urmatoarele aspecte: (pag. 245)

A: moarte naturala datorata cauzelor cardiace

B: pierdere subita a constientei in decurs de o ora de la debutul simptomelor acute

C: antecedente de boala cardiaca

D: pierdere subita a fluxului sanguin efectiv de cauza vasculara periferica

E: pierdre subita a constientei in decurs de 10 minute de la debutul simptomelor acute

130. [M2211125] Incidenta mortii subite cardiace scade abrupt si ramane la un nivel scazut: (pag. 246)

A: in perioada cuprinsa intre nastere si varsta de 6 luni

B: in copilarie

C: intre 45 si 75 de ani

D: in adolescenta

E: la varstnici

131. [M2211126] La barbati, care sunt decadele de viata in care riscul de moarte subita cardiaca diminueaza: (pag. 246)

A: sapte

B: opt

C: cinci

D: sase

E: patru

132. [M2211127] In care dintre afectiunile enumerate factorul ereditar contribuie la riscul pentru moarte subita cardiaca: (pag. 246)

A: cardiopatia ischemica

B: stenoza mitrala

C: sindromul intervalului QT prelingit congenital

D: hiperlipoproteinemiile genetice

E: cardiomiopatia dilatativa

133. [M2211128] Mentionati factorii functionali asociati unor cauze cardiace structurale care contribuie la moartea subita cardiaca: (pag. 246)

A: reperfuzia dupa ischemie

B: infarctul miocardic acut

C: cardiomiopatia hipertrofica obstructiva

D: ischemia tranzitorie

E: acidoza

134. [M2211129] Moartea subita cardiaca are urmatoarele cauze structurale: (pag. 246)

A: reperfuzia dupa ischemie

B: leziunile cronice aterosclerotice

C: ischemia tranzitorie

D: infarctul miocardic acut

E: cardiomiopatia hipertrofica obstructiva

135. [M2211130] Care dintre cauzele de moarte subita cardiaca de mai jos NU sunt structurale: (pag. 246)

A: insuficienta cardiaca

B: socul

C: miocardita

D: cardiomiopatia hipertrofica neobstructiva

E: hipopotasemia

136. [M2211131] Care dintre bolile inflamatorii de mai jos sunt cauze de moarte subita cardiaca: (pag. 246)

A: miocardita infectioasa

B: miocardita neinfectioasa (din polimiozita)

C: cardiomiopatia hipertrofica obstructiva

D: infarctul miocardic acut

E: sindromul Wolff-Parkinson-White

137. [M2211132] Care dintre anomaliile metabolice sistemice enumerate pot constitui cauze de moarte subita cardiaca: (pag. 246)

A: hipopotasemia

B: intoxicatia digitalica

C: hipoxemia

D: acidoza

E: intoxicatia cu cocaina

138. [M2211133] Care dintre factorii functionali, asociati unei cauze structurale, generatoare de moarte subita cardiaca reprezinta anomalii metabolice sistemice: (pag. 246)

A: insuficienta cardiaca

B: socul

C: hipopotasemia

D: acidoza

E: hipoxemia

139. [M2211134] Intre anomaliile electrofiziologice, structurale de moarte subita cardiaca se citeaza: (pag. 246)

A: intoxicatia digitalica

B: intoxicatia cu cocaina

C: fasciculele anormale din sindromul Wolff-Parkinson-White

D: sindromul QT prelungit congenital

E: boala sistemului de conducere

140. [M2211135] Care sunt modificarile anatomopatologice instalate acut, care suprapuse pe leziuni cronice preexistente genereaza moarte subita cardiaca: (pag. 246)

A: fisurarea unei placi aterosclerotice

B: depunerea de ateroame in peretele vascular

C: ruperea unei placi de aterom

D: hemoragia in placa

E: tromboza

141. [M2211136] Care sunt disritmiile mai putin frecvente (20-30%) implicate in generarea stopului si mortii subite cardiace: (pag. 247)

A: fibrilatia ventriculara

B: asistolia

C: disociatia electromecanica

D: bradiaritmiile severe, persistente

E: tahicardia ventriculara sustinuta

142. [M2211137] Modificarile ECG inregistrate in minutele sau orele care preced stopul cardiac si moartea subita sunt: (pag. 247)

A: tendinta de scadere a frecventei cardiace

B: tendinta de crestere a frecventei cardiace

C: aparitia contractiilor ventriculare premature de grad avansat

D: aparitia fibrilatiei atriale paroxistice

E: episoade de tahicadie ventriculara nesustinuta

143. [M2211138] Care dintre modificarile ECG inregistrate in minutele sau orele care preced stopul cardiac si moartea subita NU sunt in mod obisnuit premergatoare acestui eveniment: (pag. 247)

A: tahicardia ventriculara sustinuta

B: tahicardia ventriculara nesustinuta

C: contractiile ventriculare premature de grad avansat

D: fibrilatia atriala paroxistica

E: tahicardia paroxistica supraventriculara cu bloc

144. [M2211139] Cele mai multe stopuri cardiace si morti subite instalate prin mecanismul fibrilatiei ventriculare incep cu episoade de: (pag. 247)

A: aritmie extrasistolica ventriculara

B: aritmie extrasistolica supraventriculara

C: tahicardie ventriculara nesustinuta

D: tahicardie ventriculara sustinuta

E: bigeminism ventricular

145. [M2211140] Decesul prin insuficienta circulatorie apare la: (pag. 247)

A: pacientii inactivi

B: pacientii activi

C: pacientii in stare comatoasa

D: pacientii in stare de veghe

E: pacientii cu fibrilatie ventriculara

146. [M2211141] Moartea subita prin evenimente aritmice se instaleaza in mod caracteristic la pacientii: (pag. 247)

A: in stare de veghe

B: in stare de coma

C: activi

D: inactivi

E: cu fibrilatie ventriculara

147. [M2211142] In decesul prin insuficienta circulatorie exista: (pag. 247)

A: tendinta la o durata mai mare a starii terminale

B: durata scurta (mai mica de o ora) a starii terminale

C: dominanta evenimentelor extracardiace inaintea instalarii starii terminale

D: dominanta fibrilatiei ventriculare inaintea instalarii starii terminale

E: dominanta tahicardiei ventriculare sustinute inaintea starii terminale

148. [M2211143] Moartea subita prin evenimente aritmice se caracterizeaza prin: (pag. 247)

A: durata scurta a starii terminale (mai mica de o ora)

B: durata mai lunga a starii terminale

C: predominanta manifestarilor extracardiace inaintea instalarii starii terminale

D: prezenta anterioara a comei

E: prezenta fibrilatiei ventriculare

149. [M2211144] Moartea subita prin evenimente aritmice NU se caracterizeaza prin: (pag. 247)

A: durata scurta a starii terminale (mai mica de o ora)

B: durata mai lunga a starii terminale

C: predominanta fibrilatiei ventriculare, ca mecanism electric

D: prezenta anterioara a comei

E: predominanta manifestarilor extracardiace inaintea instalarii starii terminale

150. [M2211145] Care dintre manifestarile clinice de mai jos pot constitui prodrom pentru debutul stopului cardiac si a mortii subite cardiace: (pag. 247)

A: ameteli instalate brusc

B: dispnee severa cu ortopnee

C: durerea de debut din infarctul miocardic

D: livedo reticularis

E: acrocianoza

151. [M2211146] NU reprezinta prodrom pentru debutul stopului cardiac si a mortii subite cardiace urmatoarele manifestari clinice: (pag. 247)

A: piroza

B: acrocianoza

C: crizele de palpitatii

D: ametelile instalate brusc

E: anauroza fugace

152. [M2211147] Alterarile starii de constienta care NU caracterizeaza stopul cardiac sunt: (pag. 247)

A: pierderea completa a constientei

B: obnubilarea

C: stupoarea

D: pastrarea constientei

E: letargia

153. [M2211148] Semnele de stop cardiac presupun: (pag. 249)

A: observarea miscarilor respiratorii

B: observarea reflexului de deglutitie

C: observarea coloratiei tegumentului

D: precizarea absentei sau prezentei pulsului femural

E: precizarea absentei sau prezentei pulsului carotidian

154. [M2211149] Stridorul sever cu puls persistent la un bolnav in stop cardiac este un semn caracteristic pentru: (pag. 249)

A: aspiratia de corp strain

B: hemoragia pontina

C: aspiratia de mancare

D: infarctul bulbar

E: meningoencefalita

155. [M2211150] Ingrijirea bolnavului cu stop cardiac si moarte subita cuprinde urmatoarele etape: (pag. 249)

A: profilaxia mortii cardiace subite

B: interventia initiala si suportul vital de baza

C: suportul vital avansat

D: ingrijirea postresuscitare

E: ingrijirea pe termen lung

156. [M2211151] Etapele majore ale resuscitarii cardiopulmonare sunt: (pag. 249)

A: asigurarea libertatii cailor aeriene

B: palparea pulsului femural

C: palparea pulsului carotidian de o parte si de alta a cartilajului tiroid

D: masajul cardiac extern

E: aplicarea unei lovituri precordiale

157. [M2211152] Degajarea cailor respiratorii la un bolnav aflat in stop cardiac presupune: (pag. 249)

A: hiperextensia capului si subluxatia anterioara a mandibulei

B: hiperflexia capului si apropierea mandibulei de stern

C: indepartarea corpilor straini

D: indepartarea protezei dentare

E: badijonarea limbii cu bicarbonat de sodiu

158. [M2211153] Asisgurarea libertatii cailor respiratorii la un bolnav in stop cardiac NU se obtine prin: (pag. 249)

A: hiperflexia capului si apropierea mandibulei de stern

B: decubitul lateral drept cu membrele inferioare hiperflectate

C: hiperextensia capului si subluxatia anterioara a mandibulei

D: decubitul lateral stang cu membrele inferioare extinse

E: decubitul ventral

159. [M2211154] Elementele resuscitarii cardiorespiratorii (RCR) sunt: (pag. 249)

A: stabilirea ventilatiei pulmonare

B: mentinerea ventilatiei pulmonare

C: asigurarea tranzitului intestinal

D: asigurarea diurezei

E: compresia pieptului

160. [M2211155] Ritmul de insuflare a plamanilor in cadrul tehnicii ventilatorii conventionale de resuscitare cardiorespiratorie realizata de doua persoane NU este de: (pag. 249)

A: 15 ori pe minut

B: 10-12 ori pe minut

C: 1-4 ori pe minut

D: 30-50 ori pe minut

E: 80-100 ori pe minut

161. [M2211156] Care sunt tehnicle ventilatorii conventionale gresite in cadrul resuscitarii cardiorespiratorii atunci cand resuscitarea este realizata de doua persoane: (pag. 249)

A: opt insuflatii pulmonare si cinci compresii toracice

B: o insuflare pulmonara la cinci compresii toracice

C: doua insuflatii succesive dupa 15 compresii toracice

D: patru insuflatii pulmonare la cinci compresii toracice

E: o insuflatie la 15 compresii toracice

162. [M2211157] Care sunt tehnicile ventilatorii conventionale gresite in cadrul resuscitarii cardiorespiratorii atunci cand resuscitarea este realizata de o singura persoana: (pag. 249)

A: 15 insuflatii succesive dupa doua compresii toracice

B: o insuflatie dupa cinci compresii toracice

C: cinci insuflatii la o compresie toracica

D: doua insuflatii succesive dupa 15 compresii toracice

E: patru insuflatii pulmonare la patru compresii toracice

163. [M2211158] Etapele majore ale resuscitarii cardiorespiratorii sunt: (pag. 249)

A: eliberarea cailor aeriene

B: asigurarea diurezei

C: resuscitarea respiratorie

D: masajul cardiac

E: palparea arterelor poplitee

164. [M2211159] Comprimarea toracelui in timpul resuscitarii cardiorespiratorii se face: (pag. 249)

A: prin apasarea sternului cu bratele intinse

B: prin apasarea sternului cu antebratele flectate la 90 grade

C: in ritm de 80-100 compresii/minut

D: cu o insuflare pulmonara la cinci compresii toracice

E: in ritm de 15 compresii/minut

165. [M2211160] Compresia toracelui in timpul resuscitarii cardiorespiratorii NU presupune: (pag. 249)

A: ritmul de 80-100 compresii/minut

B: o insuflare pulmonara la cinci compresii toracice

C: apasarea sternului cu antebratele flectate la 90 de grade

D: comprimarea cordului cu 3-5 cm

E: ritmul de 50-70 compresii/minut

166. [M2211161] Compresia toracelui in timpul resuscitarii cardiorespiratorii NU presupune: (pag. 249)

A: cinci insuflatii pulmonare la cinci compresii toracice

B: ritmul de 40-50 compresii/minut

C: comprimarea cordului cu 15 cm

D: apasarea sternului cu bratele intinse

E: ritmul de 80-100 compresii/minut

167. [M2211162] Suportul vital avansat in cadrul resuscitarii cardiorespiratorii este realizat pentru: (pag. 249)

A: asigurarea ventilatiei adecvate

B: controlul aritmiilor cardiace

C: stabilizarea statusului hemodinamic

D: restabilirea tranzitului intestinal

E: restabilirea perfuziei adecvate a organelor

168. [M2211163] Manevrele terapeutice utilizate pentru asigurarea suportului vital avansat din cadrul resuscitarii cardiorespiratorii sunt: (pag. 249)

A: curatirea cavitatii bucale de resturi alimentare

B: indepartarea protezelor dentare

C: intubatia cu sonda endotraheala

D: defibrilarea/cardioversia si/sau electrostimularea

E: asigurarea unei linii intravenoase

Vezi raspuns

169. [M2211164] NU se incadreaza in etapa de asigurare a suportului vital avansat din cadrul resuscitarii cardiorespiratorii urmatoarele manevre terapeutice: (pag. 249)

A: intubatia cu sonsa endotraheala

B: asigurarea unei linii intravenoase

C: indepartarea corpilor straini din orofaringe

D: defibrilarea/cardioversia

E: curatirea cavitatii bucale de resturi alimentare

170. [M2211165] In resuscitarea cardiorespiratorie, cand este posibil este necesar ca: (pag. 249)

A: defibrilarea imediata sa preceada intubatia

B: intubatia cu sonda endotraheala sa preceada defibrilarea

C: defibrilarea imediata sa preceada insertia unei linii intravenoase

D: insertia unei linii intravenoase sa preceada defibrilarea

E: resuscitarea cardiorespiratorie sa fie facuta in timp ce defibrilatorul se incarca

171. [M2211166] Care sunt caile pe care NU se administreaza adrenalina in timpul manvrelor de resuscitare cardiorespiratorie: (pag. 250)

A: intravenos

B: subcutanat

C: intramuscular

D: intraarterial

E: per os

172. [M2211167] Care sunt dozele inadecvate de adrenalina administrate intravenos la un bolnav in stop cardiac la care s-au instituit manevrele de resuscitare cardiorespiratorie: (pag. 250)

A: 1mg

B: 10mg

C: 0,001 mg

D: 0,15 mg

E: 5mg

173. [M2211168] Bolnavii cu aritmii ventriculare persistente si cu instabilitate electrica dupa mai multe defirbilari necesita administrarea de lidocaina in urmatoarea posologie: (pag. 250)

A: 1 mg/Kg corp i

B: repetarea dozei de 1 mg/Kg corp i

C: 5 mg/Kg corp i

D: repetarea dozei de 5 mg/Kg corp i

E: 15 mg/Kg corp i

174. [M2211169] Gluconatul de calciu administrat intravenos la bolnavi cu aritmii ventriculare si instabilitate electrica si-a restrans utilitatea la cazurile cu: (pag. 250)

A: hiperpotasemie acuta ce constrituie triger pentru fibrilatie ventriculara rezistenta

B: hipopotasemie

C: hipocalcemie

D: blocante de calciu administrate in doze toxice

E: hipofosfatemie

175. [M2211170] Dupa mai multe defibrilari pentru fiobrilatie ventriculara, cand persista instabilitatea electrica si administrarea lidocainei nu este eficienta se pot incerca: (pag. 250)

A: chinidina

B: milrinona

C: gluconatul de calciu

D: procainamida

E: tosilatul de bretiliu

176. [M2211171] La bolnavii cu multiple defibrilari, la care persista instabilitatea electrica si la care lidocaina este ineficienta NU se recomanda: (pag. 250)

A: tosilatul de bretiliu

B: procainamida

C: fenitoina

D: chinidina

E: amrinona

177. [M2211172] Ritmul de perfuzare continua a procainamidei la bolnavii defibrilati repetat, la care persista instabilitatea electrica NU este de: (pag. 250)

A: 0,5 -2 mg/minut

B: 5 -10 mg/minut

C: 2 -5 mg/minut

D: 20 mg/minut

E: 100 mg/minut

178. [M2211173] Care doze sunt gresite in ritmul de intretinere a tosilatului de bretiliu administrat bolnavilor defibrilati la care persista instabilitatea electrica: (pag. 250)

A: 0,5 -2 mg/minut

B: 5 -10 mg/minut

C: 2 -5 mg/minut

D: 15 mg/minut

E: 100 mg/5 minute

179. [M2211174] Socul electric extern NU se administreaza bolnavilor cu: (pag. 250)

A: tahicardie ventriculara sustinuta

B: fibrilatie ventriculara

C: asistola

D: bradiaritmiiii

E: aritmie extrasistolica supraventriculara

180. [M2211175] Stopul cardiac secundar asistoliei se trateaza cu: (pag. 250)

A: soc electric extern de 200 J

B: adrenalina intravenos

C: adrenalina intracardiac

D: adrenalina subcutanat

E: tosilat de bretiliu 5 -10 mg/Kg in 5 minute

181. [M2211176] Stopul cardiac secundar unei bradiaritmiiii se poate trata prin: (pag. 250)

A: electrostimulare temporara

B: soc electric de 200 J

C: socuri electrice aditionale pana la maximum 360 J

D: atropina in administrare intravenoasa

E: adrenalina intracardiac

182. [M2211177] In stopul cardiac prin asistolie NU sunt utile: (pag. 250)

A: adrenalina pe cale intravenoasa

B: atropina pe cale intravenoasa

C: socul electric extern de 200 J

D: lidocaina 1 mg/Kg intravenos

E: adrenalina pe cale intracardiaca

183. [M2211178] In stopul cardiac secundar bradiaritmiilor NU sunt utile: (pag. 250)

A: lidocaina

B: procainamida

C: electrostimularea

D: socul electric extern

E: atropina

184. [M2211179] In care forme etiopatogenetice de stop cardiac prognosticul este in general nefavorabil (pag. 250)

A: prin fibrilatie ventriculara

B: prin asistolie

C: prin bradiaritmii

D: prin bradiaritmie/asistolie secundara obstructiei cailor aeriene cu corpi straini

E: tahicardie ventriculara

185. [M2211180] Care sunt formele etiopatogenetice de stop cardiac in care prognosticul poate fi mai bun: (pag. 250)

A: asistola

B: bradiaritmiiile severe

C: asistolia/bradiaritmie secundara unui corp strain care obstructioneaza caile aeriene

D: fibrilatia ventriculara

E: tahicardia ventriculara sustinuta

186. [M2211181] Tratamentul stopului cardiac prin asistolie consta in: (pag. 250)

A: intubatia cu sonda endotraheala si ventilatie mecanica

B: defibrilare cu soc cardiac extern de 200 J

C: masaj cardiac in ritm de 80-100 compresii/minut

D: adrenalina intracardiac

E: corectarea hipoxemiei si acidozei

187. [M2211183] Ingrijirea postresuscitare cardiorespiratorie la bolnavii instabili hemodinamic si prognosticul defavorabil al acestora vizeaza evenimente secundare frecvente precum: (pag. 250)

A: asistolia

B: bradiaritmia

C: disociatia electromecanica

D: tahicardia paroxistica supraventriculara cu bloc

E: fibrilatia atriala paroxistica

188. [M2211184] Prognosticul dupa stop cardiac intraspitalicesc resuscitat este mai defavorabil la bolnavii cu: (pag. 250)

A: instabilitate hemodinamica

B: instabilitate electrofiziologica

C: infectii necontrolate terapeutic

D: cancer asociat

E: dezechilibre electrolitice

189. [M2211185] Prognosticul dupa stop cardiac intraspitalicesc resuscitat este mai bun la bolnavii cu: (pag. 250)

A: obstructia tranzitorie a cailor aeriene

B: dezechilibre electrolitice

C: anomalii metabolice severe

D: instabilitate hemodinamica

E: infectii severe, necontrolate terapeutic

190. [M2211187] Care dintre disritmiile enumerate, generatoare de stop cardiac, au prognostic defavorabil privind rata de succes a resuscitarii: (pag. 247)

A: asistolia

B: tahicardia ventriculara nesustinuta

C: fibrilatia ventriculara

D: tahicardia ventriculara sustinuta

E: disociatia electromecanica

191. [M2211188] Succesul resuscitarii unui bolnav cu stop cardiac este mai mare in: (pag. 247)

A: interventia prompta

B: fibrilatia ventriculara

C: preexistenta diabetului

D: asistolie

E: prezenta unei boli cardiace cronice decompensate

192. [M2211189] Succesul resuscitarii este mai mic si rata decesului mai mare in: (pag. 247)

A: interventia tardiva

B: disociatia electromecanica

C: tahicardia ventriculara sustinuta

D: asistolie

E: prezenta unei stari clinice anterioare precare

193. [M2211190] Sansele de reusita a resuscitarii cardiorespiratorii sunt influentate negativ de: (pag. 247)

A: varsta avansata

B: varsta tanara

C: interventia prompta

D: interventia intarziata

E: insuficienta circulatorie, ca expresie a mecanismului generator de stop cardiac

194. [M2211192] Bolnavii cu risc crescut pentru moarte subita sunt: (pag. 248)

A: cei cu infarct miocardic acut

B: cei la care se instaleaza recent insuficienta cardiaca

C: cei care supravietuiesc dupa un stop cardiac survenit in afara spitalului

D: cei cu fibrilatie atriala paroxistica

E: cei cu bigeminism ventricular

195. [M2811227] Stopul cardiac bradiaritmic/asistolic secundar obstructiei cailor aeriene raspunde prompt la: (pag. 250)

A: socul electric extern

B: cardiostimulare electrica

C: manevra Heimlich

D: intubatie si aspiratie din caile aeriene

E: xilina

RASPUNSURI

C

A

B

D

A

D

E

B

A

B

D

E

D

C

E

D

D

C

C

A

A

A

B

D

A

A

A

taiat

A

D

C

B

C

D

A

B

C

A

A

A

C

A

A

B

A

A

A

A

C

A

C

D

C

A

C

A

A

D

D

A

C

C

D

C

D

D

C

D

D

D

C

D

C

D

A

A

C

ACE

ABCD

CDE

ABCD

CD

ACD

BCDE

BC

ABC

AC

ABCD

ADE

ABC

ABC

DE

ACE

ADE

BD

ACDE

ACDE

CDE

BCDE

BC

ABCE

ACE

ABDE

ABDE

ABDE

ACDE

ABE

BCDE

BCE

SBC

CD

BD

ABCD

BDE

BCD

BCD

ABCE

BE

ABC

ABCD

ACE

ABC

ABCD

ABCD

ABCE

ACE

ABCE

BCDE

ABC

BD

AB

CD

ADE

BDE

ABE

AB

ACD

CDE

CDE

ACDE

BCD

BCE

DE

CD

AC

ACE

AC

AE

BDE

ABC

ABE

BCDE

ACDE

AC

BCDE

ABCD

ACD

ABDE

ABE

ACDE

ACDE

ABCE

ACD

ACD

CE

ABC

ABCE

CDE

CE

ACE

BCDE

BCDE

AB

ACD

DE

CDE

ABDE

BCDE

CDE

BC

ADE

CD

ABD

BC

CDE

ACDE

ABC

ACD

ABC

AE

AB

ABDE

ADE

ABC

CD