Sensibilitatea

Sensibilitatea

Date anatomo-functionale

Receptori formatiuni specializate pe categorii de excitanti:

simt tactil->corpusculi Meissner

-discuri Merkel

-terminatii peripiloase

simt termic->corpusculi Ruffini->cald

-corpusculi Krause->rece

simt dureros->terminatii nervoase libere

sensibilitatea viscerala->baro,algo,chemo,termoreceptori

Dupa dispozitia lor in organism, se descriu urmatoarele tipuri de sensibilitate

A)    Exteroceptiva (superficiala) tactila, termica, dureroasa->receptori cutanati

B)     Proprioceptiva (profunda, mioartrokinetica) receptori din muschi, tendoane, suprafete articulare-> "simtul atitudinilor segmentare"

-sensibilitatea constienta->cortex parietal

-sensibilitatea inconstienta->cerebel

C)    Interoceptiva (viscerala) receptori in viscere, arbore vascular.

Cai

protoneuron in ganglionii spinali (protoneuron senzitiv)

prelungirea dendritica->receptor

prelungirea axonica->radacini posterioare

radacini posterioare - fibre

- lungi -> cordoanele posterioare medulare -> fasciculele Goll si Burdach->panglica Reil->nucelul latero-ventral talamic->sensibilitatea discriminativa profunda constienta si tactila epicritica

scurte->se termina in raport cu celulele senzitive din coarnele posterioare->fasciculul spinotalamic (sensibilitatea termica, dureroasa,tactila,protopatica) si fasciculul spinocerebelos incrucisat Gowers (sensibilitatea profunda inconstienta)

mijlocii->fasciculul spinocerebelos direct Flechsig (sensibilitatea profunda constienta)

Proiectie corticala

-sensibilitatea superficiala si profunda constienta lobii parietali, ariile 3,1,2,5,7 (Brodmann)

-sensibilitatea profunda inconstienta ariile 4,6

Particularitati

-functie eminamente subiectiva

-se poate face referirea: sensibilitate subiectiva (spontana) sau sensibilitate obiectiva (provocata)

I)        Sensibilitatea subiectiva (spontana)

Parestezii, disestezii amorteala,furnicaturi,carcei,cald, rece etc. in loc de senzatiile corespunzatoare stimulului

-parestezii viscerale->"cenestopatii"

Durerea->senzatie penibila,neplacuta,de intensitate mult mai mare decat paresteziile

-se urmaresc modul de debut,caracterul,durata,intensitatea,teritoriul,evolutia

Nevralgia durere cu localizare pe traiectul unui nerv (median, ulnar, sciatic etc.).

-se datoreste lezarii nervului periferic

Cauzalgia senzatie dureroasa resimtita ca arsura continua,insuportabila; apare cand sunt afectate si fibrele vegetative ale nervilor periferici

Dureri radiculare (radiculalgii): pe dermatomere,de-a lungul membrelor,in centura la nivelul trunchiului

-caracter de sagetatura/fulgeratura

-propagate de la proximal la distal

-frecvent crize dureroase dar durerile pot fi continue cu exacerbari paroxistice

-accentuate de tuse,stranut,efort fizic

-apar in inflamatii acute/subacute ale radacinilor rahidiene

-cauze de vecinatate->tumori medulare,arahnoidite,morb Pott,hernii de disc

Dureri cordonale: surde, imprecise, pe un teritoriu mare, de obicei asociate cu tulburari de sensibilitate obiectiva pe un hemicorp sau cu "nivel" la un anumit segment medular

datorate lezarii cordoanelor laterale sau posterioare ale maduvei esp.fasciculele spino-talamice

Durerea talamica pe hemicorpul opus leziunii mai ales la m.s. si fata asociata cu o puternica tonalitate afectiva negativa. Este asociata cu modificari obiective, mai ales in privinta sensibilitatii proprioceptive. Aspecte

Hiperalgezia: perceptie dureroasa excesiva,↓ pragului dureros astfel incat un stimul de intensitate nedureroasa produce durere

Hiperpatia: hiperalgezie + tonalitate afectiva neplacuta + tulburari de sensibilitate obiectiva; durerea e accentuata de stari afective placute sau neplacute

Durerea viscerala

-durere legata de suferinta nemijlocita a formatiilor receptoare de la nivelul organelor

-durere proiectata la nivelul tegumentelor->expresia trecerii excitatiilor patologice de pe caile vegetative pe caile sensibilitatii somatice si proiectarea durerii viscerale pe dermatomul corespunzator;aceste teritorii se numesc zone Head (pe aceasta corespondenta se bazeaza acupunctura)

-crize gastrice tabetice->dureri violente epigastrice instalate brusc + varsaturi persistente,neritmate de alimentatie

-crize faringiene si esofagiene->spasme dureroase

-crize testiculare,urinare,laringiene

Cefaleea.

Migrena.

II)        Sensibilitatea obiectiva (provocata):

A)    Sensibilitate superficiala

sensibilitatea tactila->se aplica pe tegumente un stimul tactil (bucata de vata)

-normo/hiper/hipo/anestezie

sensibilitatea termica->se examineaza cu 2 eprubete (la 4 si 27 grade)

-normo/hiper/hipo/anestezie termica

-pervertirea simtului termic

sensibilitatea dureroasa->se inteapa usor tegumentul cu ajutorul unui obiect ascutit

-normo/hiper/hipo/analgezie

B)     Sensibilitate profunda

sensibilitatea proprioceptiva (mioartrokinetica,simtul articulo-muscular,simtul atitudinilor segmentare)

-miscari usoare ale diferitelor segmente de membre,bolnavul cu ochii inchisi trebuie sa spuna ce miscare i s-a imprimat sau sa le reproduca cu membrul opus

-simtul poate fi diminuat sau abolit

sensibilitatea vibratorie (simt vibrator)->se aplica un diapazon pe proeminentele osoase (creasta tibiei, rotula,maleole,creasta iliaca,clavicula,olecranul)

-simtul poate fi diminuat sau abolit

sensibilitatea barestezica->obiecte de aceeasi forma,marime,cu greutate diferita

III)     Functii senzitive complexe

A)    Topognozia: capacitatea de a localiza stimulii cu ochii inchisi. Imposibilitatea - atopognozie.

B)     Discriminarea tactila: posibilitatea de a deosebi doi excitanti similari aplicati pe tegumente simultan in locuri diferite, cat mai aproape. Variaza functie de zona tegumentara (2-3 mm la pulpa degetelor,4-5 cm pe coapsa). In prezenta unor leziuni, distantele de discriminare cresc.

C)    Dermolexia capacitatea de a recunoaste, tinand ochii inchisi, cifre, litere, desene trasate pe piele de catre examinator. Imposibilitatea - dermoalexie.

D)    Stereognozia capacitatea de a recunoaste tactil, cu ochii inchisi, obiecte. Imposibilitatea - astereognozie.

E)     Somatognozia simtul schemei corporale alterari

Asomatognozia nerecunoasterea unei parti a corpului.

Autotopoagnozie imposibilitatea indicarii unei anumite parti a corpului.

Anosognozie nerecunoasterea unui deficit.

Anosodiaforie negarea existentei segmentului bolnav.

Modificarile patologice (hiper-, hipo-, anestezia) pot fi

Globale (sunt interesate toate tipurile de sensibilitate)

Disociate

Disociatia siringomielica

Disociatia tabetica

Disociatia siringomielica

Se pierde sensibilitatea termoalgezica, dar se pastreaza cea tactila si profunda. Se datoreaza leziunilor fibrelor termoalgezice din fasciculul spinotalamic la nivelul incrucisarii in comisura cenusie anterioara sau din fasciculul spinotalamic posterior. Afectiunea este rara si duce la aparitia unor cavitati periependimare, uneori chiar la nivelul bulbului (siringomielobulbie). Bolnavul se taie, se arde, fara sa simta.

Disociatia tabetica

Se pierde sensibilitatea profunda si tactila epicritica si se pastreaza sensibilitatea termoalgezica si cea tactila protopatica. Leziunea consta in distrugerea cordoanelor posterioare. Afectiunea este rara. Bolnavul nu mai constientizeaza schema corporala.

-Sindroame senzitive-

Sunt descrise functie de distributia leziunilor:

I)           Sdr. tronculare->leziunile nervilor periferici

-distributie topografica a tulburarilor de sensibilitate obiectiva limitate la un anumit teritoriu cutanat specific nervului respectiv,zona in care apar si tulburari de sensibilitate

II)      Sdr. polineuropatice: sdr. pluritroncular, determinat de lezarea concomitenta si simetrica a tuturor nervilor periferici.

-↓ globala a tuturor tipurilor de sensibilitate,caracter ectromielic

-dureri mari la presiunea maselor musculare

-diminuarea/abolirea ROT

III)           Sdr. radicular dureri radiculare in teritoriul radacinii afectate;distributie net radiculara,dermatomerica

IV)           Sdr. senzitive medulare

A)    Sdr. sectiunii totale anestezie totala sublezional e importanta determinarea nivelului pana la care se pastreaza sensibilitatea, pentru a stabili nivelul leziunii.

B)   Sdr. de hemisectiune (Brown-Sequard)

paralizia m.i. de aceeasi parte cu leziunea

disociatie de tip tabetic de aceeasi parte

disociatie tip siringomielic contralateral

banda de anestezie globala deasupra zonei de anestezie unilaterala (interesarea concomitenta a radacinilor spinale respective la nivelul leziunii)

-apare deoarece fibrele sensibilitatii profunde sunt directe iar ale sensibilitatii termo-algezice sunt incrucisate

V)        Sdr. senzitive encefalice

A)    Sdr. senzitive de trunchi cerebral

Leziuni bulbare sau protuberantiale inferioare caracterizate de

intreruperea cailor sensibilitatii trunchiului si membrelor dupa incrucisare

intreruperea cailor sensibilitatii fetei inainte de incrucisare,

ceea ce da nastere sindroamelor alterne: tulburari de sensibilitate globale a fetei de aceeasi parte cu leziunea si hemianestezie pe trunchi si membre contralateral.

Leziuni protuberantiale superioare sau mezencefalice (pedunculare) dau nastere la tulburari de sensibilitate contralateral leziunii, atat la fata cat si la trunchi si membre.

B)     Sdr. senzitive talamice->afectata ½ controlaterala

-durere de tip talamic, caracteristice fiind cauzalgia, hiperalgezia, hiperpatia. Este interesata mai ales sensibilitatea profunda, cea superficiala, avand o reprezentare talamo-corticala bilaterala, sufera mai putin.

C)    Sdr. senzitiv cortical parietal apar tulburari complexe, dominate de cele de simt al schemei corporale leziunile iritative (nu distructive) pot determina crize jacksoniene (focale) senzitive crize de parestezie (furnicaturi, arsuri etc.), paroxistice (dureaza cateva secunde).

D)    Sdr. raspantiei hipotalamice

hemianestezie contralaterala (predominant profunda)

astereognozie

hemiplegie contralaterala

hemisindrom cerebelos contralateral

hemianopsie omonima contralaterala