Dezvoltarea afectiva la anteprescolar

Dezvoltarea afectiva la anteprescolar

....................................

4.atasamentul fata de mama mai evident decat cel fata de tata. Atasamentul fata de o sg jucarie

5.datorita faptului ca anteprescolarul poate stabili relatii cu obiecte/personae din mediul ambient, emotiile lui se diversifica: se bucura de jucarii, carti, dulciuri. De asemenea incepe sa se teama de mai multi factori din mediul ambient decat in stadiul precedent, poate invata prin imitare sa se teama de stimuli de care se tem si adultii. O reactie afectiva la prez pers straine (intimidare, reticenta, lipsa dorintei de a comunica sau de a ramane in prezenta acelei pers). De aceea nevoie de interventia mamei pt dezv sociabilitatii copilului

6.situatia de spectator/ascultator a copilului care il face sa expatizeze/simpatizeze personajele dintr-o poveste sau piesa de teatru

7.reactiile afective ale copiilor devin mai complexe integrand deja anumite elemente ale experientei personale. Fenomenul cel mai ilustrativ este asa-numita "anxietate morala": daca copilul a facut ceva care nu e agreat de adult (si adultul si-a manifestat in experienta autoritatea), intr-o experienta actuala, include experienta de atunci si tinde sa indeparteze de pers lui, fie dand vina pe altcineva (ex: pisica) sau spunand pur si simplu "s-a spart"

8.are nevoie de sustinere afectiva din partea adultilor. Apare o solicitare expresa a copilului (o mangaie pe mama, o prinde de gat). Are nevoie de aceste raporturi afective calde fata de el

9.manifestarile emotional-afective se imbogatesc (invatarea prin imitare)

10.cristalizarea eului

La 2 ani si jum-3 ani, are loc o criza afectiva care are importanta atat pt dezv afectiva cat si pt alte planuri ale dezv. Criza e provocata de ciocnirea dintre noile capacitate, mai ales miscarea si unele interdictii ale adultului, care il protejeaza. Aceasta ciocnire da nastere unui plans f puternic, zbatere, poate deveni agresiv fata de adult. Totodata, cpilul poate pronunta in mod repetat "nu,nu,nu" sau"eu,eu,eu". Aceasta criza se declanseaza mai usor, mai repede cand copilul este obosit: dim - 11-11.30; dupa-amiaza - 17-17.30. In fata acestui tablou multi adulti sunt f suparati, nu stiu cum sa reactioneze deoarece considera aceste reactii semnele esecurilor lor ca parinti si un rezultat al libertatii, ceea ce conduce la o reactie agresiva (nu e bine)

Se recomanda urm strategii:

-sa nu i se acorde atentie

-sa se profite de particularitatile atentiei lor de a fi usor distrasa (i se arata ceva). Parintilor li se recomanda sa prevada si sa elimine pe cat posibil crizele astfel: sa nu se intrerupa brusc activ copiilor si sa-l ajute pe copil, temporizand lucrurile, ca acesta sa se pregateasca. Aceasta reactie se poate stabiliza si poate deveni o constanta a relatiilor afective

E un fenomen natural, se rzolva pe masura ce copilul dobandeste experienta in cerintele adultului. Dupa terminarea crizei (la inceputul prescolaritatii) copilul nu face nimic fara a cere voie (conduita).

Semnificatia crizei:

-psihanalistii considera ca e macanismul inlaturarii anxietatii copilului de dependenta fata de adult

-il invata sa respecte cerintele adultului

-se cristalizeaza mai bine eul si incepe sa fie un factor autoreglator al conduitelor vizavi de adulti

Dezvoltarea motricitatatii

1.cucerirea mersului

-1 an-1 an si jum - copilul alterneaza mersul cu tararea, mai ales daca este mai dolofan sau are experiente negative (a cazut). La 1 an si jum stapaneste din ce in ce mai bine mersul, ii place atat de mult incat merge fara tinta. Nu numai ca merge, dar vrea sa si fuga.

-nu pot adapta mersul/fuga la particularitatile solului si cad ("varsta genunchilor rupti")

-dupa ce si le consolideaza incepe sa alerge f bine

-incepe sa-si pastreze echilibrul pe un sg picior

-mai intai urca si coboara treptele pe 2 picioare, pe fiecare treapta si se sprijina de balustrada

2.dezv motricitatii

-1an-1an si jum - se perfectioneaza o parte din misc de apucare (copilul poate tine bine in mana o ceasca cu care bea, apuca lingura, o duce la gura, dar o varsa pe jum

-se perfectioneaza prinderea cu 3 degete

-dupa 1 an si jum rotesc butoane, clantele

-au tendinta de a dezmembra (mai ales jucariile)din curiozitate

-tin creionul, coloreaza, la inceput depasesc contururile, mai tarziu se perfectioneaza

Dezvoltarea constiintei de sine

Aparitia constiintei de sine este evenimentul important al acestui stadiu dar el este preg din stadiul anterior in care se creeaza cateva premise,construirea schemei corporale:

-exp senzoriala a copilului privind propriul corp

-dezv scemei obiectului permanent

-desprinderea actiunii copilului de obiectul la care se aplica si transferarea la alte obiecte

Mai are loc o desprindere a actiunii de fiinta copilului. Copilul ajunge chiar sa observe ca este autorul mai multor feluri de actiuni, pt aceasta fol numele sau propriu. Apoi se cumuleaza in timp confruntarea sa cu cei din jur. Aceasta confruntare determina dobandirea capacitatilor de a fol pronumele "eu". Acest "eu" e mereu invocat in leg cu toate felurile de comportamente ale opilului. Se produce un fel de "extensie a eului" (Allport) - se observa relatia cu parintii sau exprima verbal apartenenta la propriul eu.

La toate acestea se adauga recunoasterea in oglinda. Exista diferente intre cercetatori in functie de exigente:

-Darwin: 1an - 1an si jum

-Gessell: in jur de 2 ani

-R. Zazzo: in jurul a 3 ani

Particularitatile generale ale jocurilor

-au o structura simpla la inceputul stadiului. Pana la 2 ani sunt mai ales jocuri de manipulare

-dupa 2 ani si jum - jocuri simbolice dar de imitaie

-au o pondere mare - 90%din timpul de veghe

-au nevoie de obiecte sau jucarii placute pt a-si dezv jocul

-jocul e instabil,se intrerupe adesea

-are durata scurta, abia la 3 ani copilul poate sa se joace acelasi joc 30 min

-se joaca unii langa altii, nu cu altii, pt ca nu pot cuprinde si coordonatele actiunii personale si ale celuilalt

-prefera jocul cu copii mai mari sau adulti (acestia le imbogatesc jocul)

Dezvoltarea sociabilitatii

-se construiesc premisele sociabilitatii

-incepand de la 2 ani copilul incepe sa fie atent la jocul celorlalti

-prefra sa stea cu alti copii, nu mai vrea sa stea sg

- incepe sa manifeste relatii cu ceilalti copii (relatii active -initiative positive/negative)

-relatii active: -pozitive: ofera o jucarie unui copil

-negative: rapeste jucaria celuilalt

-raletii pasive: -pozitive: accepta propunerea celuilalt

-negative: suporta ceea ce ii face celalalt

-relatii defensive (de incurajat;a te retrage din fata pericolului):-pozitive: fuga din calea pericolului

-negative: plange

PRESCOLARITATEA

Dezvoltarea fizica si psihica

Dominante in profilul de dezv

1.exuberanta senzoriala si motrica: se inregistreaza un nivel crescut al capacitatii senzoriale si motrice si de manifestare a lor

2.dezv deosebita a proceselor cognitive complexe

3.stapanirea propriu-zisa a lb

4.cresterea curiozitatii pt tot ceea ce il inconjoara dar si pt cunoastere

5.cresterea autonomiei, mai ales de misc

6.dezv constintei morale primare

7.construirea bazelor personalitatii

Regimul de viata si dezv biologica

-alimentarea copilului respecta aceleasi cerinte privind prod alimentare si cantitatea lor dar acum copilul devine constient de aceste momente ale vietii si diferenta dintre mesele principale si gustari

-se dezv toate deprinderile pt a servi masa

-invata o anumita tinuta a mesei

-timpul de odihna: noaptea - 10-11 ore; ziua - 1ora-1 ora si jum (refuzurile cresc)

-timpul de veghe este mai bogat in activitati mai variate desfasurate in spatii diferite

-conteaza f mult prog de grad, presupune influenta sistemului si inceputurile invatarii

-se formeaza deprinderi de baza: alimentare, igienice, incaltare/descaltare, conduita morala

-la inceputul stadiului, copilul e dependent de grija adultului la imbracare. La sfarsit, e independent

-evenimentele cele mai importante: integrarea si adaptarea (la grad)

Dezvoltarea biologica

-creste in inaltime si greutate, ritmuri cerscute

-cresterea in inaltime: la sf stadiului, media de 116-120 cm,unii copii depasesc cu mult aceste medii

-cresterea in greutate: 20-25 kg

-exista un moment de accelerare a cresterii in ianltime(5-6 ani)

-procesul de osificare continua. Osificari importante: la nivelul oaselor lungi ale membrelor, la nivelul toracelui (coastele, claviculele), curburile coloanei au instabilitate inca, carpienele, incepe schimbarea dentitiei privizorie

-sistemul muscular: creste consistenta fibrelor musculare, capacitate de tonus, se perfectioneaza mec de reglare a misc

-sistemul neuro-hormonal: intensificarea activitatii tiroidei si a hipofiezei, scade activitatea timusului

-sistemul nervos: continua sa creaca corpul neuronal si nr de prelungirilor nervoase; greutatea gen a creierului = 120 gr; continua in ritm sustinut procesul de mielinizare si diferentierea functiilor neuronilor si zonelor corticale; se perfectioneaza functiile mai ales in zonele corticale ale motricitatii generale si ale limbajului; creste si mai mult viteza de formare a leg dintre neuroni; se perfectioneaza mai ales 2 feluri de inhibitie: de diferentiere si de intarziere

Copilul pare robust dar relativ vulnerabil la asa-numitele "boli ale copilariei".

Dezvoltarea afectiva

1.datorita dezv unor capacitate de misc si manevrare a obiectelor, adaptarea la mediu e mai buna si astfel se continua cu un ritm mai mare pozitivarea trairilor afective

2.manifestarea emotiilor se caracterizeaza prin comportamente organice ale expresivitatii lor. Se realizeaza cu o intensitate mare

3.trairile afective sunt insa evident fluctuante, capricioase, explozive, superficiale, strans legate de situatie si conduse de principiul celei mai mari tentatii