Sindroame si boli genetice

Sindroame si boli genetice

Genetica este definita ca stiinta ereditatii (gr. veche: "genao"-a da nastere); acest termen a fost folosit pentru prima data de Bateson in 1906. Primele legi ale ereditatii (lat. "ereditas"-mostenire) au fost descoperite in 1865 de catre Mendel (1822-1884), care a fost calugar. El s-a axat pe trensmiterea ereditara a diferitelor caractere ale boabelor de mazare.

La inceputul secolului 20, Bateson descopera ca legile Mendeleene au valabilitate in lumea animala. Yohanson creaza notiuni de genotip prin care se intelege baza ereditara a organismelor formata din totalitatea elementelor ereditare si de fenotip prin care se desemneaza totalitatea caracterelor si insusirilor exterioare ale organismului. Tot el introduce in 1909 si notiunea de gena.

In 1902, biologul american Sutton si citologul american Boveri au emis independent ipoteza ca factorii ereditari care determina dezvoltarea caracterelor si insusirilor organismelor se afla in cromozom.

In 1953, Crick si Watson fac o desoperire epocala cu stabilirea strcturii AND-ului. In 1956, Albert Levan si Jo Hin Tjio au stabilit ca numarul diploid de cromozomi la om este de 46. In 1959, Lejeune a demonstrat pentru prima data originea cromozomiala a unei boli umane la un copil, si anume Trisomia 21 sau sindromul Down.

Manifestarile genetice bazate pe grefarea de gene straine cu functie bine determinata la bacterii au facut posibila sinteza dirijata in structurile monoclonale de substante ca insulina, somatostatina si interferon, care au fost deja introduse in terapeutica umana.

Dupa anul 1980, ingineria genetica a trecut la o etapa seuperioara prin grefarea de gene straine la animalele de laborator (soareciàmaimuta), deschizand calea manipularilor genetice la mamifere.

Folosirea metodelor de detectare prenatala a tulburarilor genetice prin studiul lichidului amniotic si a celulelor fetale a deschis perspective tratamentului preventiv in numeroase boli genetice.

Factorii genetici: sunt endogeni si exogeni.

a).Factorul endogen poate transmite un numar impresionant de stari patologice prin mecanismul mutatiei genetice. Aceasta mutatie genetica poate fi unica sau prin aberatii cromozomiale. Exista peste 3500 de forme clonice determinate de mutatii genetice. 40-50% din totalul avorturilor spontane sunt determinate de anomalii genetice.

In producerea unor stari patologice pot fi incriminate mai multe gene cu efect individual slab, dar care sunt capabile sa realizeze prin mutatii simultane o sumare cantitativa denumita ereditate poligenica. Pe de alta parte, o singura gena anormala poate determina mai multe anomalii si atunci se spune ca ea are un efect psihotrop.

b).Factorul exogen este reprezentat de factori din mediul intrauterin din perioada embriologenezei sau de factorii de mediu extern. Acesti factori sunt capabili sa produca anomalii complexe care pot simula o malformatie ereditara si aceasta stare este numita fenocopie, neereditara a unei maladii ereditare. De exemplu, un microcefalian poate fi expresia monozigota a unei boli autosomat recesive, dar poate fi produsa si prin iradieri ale embrionului sau prin embriopatie rubeolica.

Cand se sumeaza actiunea mutatiilor genetice cu cea a factorilor de mediu, anomaliile rezultate, in general malformatiile, realizeaza o patologie numita multifactoriala, in care gradul de participare a factorilor incriminati este greu de precizat.

Trisomia 21 este o aberatie numerica cromozomiala autosomala. Se mai numeste si sindromul Langdon-Down. Incidenta acestei boli este de 1 la 700 nou-nascuti vii si de multe ori este legata de varsta mamei, fiindca la mamele intre 35-40 ani incidenta este de 1 la 260, iar la mamele cu varsta intre 40-45 ani incidenta este de 1 la 50 de nou-nascuti vii.

Diagnosticul se poate pune si prenatal prin studierea lichidului amniotic (amniocenteza). Din punct de vedere clinic, aceasta boala se manifesta prin:

Sindrom dismorfic: prezinta dismorfie cranio-faciala, adica un craniu mic, dar fara o microcefalie reala; occiputul este plat; fata este lata si rotunda; fantele palpebrale sunt scurte si oblice si prezinta epicantus, care este o cuta de tegumen in forma de secera in unghiul nazal al fantei palpebrale. Baza nasului este latita, ceea ce da un aspect de hipertelorism; la nivelul irisului se observa o coroana de puncte albicioase care se cheama pete Brushfield si dispar la copilul mai mare prin pigmentarea mai intensa a irisului. Pupila poate fi excentrica. Foarte frecvent acesti copii prezinta strabism convergent.

Nasul este scurt, narinele sunt largi, deschise inainte; urechile sunt mici si au pavilionul deformat; gura este mica, dar cu buze groase, cu limba voluminoasa si plicaturata. Bolta palatina este ogivala. Dentitia este neregulata, iar parul este distrofic si casant.

Prezinta si anomalii la nivelul trunchiului si membrelor. Au gatul scurt si pielea este laxa pe acesta. Toracele este evazat, cu abdomenul proeminent si frecvent prezinta hernii si diastaza dreptilor abdominali.

Membrele sunt scurte, cu mana patrata; prezinta pliu palmar unic. Degetele sunt mici si groase, cu clinodactilia degetului 5. Prezinta brahimezofalangie. Picioarele sunt scurte si late, iar halucele este despartit de celelalte degete printr-un spatiu care se prelungeste cu un sant profund pe fata plantara. Planta are aspect plisat si destul de frecvent se semnaleaza si sindactilia degetelor 2 si 3. Acesti bolnavi prezinta o hipotonie generalizata, hiperlaxitate ligamentara si acrocianoza prin tulburarile de circulatie.

Malformatiile cele mai frecvente (30-50%) sunt cardiace. Mai prezinta si malformatii oculare (50% cataracta), digestive (frecvent stenoza duodenala) si osoase (absenta coastei a 12-a; scurtarea celui de al 3-lea metacarpian; anomalii de bazinàturtirea marginilor inferioare ale osului iliac si largirea si evazarea aripilor iliace; mai prezinta coxavalga bilateral; reducerea unghiurilor iliace si acetabulare; genu valgum si picior plat.

Debilitatea mintala este constanta la acesti copii si se accentueaza cu varsta. Afectivitatea si memoria vizuala sunt pastrate; sunt copii hiperemotivi, afectuosi, capriciosi, foarte sensibili la muzica. Puterea de abstractizare si atentia sunt scazute. Au un IQ sub 60. Aceste caracteristici permit intr-un numar mic de cazuri integrarea sociala.

Mai prezinta hipotrofia statulo-ponderala (1,44 m la fete; 1,54 m la baieti). Mai prezinta o pubertate tardiva si o imbatranire precoce. Baietii sunt sterili, iar fetele au o fertilitate redusa. Durata medie de viata este in jur de 27 de ani.

Recurenta familiala a Trisomiei 21 este rara.

Tratamentul este complex si cuprinde in special factori educativi-educarea lor in unitati de recuperare neuropsihomotorie. La unii copii mai trebuie facute interventii chirurgicale pentru malformatii; unii au nevoie de chirurgie plastica pentru macroglosie. In tratamentul acestor copii sunt implicati logopeti, kinetoterapeut, psihoterapeut si ar fi bine si un asistent social pentru integrarea sociala.

Obiectivele kinetoterapiei: cresterea tonusului muscular; stimularea dezvoltarii motorii; cresterea fortei musculare; educarea echilibrului; stimularea proprioceptiva si prevenirea si combaterea atitudinilor deficiente ce apar ca urmare a hipotoniei musculare (lordoza, picior plat, genu valgum).