Generalitati:

Circulatia sangelui este datorata unei diferente de presiune intre sistemul artesiala cu presiune mare si sistemul venos cu presiune mica. De exemplu in capilarul venos presiunea se apropie de 0 mmHg. Diferenta de presiune este creata de activitatea de pompa a inimii: la fiecare contractie a ventricului stang inima trimite o anumita cantitate de sange (debit bataie) in aorta si arterele mari; crescand presiunea in aceste vase rezulta presiunea maxima sau sistolica.
In perioada de repaus a inimii (diastola) sangele ajunge in tesuturi prin intermediul arteriolelor care opun o rezistenta la scurgere: rezulta presiunea minima sau diastolica. Rezistenta la scurgere se explica prin bogatia de fibre musculare ale peretilor arteriolei, care se poate afla in stare de contractie sau dilatatie , 'tonusul de baza' al arteriolelor, controlat de sistemul neurovegetativ, de diverse substante metabolice, hormoni. Dilatarea si constrictia arteriolelor este determinata de diverse stari fiziologice, efort,digestie. O activitate crescuta a tonusului datorita cresterii sistemului nervos simpatic, diversi hormoni (adrenalina,aldosteron), de natura renala sau modificari ale tunicii musculare prin fibroscleroza duc la o crestere a presiunii minime.
In unele imprejurari creste predominant presiunea maxima (in efort, emotii) in alte imprejurari se constata chiar in repaus doar o crestere a presiunii maxime (de exemplu la varstnici), sau numai a minimei sau a ambelor presiuni. Se considera hipertensiune arteriala cresterea presiunii maxime peste 160 si minime peste 95 mmHg; zona intermediara dintre 140/80 si 160/95 mmHg urmeaza sa fie interpretata in raport cu varsta si sexul. Asemenea cifre gasite la copil sunt considerate anormale, dupa cum la varstnici aceste valori sunt considerate in limite fiziologice.
Desigur, descoperirea unei tensiuni cresute nu indica numaidecat o hipertensiune arteriala permanenta (HTA); unele cresteri pot fi trecatoare datorita unei emotivitati mai mari. Diagnosticul de HTA trebuie confirmat numai daca dupa 3-4 reexaminari succesive se gasesc aceleasi valori crescute in repaus.

 SIMPTOME

Acestea sunt foarte variate, fiind conditionate de stadiul bolii, personalitatea bolnavului, asocierea cu alte boli, de faptul daca este secundara sau HTA esentiala. Manifestarile sunt diverse: dureri de cap, uneori mai importante dimineata, ameteli, vajaieli in urechi, epistaxis, senyatie de deget mort, aparitia de puncte luminoase sau negre in campul vizual. In numeroase cazuri, chiar la valori mari ale tensiunii bolnavii nu au nici o tulburare subiectiva; aceeasi lipsa de tulburari poate fi constatata in fazele de inceput ale HTA esentiale. Evolutia bolii este benigna in multe cazuri, in special cand cresterile presiunii maxime si minime sunt moderate. Insa chiar si in aceste cazuri, daca HTA esentiala nu este tratata corect, pot aparea simptomele localizarilor aterosclerozei (inima , creier , rinichi ).

PROGNOSTIC

Prognosticul si evolutia hipertensiunii arteriale depind de valorile maxime si minime, ca si de depistarea precoce a hipertensiunii. Experienta arata ca la diverse controale medicale cel putin 20% din cei examinati nu stiu ca au HTA, chiar in valori ridicate. Aceasta obliga la controlul tensiunii arteriale cel putin o data pe an, chiar in absenta oricarei tulburari. Precizarea unei HTA permanente este un fapt important pentru bolnav, deoarece exceptand hipertensiunile secundare care sunt numai 10% din cazuri si unele din ele curabile, majoritatea imensa a cazurilor (peste 90%) sunt o hipertensiune arteriala esentiala, care desi nu i se cunosc cauzele este o boala influentata si ameliorata cu o medicatie hipotensiva.
HTA esentiala netratata este cunoscuta ca un factor de risc care favorizeaza localizarea si agravarea aterosclerozei, antrenand complicatii cardiace (cardiopatia ischemica) accidente cerebrale, stenoze ale carotidelor sau in membrele inferioare (arterite). S-a semnalat ca 50% din bolnavii hipertensivi au cardiopatie ischemica, iar bolnavii cu infarct miocardic au avut frecvent in trecut hipertensiune arteriala. Studiile epidemiologice arata ca 2% din hipertensivi sucomba de o boala de inima, iar 20% din cazuri de hemoragie sau ramolisment (infarct) cerebral
Coexistenta cu alti factori de risc ca fumatul, obezitatea, tulburari in metabolismul grasimilor, uricemia crescuta accelereaza evolutia aterosclerozei spre HTA. Un pericol in timpul evolutiei este cresterea presiunii minime care devine primejdioasa daca depaseste 115-120 mmHg prin rasunetul ce-l are asupra arterelor. Exista o forma de hipertensiune arteriala maligna cu valori ridicate ale presiunii minime peste 120-130 mmHg caracterizata prin evolutie rapida spre complicatii cardiace, cerebrale sau renale. Uneori poate sa complice o HTA esentiala. Din fericire noile medicatii hipotensoare au modificat favorabil evolutia HTA maligne.
Desigur dupa precizarea hipertensiunii arteriale si a unei terapii corespunzatoare, bolnavii hipertensivi trebuie sa-si cerceteze periodic tensiunea arteriala, fara ca acest control sa constituie o obsesie pentru bolnav, deoarece arsenalul actual de medicatii si hipotensoare este vast si foarte eficient. Cercetarea tensiunii arteriala este totusi dictata de evolutia bolii si de cunoasterea eficientei medicatiei hipotensoare. In ultimul timp bolnavii isi masoara singuri circulatia arteriala. Este benefic acest fapt pentru bolnav? Desigur, automasurarea tensiunii arteriale ofera indicatii asupra eficientei anumitor medicatii hipotensoare, iar prin aceste controale bolnavii devin mai constienti si mai responsabili de boala lor. S-a constatat totusi ca cifrele gasite de bolnav sunt intotdeauna mai mici decat cele gasite de medic, sau hipertensiunea permanenta din cursul activitatii este cea care expune la riscuri. Automasurarea tensiunii arteriale poate fi admisa cu recomandarea sa nu devina o obsesie sau un gest repetitiv ca de exemplu barbieritul de dimineata, iar valorile gasite sa fie controlate cu cele gasite de medic.

 TRATAMENT

Tratamentul hipertensiunii arteriale este conditionat de cauza HTA:
- o terapeutica cauzala nu poate fi facuta decat in HTA secundara, care este intalnita doar in 5-10% din cazuri; corectarea anomaliilor arterei renale, sau ale aortei (coarctatia aortica), exereza unor tumori suprarenale sau hipofizare pot sa vindece hipertensiunea
- hipertensiunea arteriala esentiala, care indiscutabil este cea mai frecventa dar cu origine inca necunoscuta, este influentata de medicatiile hipotensoare, ce pot modifica profund evolutia si prevenirea complicatiilor.
Tratamentul HTA esentiale are drept obiective: corectarea hipertensiunii prin medicatie hipotensoare, instituirea unui regim de viata si dietetic care sa impiedice cresterea tensiunii si agravarea unor localizari ale aterosclerozei.
Corectarea hipertensiunii se face prin diverse medicatii hipotensoare: diuretice (nefrix, furantril), hipotensoare care inhiba sistemul nervos simpatic (hiposerpil, clonidina, guanetidina), betablocanti cu actiune asupra inimii ca propanolol sau asupra vaselor, vasodilatatoare ca hipopresolul, papaverina, sedative nervoase (extraveral, meprobamat, diazepam).
De obicei se asociaza doua medicatii, iar dozele sunt individualizate in raport cu stadiul HTA. In cazul normalizarii tensiunii arteriale se recomanda continuarea medicatiei, bineinteles in doze mai mici, individualizate de medic. Este o greseala intreruperea medicatiei hipotensoare; acalmia este inselatoare, deoarece persistenta hipertensiunii constituie un risc pentru progresiunea aterosclerozei coronarelor sau a arterelor cerebrale. Incetarea brusca a hipotensoarelor este urmata adesea de cresteri paroxistice ale HTA.
Eficienta medicatiei hipotensoare de lunga durata este confirmata de scaderea hemoragiilor cerebrale, a insuficientei cardiace si a uremiei. In hipertensiunea maligna se constata supravietuiri dupa 5 ani la peste 45% din bolnavii tratati fata de 17% la bolnavii fara tratament.
Regimul de viata si cel alimentar completeaza eficienta medicatiei hipotensoare. Cei trei stalpi de viata ai hipertensivului sunt o viata echilibrata psihic si fizic, combaterea sedentarismului si a obezitatii, evitarea unor alimente bogate in colesterol. De altfel aceleasi recomandari sunt valabile si pentru oamenii sanatosi.
O viata calma, repausul si relaxarea intermitenta au o influenta buna asupra HTA. Conflictele starile de manie (stresul psihic) sunt motive de agravare care beneficiaza de actiunea tranchilizantelor. Se impune o activitate fizica minima. S-au constatat scaderi ale tensiunii la bonavii cu munci fizice moderate in comparatie cu sedentarii sau cei cu numai activitate intelectuala.
Trebuie evitate expunerile prelungite la soare, baile prea reci sau sederea la altitudini mari. Calatoriile cu avionul, conducerea automobilului sunt permise, exceptand anumite cazuri.
Regimul alimentar consta in reducerea sarii in alimentatie, dieta saraca in calorii si scaderea greutatii in cazul obezitatii. Vor fi evitate pranzurile copioase; bauturile alcoolice, cafeaua sunt admise in cantitati moderate, insa vor fi evitate in insomnii, palpitatii, stari de agitatie. Stiut fiind ca HTA este factor de risc pentru ateroscleroza intre altele, din alimentatie vor fi evitate grasimile naturale, alimentele care maresc acidul uric in sange (sardele, carnuri tinere, vanat) si fumatul de tigarete.