Structura sistemului nervos

Structura sistemului nervos

Encefalul

Encefalul este partea sistemului nervos central care se afla adapostita in cutia craniana(neurocraniu)

Structura encefalului

Encefalul s-a dezvoltat din cinci vezicule cerebrale:

I.            Mielencefalul care a dat nastere bulbului rahidian;

II.         Metencefalul din care s-au dezvoltat puntea Varolio si cerebelul(creierul mic);

III.       Mezencefalul din care s-au dezvoltat pedunculii cerebrali si lama cvadrigemina;

IV.      Diencefalul din care au luat nastere talamencefalul,hipotalamusul si subtalanusul ;

V.         Telencefalul din care s-au dezvoltat emisferele cerebrale.

Encefalul poate fi impartit in trei regiuni distincte:trunchiul cerebral,cerebelul si creierul propriu-zis.

Trunchiul cerebral este regiunea orientata axial in prelungirea maduvei spinarii care se afla situate in compartimentul inferior al cutiei craniene .El este alcatuit din:bublbul rahidian,puntea Varolio pedunculii cerebrali si tuberculii cvadrigemeni.

Cereberul sau creierul mic este formatiunea care se gaseste intre runchiul cerebral si creierul propriu zis.

Creierul propriu-zis este regiunea suprapusa trunchiului cerebral si cereberului, situata in compartimentul superior al cutiei craniene.El este alcatuit din:diencefal si emisferele cerebrale.

Formarea sistemului nervos central

Sistemul nervos central este format din encefal si maduva spinarii.El se formeaza in tubul neural.

Formarea encefalului

Encefalul se formeaza din vezicula cerebrala primitive.In dezvoltarea sa, aceasta se imparte,prin strangulari in trei vezicule:anterioara sau prozencefalul,mijlocie sau mezencefalul si posterioara sau rombencefalul.

Ulterior intr-un stadium mai inaintat,prozencefalul si rombencefalul se divid,pe cand mezencefalul ramane nedivizat;se formeaza astfel cinci vezicule.

Prozencefalul se divide in telencefal si diencefal:

Telencefalul sau creierul anterior da nastere emisferelor cerebrale.Partea ventrala formeaza nuclei bazali,iar partea dorsala formeaza scoarta cerebrala sau pallium.La nivelul telencefalului,canalul tubului neural da nastere ventriculilor laterali.

Diencefalul sau creierul intermediar formeaza,in partea dorsala,regiunea talamencefalica,iar in partea ventrala,regiunea hipotalamica-la nivelul acestei vezicule canalul tubului neural se largeste si formeaza ventriculul al III-lea.

Mezencefalul sau creierul mijlociu da nastere peduncuulilor cerebrali si lamei cvadrigemine.In dreptul mezencefalului,canalul tubului neural este foarte subtiat,formand apeductul Sylvius.

Rombencefalul se divide in metencefal si mielencefal.

Metencefalul da nastere puntii Variolio si cerebelului si contribuie alatui de mielencefal la formarea ventriculului al IV-lea.

Mielencefalul da nastere bulbului rahidian si contribuie la formarea ventriculului al IV-lea.

Anatomia maduvei spinarii

Configuratia externa.Maduva spinarii este un cordon nervos situat in canalul vertebral.Are o lungime de circa 43-45cm si se intinde de la vertebra atlas pana la a doua vertebra lombara unde se termina in forma de con,conul medular.De aici,se continua pana la coccis printr-un fir subtire numit fir terminal.

In ultima parte a canalului vertebral,trunchiul nervilor spinali-lombari,sacrali si coccigieni-in drumul lor spre orificiile intervertebrale,au o directie oblica in jos mai accentuate in portiunea inferioara a maduvei.La nivelul acestei portiuni isotesc firul terminal,devenind aproape verticale si alcatuiesc asa numita coada de cal.

Tinand seama de regiunile coloanei vertebrale,maduva spinarii se imparte in urmatoarele regiuni:

-regiunea cervicala,care se intinde de la vertebrele C1 pana la C6;

-regiunea toracala se intinde de la vertebra C7 pana la T9;

-regiunea lombara pana la vertebra T12;

-regiunea sacrala cae se intinde pana la vertebra L2.

Decalajul regiunilor coloanei vertebrale fata de cele medulare,se datoreaza cresterii inegale a acestora.

Maduva spinarii nu este un cordon perfect cilindric,ci putin turtit antero-posterior,avand diametrul transversal intre 10-13 mm,iar diametrul antero-posterior de 8-9 mm.In lungul maduvei spinarii se observa 2 ingrosari care corespund locului de iesire a nervilor membrelor superioare si membrelor inferioare.Astfel,intre vertebra C6 si T2 se afla umflatura brahiala de unde ies trunchiurile nervilor spinali care inerveaza membrele superioare,iar la nivelul vertebrelor T9 si T12 se afla umflatura lombara,de unde ies trunchiurile nervilor spinali care inerveaza membrele inferioare.

Dezvoltarea mai accentuate a maduvei spinatii in aceasta regiune se datoreaza functiilor complexe ale membrelor superioare si inferioare.

In lungul maduvei sunt doua santuri mediane:santul median anterior si santul median posterior care o impart in doua parti simetrice.

Santul median anterior este adanc si larg pe cand cel posterior este mai putin adanc si mai ingust,continuandu-se spre interior cu o lama subtire,care se numeste septul posterior.

De o parte si de alta a santurilor mediane,la locul de intrare si iesire a radacinilor nervilor spinali se gasesc doua santuri superficiale:santul colateral anterior,corespunzator radacinilor anterioare,si santul colateral posterior corespunzator radacinilor posterioare.

Intre santul median posterior si santul colateral posterior al maduvei cervicale si toracale superioare se afla un sant superficial,numit santul intermedar posterior.

Aceste santuri delimiteaza,in fiecare jumatate a maduvei spinarii cordoanele substantei nervoase albe

Meningele rahidian

Nevraxul este invelit in trei membrane de origine mezodermica care formeaza meningele.Partea care se afla la nivelul maduvei spinarii se numeste meningele rahidian,iar partea care se afla la nivelul encefalului poarta deumirea de meningele cranian.

Aceste membrane sunt dispuse dinspre exterior spre interior, in urmatoarea ordine:dura mater,arahnoida si pia mater.

Dura mater rahidiana este o membrane conjunctiva fbroasa foarte rezistenta cu rol de protectie care captuseste canalul vertrebal.Intre peretii acestui canal si dura mater se alfa spatial epidural,in care se gaseste un strat de tesut gras.Dura mater se prelungeste si peste nervii spinali pana la gaurile de conjugare.

Dura mater rahidiana are forma unui tub cilindric care se continua in partea superioara cu dura mater craniana,iar in partea inferioara e inchis ajungand pana la nivelul vertrebei S2 in timp ce maduva se opreste,prin conul medular la nivelul vertebrei L2 deci mai sus decat locul unde se termina tubul format de dura mater.

Arahnoida este o lama conjunctiva foarte subtire ca o panza de paianjan formata din celule endotelilale.Intre dura mater si arahnoida se afla un spatiu numt spatial subdural.

Arahnoida patrunde printer fibrele membranei dura mater alcatuind asa -numitele vilozitati arahnoidiene.Ea trimite spre pia mater trabecule conjunctive care formeaza spatii lacunare subarahnoidiene.

Pia mater este o membrane intern ace adera intim de sunbstanta medulara urmarind relieful ei.Ea este o mebrana fibrovasculara continand vase care hranesc substanta nervoasa.

Intre arahnoida si pia mater se afla spatial subarahnoidian in care se gaseste un lichid transparent numit lichidul cefalorahidian.

Structura maduvei spinarii

Maduva spinarii e alcatuita din:substanta cenusie si substanta alba.Substanta cenusie se afla in partea interna iar substanta alba la periferie

Maduva spinarii se formeaza din restul tubului neural al carui perete se ingroasa treptat prin proliferarea celulelor.Este de remarcat ca ingrosarea nu este uniforma.In partile anterioara si posterioara peretele ramane mai subtire si se numesc lama bazala si respective lama dorsala.Peretii laterali se ingroasa mai mult si se numesc placi;partea anterioara a peretelui lateral se numeste placa fundamentala,iar partea lui posterioara se numeste placa alara.Limita dintre placa fundamentala si placa alara o determina un sant de pe peretele lateral al canalului tubului neural,care se numeste santul lateral intern.In timpul transformarii tubului neural in maduva se observa ca prin proliferarea celulelor peretelui se formeaza in jurul canalului o zona cu celule nediferentiate numita zona germinativa.In jurul ei este o zona in care celulele incep sa se diferentieze in neuroni si celule gliale ,care se numeste zona paleala.La periferia acesteia se organizeaza o zona in care sunt putine celule ,dar in care patrund prelungirile celulelor pe masura ce se diferentiaza;aceasta se numeste valul marginal .Treptat zona germinativa se restrange prin incetarea proliferarii si prin diferentierea celulelor ei si astfel se maresc celelalte zone.Din zona germinativa va persista numai epiteliul canalului ependimar.Din zona paleala se va forma substanta cenusie ,iar din valul marginal

,substanta alba.Este de observat ca froliferarea este mai intensa in placile fundamentale ,de aceea coloanele anterioare sunt mai voluminoase si mai slaba in placile alare ,de aceea coloanele posterioare sunt mai putin ingrosate.Din placile fundamentale se diferentiaza elementele motorii ,iar din cele alare elementele sensitive.

Maduva spinarii se formeaza din restul tubului neural al carui perete se ingroasa treptat prin proliferarea celulelor.Este de remarcat ca ingrosarea nu este uniforma.In partile anterioara si posterioara peretele ramane mai subtire si se numesc lama bazala si respective lama dorsala.Peretii laterali se ingroasa mai mult si se numesc placi;partea anterioara a peretelui lateral se numeste placa fundamentala,iar partea lui posterioara se numeste placa alara.Limita dintre placa fundamentala si placa alara o determina un sant de pe peretele lateral al canalului tubului neural,care se numeste santul lateral intern.In timpul transformarii tubului neural in maduva se observa ca prin proliferarea celulelor peretelui se formeaza in jurul canalului o zona cu celule nediferentiate numita zona germinativa.In jurul ei este o zona in care celulele incep sa se diferentieze in neuroni si celule gliale ,care se numeste zona paleala.La periferia acesteia se organizeaza o zona in care sunt putine celule ,dar in care patrund prelungirile celulelor pe masura ce se diferentiaza;aceasta se numeste valul marginal .Treptat zona germinativa se restrange prin incetarea proliferarii si prin diferentierea celulelor ei si astfel se maresc celelalte zone.Din zona germinativa va persista numai epiteliul canalului ependimar.Din zona paleala se va forma substanta cenusie ,iar din valul marginal

,substanta alba.Este de observat ca froliferarea este mai intensa in placile fundamentale ,de aceea coloanele anterioare sunt mai voluminoase si mai slaba in placile alare ,de aceea coloanele posterioare sunt mai putin ingrosate.Din placile fundamentale se diferentiaza elementele motorii ,iar din cele alare elementele sensitive.