TEHNICA MASAJULUI LA BRAT

TEHNICA MASAJULUI LA BRAT

Descriere anatomica

Bratul este format din osul humerus si musculatura care il inveleste, in partea anterioara avem muschii flexori, ca: bicepsul brahial, brahialo-anteriori, toraco-brahial si lungul supinator.Iar posterior avem muschii extensori, ca: tricepsul brahial, format din trei fascicole, vastul intern, extern si intermediar, care se termina intr-un tendon puternic, ce se insera pe olecran.

Tehnica masajului

Pacientul in sezut cu un cearsaf in jurul toracelui isi descopera membrul superior. Mascurul in pozitie verticala, incepe masajul, tinand contrauriza cu n mana aia a miicuraraiui, iar cu cealalta mana face neteziri, pornind de la olecran (sau anconeu) pana sus pe acromion, unde netezeste si deltoizii, dupa care inverseaza mainile si efectueaza netezirea pe partea opusa a bratului.

Apoi executam framantarea cu o mana pe doua-trei directii, atat pe flexori, cat si pe extensori, tot cu priza pe

antebrat. La framantarea cu 2 maini si in contratimp, invitam pacientul sa duca mana in sold, asa cum poate el si executam forma cu ambele maini, atat pe flexori, cat si pe

extensori.

Geluirea se face tinand o mana contrapriza pe antebrat, iar cu cealalta mana, aratator si mediu, facem geluirea pe santul bicipital extern si veul deltoidian.

Apoi pe santul bicipital intern pana la nivelul axilei si chiar pe santurile de pe fascicolele muschiului triceps.O alta forma de framantare pentru brat este mangaluirea, care are o actiune foarte tonifianta pentru musculatura, actionand asupra flexorilor si extensorilor. Se executa tinand o mana sub brat, iar cu cealalta deasupra facem rulatul mainilor destul de presat de jos in sus, ceea ce face sa intre in actiune grupa flexorilor si extensorilor.Tot o forma a framantarii este ciupitul care se face numai pe musculatura flasca, de obicei pe biceps si triceps.

FRICTIUNEA

Urmeaza frictiunea, care se face pe aceleasi directii ca si geluirea, deget peste deget, cu singura deosebire ca accentuam mai mult cu miscari circulare deasupra olecranului la insertia tricepsului si sus la acromion (articulatia acromio-claviculara) de 2 - 3 ori.

TAPOTAMENTUL

Urmeaza tapotamentul, care se face cu toate formele: caus, cu partea cubitala a degetelor si pumn transversal pe fibrele musculare, atat pe flexori, cat si pe extensori, rugand pacientul sa tina mana in sold daca poate.

VIBRATIA

Se executa apoi vibratia cu toata palma, atat pe flexori, cat si pe extensori, catre umar pana la acromion. Se incheie masajul cu netezirea.

TEHNICA MASAJULUI LA ARTICULATIA COTULUI

Descriere anatomica

Articulatia cotului este formata din partea inferioara a osului humerus, care se articuleaza cu capetele superioare ale oaselor radius si cubitus (sau uina). Se formeaza trei articulatii: humeroradiala, radiocubitala si humero-cubitala.

In partea posterioara a articulatiei se gaseste plecranul care are de o parte si de alta epicondilii humerusului. Aceasta zona este sensibilizata de nervul cubital, care in inflamatie da epicondilita, afectiune numita si boala scriitorului.In partea posterioara a articulatiei cotului se afla o zona mai sensibila, numita plica cotului. Sensibila deoarece aici gasim pachetul vascular si nervos, care nu trebuie traumatizat prin manevrele de masaj. De altfel si pielea este mai sensibila in aceasta regiune.

Tehnica masajului

Pentru aceasta regiune, pacientului i se aseaza un cearsaf in jurul toracelui, fiind apoi invitat sa stea in sezut pe un pat, unde isi va descoperi intreg membrul superior. Maseurul in pozitie verticala tine contrapriza pe antebrat cu o mana, iar cu cealalta face incalzirea zonei respective cu neteziri si framantari cu o mana, pornind de la treimea superioara a antebratului pana la treimea inferioara a bratului.

Dupa aceasta incalzire, trecem la masajul propriu-zis la articulatiei cotului, incepand cu o netezire a partii Posterioare a articulatiei, punand pacientul sa tina mana in sold (daca poate), la inaltimea dorita de noi, apoi cu ambele Police asezate deasupra olecranului si cu cele patra degete (de la ambele maini) in plica cotului, coboram cu neteziri, conjurand olecranul pana la partea inferioara, a acestuia ne intoarcem pe aceleasi directii pana la jumatatea

articulatiei si ocolim condilii externi (sau epicondilii) catre plica cotului. Forma de netezire o executam de 6-7 ori,

Netezire pentru incalzirea articulatiei cotului.Urmeaza frictiunea unde tinem priza cu o mana pe partea interna a antebratului, iar cu cealalta mana, deget peste deget, facem miscari circulare pe aceleasi directii ca la netezire, plecand de la partea superioara a olecranului, pana la partea inferioara a acestuia unde apoi ne intoarcem pana la jumatatea articulatiei si ocolim condilii externi.Framantare pt. incalzirea regiunii articulare a cotului cu o singura mana.Frictiune deget peste deget cu o singura mana

Executam apoi netezirea plicii cotului sprijinind antebratul pacientului pe cutia noastra toracica (a mascurului). Lucram cu ambele maini fixand cele doua po-lice la mijlocul plicii, iar cu celelalte patru degete (total 8) pe olecran facem netezirea catre condilii externi de 5 - 6 ori.

NETEZIREA

Dupa terminarea frictiunii, facem netezirea de incheiere a masajului articulatiei propriu-zise a cotului.

Kinetoterapie

Fiind vorba de articulatie, facem kinetoterapie (mobilizarea articulatiilor). Articulatia cotului este o articulatie semimobila, iar miscarile care au loc in aceasta sunt:

- pasive

- active

- active cu rezistenta

Miscarile pasive:

- flexia antebratului pe brat, tinand contrapriza cu o mana pe brat, iar cu cealalta mana priza la treimea inferioara a antebratului, facem miscari de flexie si extensie a antebratului cu vibratie.

Apoi tinand mainile in aceeasi pozitie, facem supinatia si pronatia, adica rasucirea antebratului catre interior (pronatie) si catre exterior (supinatie).

Miscarile active

- mascurul ii dicteaza pacientului sa faca aceleasi miscari ca la pasive.

Miscarile active cu rezistenta:

Aceste miscari sunt valabile pentru flexia si extensia antebratului pe brat. Pentru flexie tinem contrapriza cu o mana pe partea interna a antebratului, iar cu cealalta mana pe partea externa a bratului (pentru flexia antebratului pe brat), iar pentru extensie, tinem contrapriza pe partea externa a antebratului.

BOLI PENTRU CARE MASAJUL ESTE INDICAT LA ARTICULATIA COTULUI SI BRATULUI

-brahialgii

-mialgii

-dureri musculare

-artroza cotului

-luxatii de cot (in posttraumatisme sau fracturi)

-fracturi de humerus

-intinderi de ligamente

- ruperi de fascicule de muschi spondiloze obezitate.

TEHNICA MASAJULUI LA REGIUNEA ANTEBRATULUI

Antebratul asezat in supinatie (cu palma in sus) are forma unui trunchi de con cu baza la partea superioara si varful la partea inferioara turtit dinainte inapoi.

Este format din oasele cubitus si radius invelit cu muschi flexori pe partea anterioara si cu muschi extensori pe partea posterioara, si anume:

-ca flexori, care se insera pe epicondilul extern avem marele si micul palmar, flexorul policelui si flexorul comun al degetelor. Pe partea posterioara avem: muschiul anconeu,

cubitalul posterior extensorul policelui, extensorul degetului mic si extensorul comun al degetelor. Pe partea anterioara a bratului, pielea este mai sensibila si mai subtire, regiunea fiind bogat inervata in profunzime, gasindu-se nervul median si cubital, care dau cand apar leyiuni posttraumatice.Pe partea posterioara a antebratului pielea este mai groasa si acoperita cu par, musculatura este mai puternica, permitand executarea manevrelor mai energic.

Tehnica masajului

Pacientul poate fi asezat in sezut cu membrul superior descoperit, incepem masajul cu netezirea in directia de intoarcere venp-limfatica, tinand priza cu o mana pe articulatia mainii propriu-zise a pacientului, iar cu cealalta vom efectua neteziri atat pe grupa flexorilor, cat si pe cea a extensorilor, muland bine antebratul intre police si cele patru degete de (5 - 6 ori). Nu mai facem netezirea cu pumnul. Dupa care efectuam framantarea cu o mana, tinand priza pe articulatia mainii propriu-zise, iar cu cealalta plecam pe doua-trei directii de la partea inferioara a antebratului pana la partea superioara pe flexori si extensori. La antebrat musculatura fiind mai putin dezvoltata si prelungindu-se cu tendoane, care ajung la mana propriu-zisa pana la degete, facem geluirea pe toate santurile intramusculare atat pe

partea anterioara cat si pe cea posterioara cu doua degete apropiate.

-framintare cu o singura mana

- geluire cu 2-3 degete apropiate

Urmeaza frictiunea careia trebuie sa-i acordam o atentie marita; o vom executa cu o mana deget peste deget cu miscari circulare insistand pe toate santurile intramusculare (flexori si extensori) tinand o mana priza pe articulatia pumnului. Frictiunea se executa atat pe fata externa a antebratului, cat si pe cea interna a acestuia. Mai executam frictiunea la articulatia pumnului, unde se articuleaza cubitusul cu radiusul si carpienele, cat si in jurul olecranului si plica cotului, facand mai intai netezirea de inceput de 5 - 6 ori in forma de bratara, din interior spre exterior.Netezirea in bratara se face tinand cele doua police pe mijlocul regiunii articulatiei pumnului, tragandu-le apoi spre exterior de 5 - 6 ori, celelalte 4 degete fiind sub articulatie.

l. frictiune cu pozitia deget peste deget Urmeaza tapotamentul care se face cu o singura mana: caus si cu partea cubitala a degetelor (mai putin cu pumnul). Vibratia se efectueaza cu o singura mana pe toata suprafata musculara.

Nu avem kinetoterapie la antebrat.

TEHNICA MASAJULUI PENTRU ARTICULATIA Palmei si PUMNULUI

Descriere anatomica

Articulatia pumnului este formata din oasele cubitus si radius, care se articuleaza cu primul rand al oaselor carpiene si articulatiile dintre al doilea rand al oaselor carpiene si oasele metacarpiene. Oasele carpiene sunt in numar de 8, asezate pe doua randuri in felul urmator:

La nivel superior avem:

-scafoid

-semilunar

-piramidal 

- pisiform

La nivelul inferior avem:

trapez trapezoid

- osul mare

- osul carlig.

La mana propriu-zisa avem articulatiile metacarpofalangiene, formate diri cele cinci oase metacarpiene si falangele degetelor, in numar de 14.

Degetele sunt in numar de cinci, avand cate trei falange fiecare, cu exceptia policelui, care are doar doua.Articulatia dintre falange poarta numele de articulatie interfalangiana.

Pe fata palmara a mainii (supinatie) gasim ca musculatura:

eminenta tenara, care corespunde policelui,

eminenta hipotenara, care corespunde degetului mic si

bureletul palmar, care corespunde articulatiei metafalangiene

in profunzime, se gasesc tendoanele celor 5 degete care sunt prelungirea muschilor flexori ai antebratului.

flexorul degetului mare si mic

flexorul comun al celor 4 degete.

Muschii tenori fac departarea si apropierea policelui. Tot ei fac miscarea opozanta a degetului mic.In mijlocul palmei avem o zona formata din 5 tendoane, care se numeste aponevroza palmara.Pe fata dorsala a mainii la metacarpiene si falange, musculatura este mai putin dezvoltata si sunt scoase in evidenta tendoanele muschilor extensori.

Intre metacarpiene gasim muschii interososi si lombricali, la fel ca pe fata palmara. Iar articulatiile mterfalangiene sunt semimobile.

TEHNICA MASAJULUI PENTRU PUMN

Mascurul, in sezut, ii pune pacientului o perna pe coapse pentru ca acesta sa-si poata sprijini mana (masajul acestei regiuni se mai poate executa si in aer).

incepem masajul cu netezirea de introducere de 5 - 6 ori pe mana propriu-zisa si chiar pe antebrat, care se executa in felul urmator:

l Prima forma:

Cu mana pacientului in supinatie, facem netezirea cu pumnul (policele bine inchis in pumn), derulandu-1 de la radacina catre varful degetelor in directia de intoarcere veno-limfatica pe aponevroza palmara

2. A doua forma: -11 Se executa cu cele doua police plecand de la nivelul articulatiei pumnului unde coboram cu acestea m aponevroza palmara, dupa care ne intoarcem pe aceleasi directii, trecand de aceasta data policele peste eminentele tenara si hipotenara, facand terminatia m

aer.

Cu mana in pronatie, facem netezirea pe fata dorsala a mainii cu toata palma sau chiar cu degetele departate cu fiecare metacarp intre degete, pana la nivelul articulatiei pumnului.

punuc si ceie patru degete, aratator, mediu,' inelar si mic eminenta tenara, hipotenara si bureletul palmar de 5 - 6 ori.

Tot pe aceasta parte, facem si geluirea pe aponevroza palmara, dupa care intoarcem mana cu fata dorsala in sus si facem geluirea cu degetele departate cu fiecare metacarp intre degete (sau in parte). Urmeaza apoi netezirea de intrerupere, care se executa de l - 2 ori.

Efectuam frictiuni global sau individual cu deget peste santul fiecarui metacarp in parte, dupa care executam frictiunea in aponevroza palmara, cu cotul sau Ratele degetelor destul de puternic.Frictiune cu partea cubitala a mainii.Trecem la articulatia propriu-zisa a pumnului, unde, in prealabil, facem o netezire tinand policele deasupra acesteia, iar cele patru degete dedesubt.Cu aceasta forma de netezire se pleaca de la mijlocul articulatiei catre exterior, executand-o atat pe fata anterioara, si pe fata posterioara a articulatiei.Pe aceleasi directii facem frictiunea deget peste deget

de la mijlocul articulatiei catre exterior, atat pe fata posterioara, cat si pe cea anterioara de 2 - 3 ori. Netezirea de incheiere de 5 - 6 ori pe articulatia pumnului, dupa care trecem la tapotament, care se executa numai pe fata palmara si pe muschii bine dezvoltati cu o singura mana: caus, cu partea cubitala a degetelor si cu pumnul (netezirea de intrerupere odata sau de doua ori).Ultima manevra este vibratia, c_Aare se executa atat pe fata palmara, cat si pe cea dorsala, incheiem masajul cu netezirea de 5 - 6 ori, dupa care trecem la masajul amanuntit al fiecarui deget in parte, incepand cu netezirea cu doua

degete, unul fiind situat pe fata anterioara si celalalt pe fata posterioara a degetului tinand cu doua degete priza deasupra si dedesubtul unghiei (pe ultima falanga).

Se mai fac framantari cu doua degete, rulat cu doua degete deasupra si doua dedesubt, pornind de la prima falanga pana la articulatia metacarpiana.Frictiunea se executa tinand un deget deasupra articulatiei interfalangiene si unul dedesubt, prinzand articulatia intre police si aratator, facand miscarile circular pe prima, a doua si a treia articulatie.

Netezirea de incheiere de 5 - 6 ori, si se continua apoi cu urmatorul deget.

Kinetoterapie

Avem miscari

- pasive

- active

- active cu rezistenta.

Luam fiecare articulatie in parte incepand cu prima interfalangiana.Se tine priza deasupra si dedesubtul fiecarei articulatii si se face flexia, extensia, pronatia si supinatia fiecareifalange in parte.Cand am ajuns la articulatiile metacarpofalangiene facem circumductia si departarea degetelor, cu vibratie

Urmeaza:

-flexia si extensia mainii pe antebrat; flexia laterala stanga si dreapta; pronatie si supinatie; circumductia si elongatia mainii,miscarile active,maseurul ii dicteaza pacientului sa faca aceleasi miscari ca la pasive,miscarile active cu rezistenta

miscarile active cu rezistenta care au loc in articulatia pumnului sunt: flexie, extensie, flexie laterala stanga si dreapta.La articulatiile interfalangiene facem numai flexie si extensie. Cand degetele de la mana sunt anchilozate intr-o flexie punem pacientul sa introduca cele cinci degete intr-un aparat cu cinci resorturi.Pentru a face flexia degetelor, punem pacientul sa tina in mana o minge dezumflata pentru ca mai tarziu sa-i punem un flexor in mana. Pentru pumn se face incarcare cu greutati.

BOLI PENTRU CARE ESTE INDICAT MASAJUL LA REGIUNEA

ANTEBRATULUI,ARTICULATIEI PUMNULUI SI MAINII PROPRIU-ZISE

La regiunea antebratului, mai des intalnite sunt bolile posttraumatice cu fracturi ale osului radius si cubitus.Nevralgii cervico-brahiale, unde se executa intreg membrul superior.

- hemiplegii

- paraplegii

-paralizie de neuroni centrali si periferici (intalnite la membrele superioare sau inferioare). Boli la articulatia pumnului - artrozele pumnului

- poliartroze la articulatiile degetelor Fracturi de oase carpiene -luxatii

- entorse

-fracturi

Boala PCE (poliartrita reumatoida) face parte din reumatismul aparticular, fiind o boala invalidanta, pentru ca nu se mai pot folosi membrele superioare.Cartilajul se osifica ducand la deformarea articulatiei.

Dupuytren - retractia si calcifierea tendoanelor muschilor flexori; apar niste noduli mai ales in aponevroza palmara.

Scurtarea tendoanelor aduce mana sub forma de gheara.

Se face tratament pentru a stopa calcifierea.

Cand se ajunge la stadiul de anchiloza, se face operatie.