TRANSPALETE

TRANSPALETE

Transpaletele sunt utilaje destinate transportului pe orizontala .Bratele furcii indeplinesc rolul longeroanelor de sprijin , cu ajutorul rolelor din fata, acestea traverseaza ferestrele placilor inferioare ale paletelor si ridica paleta de la sol cu 100-150 mm.

Sunt utilaje de constructie simpla, destinate manipularii manual-mecanice a marfurilor ambalate.Mentionarea acestora intre utilajele legate de paletizare este determinata de faptul ca in unitati si depozite mici, in special in cele din reteaua de distributie datorita conditiilor si dotarilor improprii nu este posibila mecanizarea descarcarii incarcaturilor mari ,care la expeditorau fost incarcate in mijloace auto pe palete plane (bere,ulei,etc), sau un sistem grupat (navete cu sticle cu lapte).Si in aceste situatii folo sirea lizelor si a oblonului ridicator permite realizarea unui grad de mecanizare destul de ridicat ;incarcatura este descompusa ,manipularea facindu-se in sistem grupat si nu bucata cu bucata.Timpul si efortul fizic se reduce substantial fata de manipularea prrin purtarea pe brate.

Transpaletul stivuitor este utilajul ideal pentru stocarea paletelor si micilor containere in depozite sau ateliere.Latimea sa mica (inferioara latimii celor mai mici palete standardizate) permite accesul in culoarele de lucru cele mai inguste si stocarea in spatiile cele mai mici.Constructia compacta, centrul de greutate palsat jos si coceptul de 4 puncte,confera transpaletului o stabilitate exceptionala si omaxima siguranta.El este simplu de manevrat si nu necesita personal specializat. Greutatea sa redusa permite accesul la etaje, deoarece datorita dimensiunilor sale reduse poate fi transportat in ascensoare.

CLASIFICARE

a)Transpaletele pot fi:

-electrice,care au o timona pivotanta, asemanatoare cu cea de la stivuitorul cu furca frontala si conducatorul pieton;se construiesc in mod curent ,insa in ultimul timp s-au fabricat si cu conducator purtat, sezind sau in picioare.

-manuale, la care translatia pe orizontala se face manual,iar ridicarea incarcaturii de la sol se realizeaza prin actionarea manuala a unui mecanism mecanic sau hidraulic.

b)Se construiesc lize:

-pe doua roti, care prezinta dezavantajul ca o parte din greutatea incarcaturii este preluata de manipulant.

-pe trei sau patru roti (doua fixe, una sau doua pivotante)elimina acest neajuns, ,manipulantul facind numaiefortul de a immmpinge liza.

c)Sistemele de preluare cu liza a stivelor de navete sunt::

-cu ajutorul unei mici platforme amplasate la partea inferioara a lizei;stiva de navete este aplecata putin in fata pentru a creea spatiu de intrare a platformei;

-cu ajutorul furcilor lizei care sunt introduse intre sticlele ultimei navete inferioare din stiva,in momentul preluarii incarcaturii,liza se afla cu rotie fixe la sol si cu cele pivotante suspendate iar dupa aducerea lizei cu rotile pe sol, stiva este suspendata si deci poate fi deplasata; furcile trebuie sa fie glisante pe orizontala pentru a putea prelua navete pe orcare din laturi.

d) Mai exista urmatoarele constructii de carucioare-liza, daca stivele de navete, pentru a fi manipulate, trebuie coborite de pe palete.

-lize pasitoare care pot rula peste denivelari de 10-20 cm .

Sistemul de rulare are, in locul celor doua roti fixe, doua grupe de roti asezate in stea;care se rotesc in jurul unui ax central.

-lize stivuitoare, a caror sistem hidraulic de ridicare-coborire este asemanator celui folosit la transpaletele manuale.

Obervatii: Sepot construi in caz de necesitate lize combinate avind sistemul de rulare al celor prasitoare si sistemul de ridicare-coborire al celor stivuitoare.Pentru manipularea stivelor de navete, capacitatea lizelor trebuie calculata la 150-200 kg

ELEMENTE CONSTRUCTIVE (exemplu LINDE :L14-16 )

ANTRENAREA

Un motor electric autoventilat antreneaza roata motrice prin intermediul unui reductor cu 2 trepte;

1-prima treapta prin saiba de antrenare si curea de transmisie

2-treapta a doua prin pinioane gresate pe viata, care functioneaza intr-ocarcasa etansata.

Energia necesara este furnizata de o baterie de acumulatoare de 24 V de mare capacitate.

Viteza de deplasare este reglata printr-o comanda electronica de impuls LINDE tip LTM cu tranzistori MOS-FET; care permite o pornire cat si frinare extrem de supla si ofera in afara de acestea o rezerva de putere pentru marirea puterii de demarare si un reglaj al vitezei maxime la cca 6 km/h.

DIRECTIA

O timona robusta si economica manuita de 2 manete orienteaza direct roata motrice.

MECANISMUL DE RIDICARE

O unitate compacta de motopompa cuprinde motorul,pompa, supapa si filtrul.

Cilindrul de ridicare este echipat cu o supapa de frinare pentru miscarea de coborire.

Catargele cu mare vizibilitate executate din otel au profil dublu T permit o inaltime de ridicare pina la 3824 mm( L12 ) fara cursa libera (catargele N, T ) sau cu cursa libera

( catarge X )

Miscarea de ridicare si coborire se regleaza printr-un distribuitor hidraulic si un electroventil .

DESERVIREA

Diferite comenzi: mersul inainte si inapoi, ridicarea si cooborirea furcilor si butonul de claxon se afla la extremitatea timonei. Ridicarea si coborirea furcilor pot fi comandate si cu ajutorul levierului plasat pe capota superioara.Prin apasarea butonului de oprire de urgenta instalatia electrica este complet separata de alimentarea cu energie electrica.

FRINAREA

O frina cu saboti situata pe arborele intermediar al reductorului este comandata mecanic cind timona este amplasata in pozitie inalta sau joasa.Frina de parcare este actionata automat, cand timona este lasata liber.O frinare in contracuret se poate obtine prin actionarea comenzii de inversare a sensului de mers.

APARAT DE INCARCAT BATERIILE, INCORPORAT

Acest aparat de incarcare complet automat echipat cu un redresor.Curba de incarcare este controlata in intregime de un microprocesor.Aparatul este prevazut pentru incarcarea bateriilor de 140 pana la 180 Ah:

-alimentarea cu curent alternativ de 220 V, 50 Hz (alte tensiuni si frecvente ca echipare speciala).

-absorbtie de curent 4,7 A efectiv;

curent de incarcare min. 20 A

NOTA : Pentru baterii cu electrolit gel (fara intretinere ) este necesar un aparat special de incarcare.

3.COMPONENTE DE SECURITATE LA STIVUITOARE

3.1 DISPOZITIVE DE SIGURANTA LA STIVUITOARE

3.1.1. GENERALITATI

Dispozitivele de siguranta sunt elemente cu care se echipeaza instalatiile de ridicat ,avand rolul de a asigura functionarea acestora fara pericol de avarii sau accidente.Ele trebuie sa intervina in cazul executarii unor manevre gresite sau cand apar anumite defectiuni tehnice care genereaza pericole, prevenind personalul de exploatare sau intrerupand miscarea mecanismului in cauza,sau char oprind instalatia.

Dispozitivele de siguranta nu trebuie folosite in mod intentionat, decat atunci cand se incearca buna lor functionare.Toate dispozitivele de siguranta trebuie verificate de manevrant la inceperea lucrului,daca actioneaza corect,cu exceptia limitatorului de sarcina, cat si a dispozitivelor de retinere a fluidului in cilindrii la scaderea brusca a presiunii.

Dispozitivele de siguranta trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

-sa aiba constructie simpla care sa garanteze functionarea cu posibilitati minime de defectare .

-sa-si pastreze reglajul in timp si la modificarile conditiilor de mediu.

-sa poata fi reglate usor si simplu.

-precizia lor sa permita incadrarea in limitele tolerate, prevazute in prescriptiile tehnice, pentru marimea pe care o protejeaza.

-sa revina la starea initiala dupa incetarea cauzei care a provocat actionarea dispozitivului.

-sa nu actioneze la aparitia unor cauze trecatoare ce nu pericliteaza securitatea instalatiei sau nu constituie un pericol de accident.

-numarul pieselor in miscare sa fie minim pentru a reduce frecarile, uzurile si jocurile,toate acestea contribuind la reducerea preciziei in functionare.

- sa fie suficient de robuste pentru a rezista conditiilor de exploatare.

-sa aiba gabarit redus si greutate mica.

-intretinerea sa se faca usor si sa nu reclame personal de intretinere cu inalta calificare.

3.1.2. STIVUITOARELE SE ECHIPEAZA IN SPECIAL CU URMATOARELE DISPOZITIVE DE SIGURANTA:

1.Limitatoare de cursa

2. Limitatoare de sarcina

3. Limitatoare de viteza

4. Paracazatoare

5.Supape de reglare a vitezei

6. Supape de blocare

7. Supape de siguranta

8. Intrerupator de securitate

9. Tampoane opritori

10. Piese de reazem, curatitoare de sina

11. Contacte si sigurante electrice

3.1 2.1 LIMITATOARE DE CURSA

Cu aceste dispozitive de siguranta se echipeaza mecanismele stivuitoarelor, cu exceptia celor actionate manual.

Ele sunt destinate sa intrerupa automat miscarea mecanismelor cand se depaseste pozitia limita de lucru stabila.

Limitatoarele de cursa trebuie sa permita actionarea mecanismelor in sensinvers celui in care s-a limitat miscarea respectiva.

La stivuitoare se intilnesc urmatoarele limitatoare de cursa:

-limitatoare de cursa la ridicare, pentru pozitia limita superioara a organului de prindere a sarcinii; limita pozitiei inferioare nu este obligatorie.

-limitatoare de cursa la deplasare, pentru deplasare inainte-inapoi si stanga-dreapta a catargului stivuitorului; limitarea se realizeaza in cadrul cilindrilor hidraulici de actionare prin deplasarea pistoanelor pana la capatul cilindrilor.

-limitatoare de cursa la bascularea fata-spate; limitaarea se realizeaza prin limitarea cursei pistonului in cilindrul hidraulic de actionare.

3.1.2.2. LIMITATOARE DE SARCINA

Limitatoarele de sarcina fac posibila exploatarea macaralei la posibilitatile ei maxime,fara pericol de avarii sau accidente.

Ele sunt destinate sa intrerupa automat actionarea mecanismului de ridicare in cazul depasirii sarcinilor nominale si sa permita descarcarea sarcinii(coborarea).

Toate instalatiile de ridicat trebuie echipate cu acest dispozitiv de siguranta, cu exceptia acelora cu actionare manuala, acelora la care organul de prindere a sarcinii, montat cu caracter permanent, prin constructia sa nu permita sau previna suprasarcini mai mari de 10%(cu graifere, bene, oale de turnare la electropalane, poduri rulante de forjare,la macarale, cu electropalan suspendat si la toate macaralele cu sarcina pana la 1 tf inclusiv).

Reglarea limitatorului de sarcina trebuie sa fie astfel facuta, incit sa actioneze la o sarcina de amxim 10% din sarcina nominala pe toate treptele de viteza si sa nu permita ridicarea sarcinii la o inaltime mai mare de 100 mm de la sol.

Pentru macaralele actionate hidraulic, rolul limitatorului de sarcina il are o supapa,

-supapa hidraulica limitatoare de sarcina.

3.1.2.3. LIMITATOARE DE VITEZA .DISPOZITIVE DE RETINERE A FLUIDULUI IN

CILINDRII

Limitatoarele de viteza pun in actiune paracazatoarele sau frana de siguranta(de avarie) depasirea vitezei nominale de coborare a cabinei in limitele de(1,15-1,40)x viteza nominala.

Pentru evitarea pericolelor de avarii si accindete, toate mecanismele actionate hidraulic sau pneumatic, unde prin scapare de fluid exista posibilitatea caderii sau pierderii stabilitatii macaralei, trebuie sa fie prevazute cu dispozitive de retinere a fluidului.

Aceasta situatie se poate italni la spargerea conductelor de alimentare a cilindrilor la toate mecanismele actionate prin cilindrii hidraulici sau pneumatici.

Dispozitivul de retinere este format din corpul supapei, in care se gaseste o bila mentinuta ia pozitia deschisa de un resort.Un stift opritor limiteaza deplasarea bilei. Diafragma existenta realizeaza o rezistenta hidraulica permanenta.In cazul disparitiei bruste a presiunii din conducta, bila este impinsa de agentul hidraulic , impotriva fortei resotului si se aseaza pe scaun, blocand iesirea.

3.1.2.4. PARACAZATOARELE

Reprezinta o componenta de securitate a translatorului-stivuitor si este destinata sa opreasca si mentina oprita pe glisiere cabina in cazul depasirii vitezei stabilite.

Paracazatoarele sunt concepute sa actioneze sigur si simultan pe glisiere, atit la cresterea vitezei de coborire a cabinei peste limitele determinate de limitatorul de viteza cat si in cazul ruperii organului de tractiune.

3.1.2.5. SUPAPA DE REGLARE A VITEZEI

Are rolul de a strangula uleiul la coborarea sarcinii permitand reglarea vitezei de coborire in limite prescrise.

La dirijarea uleiului de la distribuitor spre cilindrul de ridicare, pistonul se deplaseaza spre dreapta permitind intrarea in cilindrul de ridicare, la intoarcerea fluidului pistonul se aseaza pe scaun obligand uleiul sa treaca printr-un orificiu practicat in corpul supapei, care se poate obtura cu surubul de blocare.

3.1.2.6. SUPAPA DE BLOCARE

Aceasta supapa are rolul de a limita caderea sarcinii, in cazul ruperii conductei

(furtunului) prin care se scoate din functiune supapa de reglare a vitezei de coborare.

3.1.2.7. SUPAPE DE SIGURANTA

Supapa de siguranta se prevede pentru prevenirea cresterii presiunii in instalatia hidraulica si actioneaza cand se depaseste cu 10% sarcina nominala.

Aceasta lucreaza astfel: presiunea din circuit atingind o aanumita presiune, forta

arcului este invinsa de forta bilei care impinge scaunul si coboara,lasind libera trecerea uleiului spre rezervor.

Dupa deschiderea supapei, presiunea scade si supapa se inchide,apoi presiunea creste si fenomenul se repeta.

3.1.2.8. INTRERUPATOR DE SECURITATE

Intrerupe circuitul de alimentare cu curet cand organele de prindere a sarcinii sau cabina, au iesit din spatiul de lucru.

3.1.2.9. TAMPOANE-OPRITOARE

Tamponul este o componenta de securitate destinata amortizarii socurilor la lovire.

Opritorul este o componenta de securitate destinata limitarii deplasarii peste pozitiile limita de lucru stabilite.

Opritoarele sunt dispozitive de siguranta care limiteaza mecanic deplasarile peste pozitia extrema de lucru; la capatul curselor de extindere catarg si ridicare sarcina.

Opritoarele se confectioneaza din otel si pentru atenuarea socurilor ele sunt prevazute cu tampoane din materiale elastice.

3.1.2.10. PISE DE REAZAM-CURATITOARE DE SINA

a) Piesele de reazam : este o componenta de securitate destinata evitarii socurilor provenite din spargerea accidentala a rotilor de rulare sau a ruperii axelor acestora, precum si impotriva deraierii; piesele de reazem sunt montate sub grinzile sau boghiurile pe care sunt montate rotile de rulare, cat mai aproape de ele, avand scopul de a reduce socurile provenite in cazul spargerii rotilor de rulare sau al ruperii axelor acestora precum si impotriva deraierii deasemenea sunt montate frontal pe grinzile de capat sau sasiul carucioarelor .

Curatitoare de sina: sunt componente de securitate destinate indepartarii de pe calea de rulare a obstacolelor sau obiectelor care s-ar putea gasi pe aceasta; se fixeaza la partea frontala grinzilor si boghiurilor in care sunt montate rotile de rulare; acestea pot fi din tabla sau cu perie de sarma; in locurile cu depuneri de praf sunt obligatorii.

3.1.2.11. CONTACTE SI SIGURANTE ELECTRICE

Acestea se prevad la:

usa cabinei, care sa nu permita manevrarea instalatiei daca aceasta este deschisa

la paracazatoare

la frana de siguranta

la dispozitivul de intindere a cablului limitatorului de viteza

la cablul de tractiune, care controleaza slabirea sau ruperea acestuia

la organele de prindere- furci sau mese

la carucioarele de transbordare a translatoarelor stivuitoare

la dispozitivele pentru controlul dimensiunilor si pozitiei sarcinilor la translatoarele stivuitoare comandate de la distanta.

la mecanismul de deplasare si la cel de franare de siguranta la stivuitoarele folosite in spatii aglomerate

3.2. CERINTE MINIME DE ECHIPARE TRANSPALETA MANUALA

In conformitate cu normele specifice de transport intern referitoare la transpalete manuale, aceste utilaje trebuie sa fie echipate cel putin cu urmatoarele dispozitive de protectie si siguranta:

frana de serviciu cu actionare mecanica si frana de siguranta la mecanismul de deplasare

supapa sau alt dispozitiv contra coborarii accidentale a sarcinii, in cazul spargerii conductelor hidraulice

4. DISPOZITIVE DE FRANARE

4.1.DEFINITIE

Frana este un dispozitiv destinat sa micsoreze sau sa opreasca ansamblul mecanic ce se gaseste in miscare.

Franele pot micsora vitezele de coborare a sarcinii si asigura oprirea mecanismelor respective la incetarea actionarii lor mentinandu-le blocate in stare de repaus.

Franarea se realizeaza datorita franarii uscate dintre organul mobil (roata de frana) si organul de frana (saboti,banda) transformand energia cinetica a corpului in miscare - in caldura

4.2. TIPURI CONSTRUCTIVE

Dupa destinatie, franele pot fi:

frana de oprire: aduce mecanismul respectiv in stare de repaus preluand energia de miscare si lucrul mecanic al fortelor motoare.

frana de coborare: are rolul de a limita viteza prin preluarea cuplului care tinde sa accelereze miscarea

frana de retinere ( blocare ): are rolul de a mentine mecanismul blocat impotriva fortelor exterioare

Dupa constructie franele pot fi:

frana cu doi saboti cu actionare electrohidraulica

frana electromagnetica

frana cu banda actionata hidraulic

frana cu discuri conice

Transpaleta din punct de vedere al modului de actionare este prevazut cu :

frana de oprire si de retinere

Verificarea franelor se face prin:

verificarea lichidului de frana

uzura sabotilor de frana

actionarea pedalei de frana

verificarea cablurilor si a conductelor de ulei

Reglajul consta in strangerea sau slabirea surubului de reglare in functie de uzura elementelor mecanismului de franare

5. CABLURI SI LANTURI

5.1. CABLURI DE TRACTIUNE

5.1.1. DEFINITIE Cablul din otel este ansamblul de sarme si toroane, grupate prin infasurare (cablare) in jurul unei inimi, in unul sau mai multe straturi concentrice, cu exceptia cablurilor plate, care sunt alcatuite din cabluri alaturate in plan si cusute.

Avantajele pe care le prezinta cablul sunt urmatoarele: greutate proprie mica, mers linistit fara zgomot,comportare buna la soc, durata mare si siguranta superioara in expluatare, supraveghere usoara (inainte de a se rupe, cablul se alungeste si semnaleaza uzura prin rupere locala si treptata a firelor ).

Contra radierii caldurii emanate de metalul topit, cablul este protejat cu paravane. In exploatare, se va urmari ca infasurarea cablului sa nu se faca in sensuri opuse si sa nu faca contact cu conductorii electrici.

5.1.2. CONSTRUCTIE. CARACTERISTICI

5.1.2.1. Componenta

Cablul se compune din:

inima : este firul sau manunchiul de fire vegetale, minerale, metalice sau plastice, in jurul carora se infasoara sarmele sau toroanele si mareste flexibilitatea cablului.

toroane : toronul este format dintr-un manunchi de sarme grupate prin infasurare in jurul unei inimi intr-unul sau mai multe straturi concentrice.

Sarma din otel : sarmele ce compun toroanele sunt fire trase, cu sectiunea rotunda, din otel cu continut mediu din carbon, avand rezistenta de rupere intre 120 si 180 kg/mm. Suprafata lor poate fi mata, zincata sau cositorita. Sarmele zincate sau cositorite sunt folosite in mediul coroziv.

OBS : La cablurile cu numar pereche de toroane, diametrul cablului se masoara cu sublerul . Daca numarul toroanelor este fara sot, se masoara cu panglica lungimea circumferintei.

5.1.2.2. Cablarea

Este operatia de impreunare a sarmelor in toroane prin infasurarea in forma de spire elicoidale, precum si operatia de infasurare a toroanelor pe inima cablului.

Infasurarea sarmelor in toroane, cat si a toroanelor in cablu poate fi facuta spre stanga sau spre dreapta, sensul infasurarii notandu-se cu Z sau cu S

OBS : Pasul cablarii: este distanta, masurata paralel cu axa, dintre doua puncte consecutive in care o spira intalneste aceeasi generatoare a cilindrului corespunzator. El este egal cu .x 7,5xdiametrul cablului.

5.1.2.3. Fixarea capetelor cablului: se face dupa cum urmeaza:

- fixarea cu ochet prin matisare: se trece capatul cablului prin ochet si apoi se matiseaza pe o lungime cel pitin egala cu de 15 ori diametrul cablului dar nu mai mica de 300 mm.

OBS : - matisarea este operatia prin care se impreuneaza doua cabluri sau capatul cablului prin care se formeaza un ochi, prin impletirea firelor sau a toroanelor din care sunt compuse.

ochetul este o piesa din tabla de otel in forma de inima, care are la partea exterioara un canal semicircular peste care se poate trece cablul; folosirea ochetului este obligatorie, pentru a se evita indoirea brusca a cablului, ceea ce ar duce la obosirea si uzura timpurie a sarmelor.

Clema este formata dintr-o piesa de otel prevazuta cu doua gauri prin care este trecuta urechea din otel rotund indoita in forma de U cu capetele filetate.Strangerea se face cu piulite asigurate cu saiba grower.

Fixarea cu cleme si ochet: fixarea se face prin cel putin 3 cleme; daca una din cleme cedeaza, cablul ramane fixat prin celelalte doua; urechea clemei va fi trecuta in totdeauna prin capatul liber al cablului; distanta intre cele doua cleme va fi mai mare sau cel putin egela cu de 6 ori diametrul cablului (minim 150mm).

Fixarea prin manson cu pana: mansonul : este din otel turnat si are forma plata; in manson se introduce pana de otel care are la periferie un canal cu sectiune semicirculara si peste care se trece capatul cablului care leaga cu sarma subtire pentru a nu ramane liber; datorita fortei de tractiune, pana tinde sa intre cat mai adanca in manson realizandu-se o presiune mare intre pana, cablu si manson,fapt ce impiedica scaparea capatului liber al cablului de pe pana. Montarea necorecta duce la strivirea cablului intre pana si manson.

fixarea prin conus: conusul este din otel turnat si are forma unui trunchi de con gol in interior, fara cele doua baze; diametrul bazei mici este egal cu diametrul cablului; la capatul cablului ce urmeaza a fi introdus in conus se fac doua legaturi, lasand intre ele o distanta egala cu inaltimea conusului; se introduce capatul cablului in conus, dupa care se desfac firele din toroane; cu un cleste special se indoaie capetele firelor spre interior, dupa care capatul cablului este tras in conus; conusul astfel pregatit se incalzeste la circa 160^oC dupa care se toarna compozitia(plumb plus cositor), lasand sa se raceasca usor; compozitia umple toate golurile dintre sarme formand un bloc compact care nu permite smulgerea cablului.

Dintre toate procesele de fixare, procedeul de fixare prin conus este cel mai sigur, cu conditia ca lucrarea sa fie corect executata.

legatura de capat: asigura capetele cablului contra desfacerii lui; se executa prin infasurarea capatului cablului cu sarma de otel moale mata, zincata sau cositorita, in spire alaturate; infasurarea se face pe o lungime de 5xd, lasandu-se liber capatul cablului pe o lungime de 2xd (d= diametrul cablului)

5.1.2.4. Verificarea cablului

In timpul exploatarii cablurile se verifica in felul urmator:

dupa aspect, zilnic, la inceputul fiecarui schimb, de catre stivuitorist.

verificarea fixarii capetelor de cablu se face la doua saptamani de catre cel care raspunde de intretinerea instalatiei.

verificarea amanuntita a starii tehnice se face lunar, tot de acelasi muncitor, iar o data pe an de responsabilul cu supravegherea instalatiilor de ridicat cu ocazia controlului oficial.

5.1.2.5. Defectele cablurilor

Cablul se scoate imediat din functiune si se inlocuieste, atunci cand prezinta una din urmatoarele deficiente: are un toron rupt sau strivit; are un nod sau ochi; este gituit; este strivit sau aplatizat; este ruginit; sarmele din stratul exterior au o portiune sau pe intreaga lungime a cablului, diametrul micsorat cu sau peste 40% din cel initial; numarul sarmelor rupte este de 10% din numarul total de sarme, pe un pas de cablare, adica aparitia unui cuib de ruptura.

OBSERVATII:

numarul de sarme rupte se stabileste pe portiunea cea mai uzata a cablului.

la verificarea cablurilor se va urmari existenta urmatoarelor defecte:

- deteriorari (striviri, ruperi de toroane, aplatisari, etc.) sau innodari

- sarme rupte, incrucisate sau fisurate vizibil

- uzuri (provenite din exploatarea normala, din corodare datorita mediului in care functioneaza instalatia sau datorita influentelor climatice)

5.2 LANTURI

5.2.1. DEFINITIE

Lanturile sunt organe pentru transmiterea miscarii, solicitate la tractiune, alcatuite din zale identice, articulate intre ele.

In comparatie cu cablurile, lanturile cu zale au avantajele:

insensibilitate mai mare la caldura si agenti corozivi

flexibilitate mai mare, ceea ce permite folosirea unor roti si tamburi de diametru redus.

Ca dezavantaje, datorita carora utilizarea lor este foarte redusa, mentionam:

siguranta redusa in functionare, ruperea lui facandu-se brusc

durata de serviciu mai redusa datorita uzurii mai pronuntate, indeosebi in punctele de contact ale zalelor, a elasticitatii mai mici

greutatea proprie mare

functionarea neuniforma cu socuri si zgomot

viteza de functionare redusa

Ele sunt folosite mai mult la mecanismele de ridicat cu actionare manuala.

La stivuitoare sunt folosite lanturile calibrate cu zale scurte, acestea avand tolerante stranse, ele sunt destinate sa lucreze pe roti sau tamburi cu dinti sau locasuri speciale - alveole.

5.2.2. CONSTRUCTIE. CARACTERISTICI

5.2.2.1. Elementele caracteristice ale unui lant sunt:

- diametrul: d

- pasul: p

- latimea zalei: b

- sarcina maxima de serviciu

5.2.2.2. Dupa modul de constructie pot fi:

- lanturi cu zale sudate: sunt construite din zale sudate din otel rotund si se caracterizeaza prin diametrul sarmei din care se executa zalele, pasul si latimea zalei

- lanturi cu eclise si bolturi (GALLE): au functionare sigura, linistita, randamente bune in transmiterea miscarii, dimensiuni reduse ale rotilor de antrenare; sunt formate din placute (eclise identice) din tabla de otel, articulate intre ele la extremitatile unor buloane, dispuse la egala distanta intre ele si perpendiculare pe placi, respectiv:

eclisa

bulon

buloane de legatura

rola

cui spintecat

saiba

eclisa de la zaura finala

5.2.2.3. Fixarea capetelor lanturilor de o piesa sau un dispozitiv se face prin zaua de capat care are un diametru nominal mai mare si este mai lata, prin cheia cu bolt, sau prin inel de capat.

5.2.2.4. Defectele lantului

La verificarea lanturilor se va urmari indeosebi existenta urmartoarelor defecte:

deteriorari (indoiri, turtiri, fisuri, etc.)

alungiri

uzuri (provenite din exploatarea normala, din corodare datorita mediului in care functioneaza instalatia sau datorita influentelor climatice)

a). Lanturilecu zale se scot din functiune atunci cand:

- zalele sunt indoite, turtite, alungite sau fisurate

- s-a intins cu mai mult de 5% in raport cu lungimea sa initiala sau cu o valoare mai mare decat cea indicata de constructor

- uzura chiar a unei singure zale, in sensul micsorarii diametrului, este egala sau depaseste 20% din diametrul initial

b). Un lant cu eclise si bolturi se scoate din functiune daca:

- eclisele prezinta indoituri, lovituri sau fisuri

- s-a rupt una din eclise

- diametrul bolturilor este cu sau peste 20% mai mic decat diametrul initial

OBSERVATIE: Alungirile, precum si uzurile la lanturi se vor determina pe portiunea de lant cea mai solicitata.

6. DISPOZITIVE DE MANEVRARE A SARCINII

D ispozitivele de manevrare a sarcinilor, trebuie sa raspunda cerintelor tehnologice ,respectiv sa realizeze preluarea, transportul pe orizontala si verticala, depunerea sarcinilor in locul de depozitare.

Pentru aceasta stivuitorul este alcatuit cel putin din doua mari subansambluri; sistemul de rulare-transmisia; mecanisme de ridicare/ coborire/inclinare al catargului.

Mecanismul de ridicare - inclinare are in componenta caruciorul, care este o constructie sudata care serveste pentru fixarea dispozitivelor de lucru ca:

dispozitivul de prindere cu furci

dispozitivul de prindere cu carlig

6.1. DISPOZITIVUL DE PRINDERE CU FURCI

Este prevazut cu doua furci care se fixeaza pe suport - carucior, care culiseaza pe catarg.

6.2. DISPOZITIVUL DE PRINDERE CU CARLIG

In functie de distanta saecinii fata de motostivuitor la acest dispozitiv (brat macara, cap rotativ, etc.) se poate fixa carligul in diverse pozitii numai ca trebuie tinut cont de diagrama de incarcare a acestui dispozitiv.

Carligul este un organ ce serveste la prinderea sarcinilor si se executa din otel prin forjare.

Carligele pot fi : simple- pentru sarcini de 0,25-75[tf], duble- pentru sarcini de

5-75[tf] si cu dispozitive de siguranta - pentru a preantampina caderea cablului care se agata in ciocul carligului.

6.3. ECHIPAMENTE AUXILIARE

6.3.1. GRILAJ DE PROTECTIE AL INCARCATURII

Acest dispozitiv este folosit cand se stocheaza incarcaturi inalte pentru a preveni articolele individuale sa cada in spate.

6.3.2. EXTENSIA FURCILOR

Extensia furcilor este folosita pentru a permite prinderea in siguranta a incarcaturilor cu dimensiuni mari, pentru manevrarea corecta trebuie sa respectati urmatoarele puncte:

prindeti in siguranta extensiile furcilor de suport

respectati diagrama de incarcare. Folosirea furcilor extinse nu trebuie sa afecteze capacitatea de incarcare a caruciorului.

extensiile furcilor nu trebuie sa fie indoite sau crapate.

sistemul de fixare trebuie sa fie in buna stare si sa impiedice de o maniere sigura scoaterea extensiilor furcilor.

Introduceti prelungitorul de furci in furca si asigurati cu tija.

6.3.3. FOLOSIREA IN DEPOZITE FRIGOROFICE

Carucioarele folosite in depozite frigorifice sunt prevazute cu sisteme speciale suplimentare, pentru a garanta functionarea corecta la temperaturi scazute ( -30 C)

Pentru a utiliza acest vehicul trebuie respectate instructiuni speciale.

7. OBLIGATIILE DESERVENTULUI STIVUITORIST

7.1. SARCINILE PRINCIPALE ALE STIVUITORISTULUI INAINTE DE INCEPEREA LUCRULUI SUNT URMATOARELE:

- sa nu manevreze stivuitorul in stare de oboseala sau sub influienta alcoolului;

- sa controleze starea tehnica a utilajului si functionarea componentelor de securitate

- sa verifice nivelul de ulei la motor si nivelul de ulei in bazin;

- sa verifice starea lamelelor, cadrului si cilindrului, caruciorului, lanturilor;

- verificarea pneurilor;

- verificarea instalatiei de semnalizare electrica si acustica;

- in cazul in care constata un defect pe care nu poate sa-l remedieze singur, nu va pune utilajul in functiune si va anunta echipa de intretinere si reperatii pentru remedierea defectului.

7.2. SARCINILE PRINCIPALE ALE STIVUITORISTULUI IN TIMPUL LUCRULUI SUNT URMATOARELE:

- sa circule cu stivuitorul numai cu sarcina ridicata la 250-300mm de sol si cu catargul inclinat spre spate;

- sa circule cu sarcina ridicata numai langa stiva;

- sa nu efectueze porniri, franari si opriri bruste pentru a evita pericolul de rasturnare;

- pentru evitarea pierderii de incarcatura si producerea de avarii si accidente, stivuitoristul trebuie sa urmareasca tot timpul configuratia traseului si obstacolele de pe acesta;

- la transportul de marfuri de dimensiuni mari care limiteaza vizibilitatea stivuitoristului manevrarea este permisa numai prin dirijarea sa de carte un insotitor;

- viteza de circulatie a stivuitoarelor trebuie sa fie redusa pana la limita evitarii producerii oricaror accidente sau avarii;

- in cazul manifestatii tendintei de pierdere a stabilitatii (rotile din spate se desprind de pe sol) sarcina trebuie sa fie coborata imediat;

- este interzisa circulatia stivuitoarelor:

* pe langa utilaje si instalatii, stive de materiale, la o distanta mai mica de 0,5m;

* in locuri aglomerate si treceri inguste unde nu se asigura gabarite de trecere corespunzatoare;

* pe drumuri neantretinute si insuficient luminate;

- sa nu permita persoanelor sa stationeze sub sarcina sau la o distanta mai mica de 2,5m de stivuitor, in timpul functionarii acestuia;

- in cazul constatarii unor defectiuni in timpul functionarii, stivuitoristii sunt obligati sa opreasca lucrul si sa aduca la cunostinta echipei de intretinere defectiunea respectiva; lucrul se va reancepe numai dupa inlaturarea defectiunilor constatate;

- transportul cu stivuitorul a substantelor toxice, caustice, explozive, etc. Se va efectua numai daca acestea sunt ambalate conform instructiunilor de ambalare si transport specifice, pe care stivuitoristii sunt obligati sa le cunoasca si sa le respecte;

- sa efectueze toate manevrele, cu sau fara sarcina, cu viteza redusa si fara socuri.

7.3. SARCINILE PRINCIPALE ALE STIVUITORISTULUI DUPA TERMINAREA LUCRULUI SUNT URMATOARELE:

- sa descarce sarcina de pe furci;

- sa deplaseze stivuitorul la locul stabilit pentru repaus;

- sa aduca in pozitia de "0" ( de oprire) toate dispozitivele de comanda;

- sa traga frana de mana;

- sa evite parcarea stivuitorului autupropulsat in panta ; daca nu este posibil, acesta va fi asigurat corespunzator ( calare, pene, etc. );

- sa puna catargul in pozitie verticala;

- sa coboare furcile pe sol.

8. MANEVRAREA SI EXPLOATAREA STIVUITOARELOR

8.1. NORME SI TEHNICI DE EXPLOATARE

* Exploatarea (manevrarea) stivuitoarelor trebuie sa se faca in conformitate cu prevederile prescriptiilor tehnice, cu normele specifice de protectie a muncii, instructiunile de exploatere specifice stivuitorului respectiv si instructiunile interne elaborate de unitatea detinatoare.

* Este interzisa functionarea stivuitoarelor in cazul in care componentele de securitate nu sunt in stare perfecta de functionare sau nu indeplinesc conditiile tehnice prevazute in documentatia tehnica.

* Este interzisa folosirea stivuitoarelor pentru ridicarea unor sarcini mai mari decat sarcina maxim admisa .

- Stivuitoarele la care sarcina este limitata prin canditii de forma sau gabarit sau de gabarit, nu pot functiona daca nu sunt indeplinite conditiile respective.

* La ridicarea si transportarea tuburilor cu gaze sub presiune ( oxigen, dioxid de carbon, acetilena, etc.) sau a recipientelor care contin clor, acid sulfuric si similare se vor lua masuri speciale de protectia muncii. Toate manevrele se vor executa sub supravegherea directa a unui cadru tehnic care raspunde de acest transport.

* In vederea evitarii producerii de accidente datorita organizarii necorespunzatoare a locurilor de munca, unitatile detinatoare de stivuitoare vor intocmi instructiuni interne de exploatare, pe baza materialelor depozitate, modul de depozitare, locurile destinate depozitarii, obligativitatea amenajarii si intretinerii corespunzatoare a cailor de acces si a pardoselii, asigurarea de gabarite corespunzatoare pentru caile de transport si in general toate prevederile necesare pentru asigurarea conditiilor de protectie a muncii.

* La stivuitoarele cu comanda hidraulica, lichidul de lucru utilizat trebuie sa-si pastreze toate proprietatile in intervalul de temperatura cuprins intru -20 C si +40 C, sa nu fie periculos din punct de vedere exploziv, sa nu fie toxic si sa nu duca la coroziunea echipamentului.

* Este interzis a se executa ungerea, curatirea, intretinerea sau repararea stivuitoarelor in timpul functionarii lor.

* La stivuitoarele care manipuleaza obiecte mici, nepaletizate sau necontainerizate, organele de manipulare trebuie sa fie echipate cu un spatar vertical care sa impiedice o eventuala cadere a sarcinii sau a unei parti din sarcina peste stivuitorist, atunci cand catargul este inclinat maximum spre spate.

* Stivuitoarele trebuie sa fie prevazute cu dispozitiv de blocare impotriva folosirii de catre persoane neautorizate.

* Stivuitoristul nu trebuie sa paraseasca instalatia atunci cand aceasta are sarcina ridicata

* Caile de circulatie cu inclinare mai mare de 3 se vor marca.

* La translatoare stivuitoare trebuie sa fie respectate urmatoarele spatii de siguranta:

- spatiul de siguranta superior, pana la elementele cele mai de jos ale plafonului, sa fie de cel putin 75mm

- spatiul de siguranta inferior, pana la podea, sa fie de cel putin 50mm

8.2. MANEVRAREA SI EXPLOATAREA TRANSPALETULUI STIVUITOR

Deplasarea / conducerea

- se realizeaza de catre conducatorul pietonal prin actionarea butoanelor ( uneori in forma de fluture ) de " mars fata ", respectiv " mars spate ", amplasate pe timona de a carei manere se directioneaza.

Franarea / oprirea

- se face deplasarea stivuitorului, apoi se inclina timona in zonele (1) si (2). Stivuitorul trebuie sa franeze. In ambele zone stivuitorul este franat mecanic.

Observatii:

timona este readusa in pozitia (1) automat printr-un arc sau cilindru cu gaz.

butonul (3) are rolul de inversare a sensului de mars; este un buton de siguranta pentru cazurile cand se manevreaza caruciorul cu spatele la un obstacol; la actionarea lui involuntara ( de regula cu zona stomacului), stivuitorul trebuie sa se opreasca imediat si sa se deplaseze cativa metrii in directia opusa.

pentru avertizarea apropierii, se apasa pe butonul (4) al claxonului situat pe capul timonei; claxonul intra in functiune.

In caz de avarie, se apasa butonul opritor de urgenta (1) ; alimentarea electrica a aparatului se va intrerupe.

pentru reluarea lucrului se va trage afara butonul; stivuitorul este alimentat din nou cu curent electric si toate functiunile sunt disponibile.

Aparate indicatoare

• Contor pentru orele de functionare cu indicator de descarcare a bateriei.
• Intr-o carcasa comuna sunt reunite indicatorul de descarcare a bateriei (9) si contorul pentru orele de functionare (5)
• Contorul pentru orele de functionare

Arata orele de functionare si functioneaza numai dupa cuplarea aparatului in functionare de mes.

El serveste ca dovada pentru durata utilizarii stivuitorului si pentru realizarea lucrarilor de inspectare si intretinere.

Contorul lucreaza, indata ce aparatul sa conectat si timona sta in pozitia de mers. In timpul functionarii contorului simbolul (8) clipeste. Contorul orelor de functionare (5) cu indicator LCD afiseaza orele (6) si1/10-le de ora (7), indata ce sa conectat bateria.

Indicatorul de descarcare a bateriei

*Indicatorul LED (9) se lumineaza, atunci cand bateria este conectata si arata starea ei de incarcare.

* Dioda verde (4) lumineaza, daca bateria este complet incarcata

- In timpul descarcarii lumineaza diodele verzi si galbene din campul (3) succesiv ( de la dreapta la stanga si de fiecare data numai o dioda).

- Daca lumineaza si clipeste dioda rosie (2) bateria este descarcata aproximativ 70%.

- Daca diodele rosi (1) si (2) clipesc cu schimbul - bateria este descarcata 80%. Un releu de siguranta intrerupe circuitul curentului electric de comanda pentru functia hidraulica de ridicare. Bateria trebuie imediat incarcata.

NORME SPECIFICE SE SECURITATE A MUNCII PENTRU TRANSPORTUL INTERN

NR. 6/2004 CAP. 4

Art. 470 Incarcaturile formate din lazi, cutii etc.. trebuie astfel stivuite incat sa nu se deplaseze pe platforma in timpul transportului.

Art. 471 Incarcatura care se ridica sau se transporta trebuie sa fie uniform distribuita pe latimea furcilor iar centrul de greutate al acesteia nu trebuie sa depaseasca 500mm de la coloana de ridicare a furcilor.

Art. 472 In cazul in care apare tendinta de pierdere a stabilitatii autostivuitorului prin ridicare arotilor din spate, se va cobora imediat satcina pe sol.

Art. 473 Inainte de coborarea incarcaturii, se va examina cu atentie terenul pe care urmeaza a se aseza sau stivui incarcatura,

Art. 474 Introducerea sau scoaterea furcii de sub sarcina sau paleta, trebuie facuta lent, fara smuncituri si cu viteza redusa.

Art. 475 In cazul in care incarcatura impiedica vizibilitatea conducatorului, acesta va fi dirijat de o alta persoana.

Art. 476 Este interzisa incarcarea autostivuitoarelor peste limita admisa a capacitatii de ridicare.

Art. 478 Manevrele in zona de lucru trebuie facute cu viteza redusa si cu mare atentie, numai dupa ce conducatorul utilajului s-a asigurat ca nu sunt persoane in apropiere

Art. 479 Este interzisa manipularea sarcinii de catre muncitori cand aceasta este suspendata pe furci.

Art. 480 Circulatia autostivuitoarelor se va face pe caile de acces stabilite si marcate in acest scop. Pentru evitarea deraparii, caile de acces vor fi curatate permanent de urme de uleiuri, carburanti si noroi, iar in timpul iernii se vor presara cu nisip si sare pentru evitarea formarii ghetii si poleiului.

Art. 481 Viteza de deplasare a autostivuitorului trebuie adaptata la conditiile drumului. Aceasta nu va depasi 10Km/h pe caile de acces, 5Km/h in interiorul magaziilor si 2-3Km/h in locurile inguste.

Art. 482 In locurile in care isi desfasoara activitate grupuri de persoane, in caz de aglomeratie, la trecerea pe langa usi, la curbe, la trecerea prin porti, se va micsora viteza de deplasare si se vor emite semnale acustice.

Art. 483 Este interzisa urcarea sau coborarea din autostivuitor in timpul mersului.

Art. 484 Deplasarea autostivuitoarelor se va face numai in sensul inainte. Mersul inapoi este permis numai pentru efectuarea intoarcerilor, iesirilor din locuri inguste si din vagoane, precum si la coborarea cu sarcina a pantelor, conform prevederilor cartii tehnice.

Art. 485 In timpul transportului cu autostivuitorul precum si la ridicarea paletei incarcate la nivelul compartimentului liber din rastel, muncitorii trebuie sa stea la o distanta de minimum 2,5m si in nici un caz sub sarcina ridicata.

Art. 486 Este interzis sa se ridice si sa se transporte sarcinile numai pe varful furcilor.

Art. 489 Transportul paletilor suprapusi este permisa numai daca sunt asigutare: stabilitatea sarcinii, pilotarea si vizibilitatea. Nu trebuie depasita capacitatea de ridicare.

Art. 490 Este interzisa ridicarea sau coborarea sarcinilor in timpul deplasarii autostivuitorului.

Art. 491 Este interzisa folosirea autostivuitorului pe terenuri accidentate si / sau nerezistente.

Art. 492 Manevra de depasire a altor utilaje este permisa numai daca este absoluta nevoie si numai dupa ce conducatorul autostivuitorului s-a asigurat ca manevra nu prezinta pericol pentru circulatie.

Art. 493 Coborarea cu sarcina se va face cu spatele, sarcina fiind mentinuta in pozitie inclinata inapoi. Daca inclinatia pantei este mai mica decat inclinatia maxima a cadrului, se poate cobora in mers inainte, cu sarcina complet inclinata spre inapoi si asigurata cu lant.In ambele cazuri circulatia se va face cu viteza redusa, cu actionarea progresiva a franei.

Art. 494 Deplasarea autostivuitorului cu sau fara sarcina este admisa numai pe drumuri netede si cu cadrul in pozitie de transport. Deplasarea se va face cu sarcina ridicata la cel mult 200-300mm de la sol, iar cadrul dispozitivului de ridicat va fi inclinat inapoi astfel incat sa se asigure o stabilitate corespinzatoare a sarcinii.

Art. 495 Deplasarea autostivuitorului cu sarcina ridicata la mai mult de 300mm de la sol este permisa numai la operatia de stivuire si se va executa numai in fata stivei.

Art. 498 Cand se manevreaza utilajul pr teren umed, alunecos, se va lucra cu viteza redusa si cu multa atentie.

Art. 499 In depozite, magazii, vor fi folosite numai autostivuitoare a caror capacitate si gabarit permit patrunderea si manevrarea lor in spatii mici si numai daca acestea sunt special pregatite pentru lucrul in interior si nu pot deveni surse de incendiu.

Art. 501 Autostivuitoarele cu stare tehnica necorespunzatoare sau care prezinta defectiuni la cadrul de ridicare a sarcinii nu trebuie admise in exploatare.

Art. 502 In cazul cand se constata unele defectiuni in functionarea autostivuitoarelor (zgomote suspecte, scantei la electromotoare precum si alte fenomene neobisnuite in functionarea mecanismului de actionare hidraulica sau electrica sau in cazul altor ansamble ) conducatorii sunt obligati sa opreasca lucrul si sa aduca la cunostinta conducatorului locului de munca starea de fapt. Lucrul se va incepe numai dupa inlaturarea defectiunilor constatate.

Art. 504 Presiunea aerului in pneuri trebuie sa corespunda cu cea prevazuta de cartea tehnica in functie de starea drumurilor sau a platformelor pe care urmeaza sa lucreze utilajul si de conditiile atmosferice.

Art, 508 Este interzisa sporirea contragreutatilor cu scopul de a ridica si transporta sarcini a caror greutate depaseste capacitatea de ridicare a stivuitorului.

Art. 510 Este interzisa pornirea motorului autostivuitorului daca acesta sa oprit datorita unei defectiuni avand sarcina ridicata.

Art. 511 Este interzisa pornirea sau franarea brusca a autostivuitorului cu sarcina ridicata pentru a se evita rasturnarea utilajului.

Art. 512 Este interzisa utilizarea autostivuitorului fara instalatie de semnalizare acustica, optica precum si fara sistem de iluminat pentru lucrul pe timpul noptii sau pe ceata.

Art. 513 Periodic, pe baza graficului si a instructiunilor de ezploatare se va revizui starea de functionare a autostivuitoarelor si, in special, sistemul de franare, de ridicare, de directie, de semnalizare si stabilitatea.

Art. 514 Lucrarile de reparatii ale autostivuitorului trebuie executate numai in ateliere specializate, de catre personal calificat.

Art. 517 Conducatorul autostivuitorului este obligat inaintea inceperii lucrului sa controleze starea tehnica a utilajului sa verifice daca sistemul hidraulic este corespuor facand probe de ridicare-coborare a unei sarcini in functie de capacitatea masinii precum si de inclinarea inainte-inapoi a cadrului.

Art 518 Conduorul autostivuitorului va verifica inainte de inceperea lucrului daca nu sunt pietru sau alte corpuri intre cauciucuri. Scoaterea acestora nu se va face prin lovire cu ciocanul sau levierul ci prin demontarea rotii laterale.

Art. 520 Conducatorii de autodstivuitoare trebuie sa respecte urmatoarele:

1. sa nu transporte persoane in cabine, pe scarile si partile laterale ale acesteia, pe lest, pe furci, pe paletele goale sau incarcate.
2. sa asigure stabilitatea si siguranta incarcaturii.
3. sa nu permita persoanelor straine sa conduca utilajul
4. sa evite pornirea sau oprirea brusca pentru a preveni caderea sarcinilor sau rasturnarea utilajului.
5. la intrarea-iesirea din magazie, precum si pe la trecerea pe langa o persoana sa semnalizeze acustic.

Art. 522 Este interzis sa se conduca autostivuitorul cu o singura mana.

Art. 523 Pentru a evita deraparea conducatorii de autostivuitoare care circula pe caile de circulatie aflate in aer liber, trebuie sa foloseasca lanturile antiderapante din dotare.

Art. 524 Conducatorului ii este interzis sa angajeze discutii in timp ce manevreaza utilajul.

Art. 526 Se interzice conducatorului sa paraseasca utilajul cu sarcina ridicata. In caz de nevoie, la parasirea utilajului, se va lasa sarcina pe sol, se va trage frana de mana si se va scoate cheie den contact.

Art. 527 In cazul in care autostivuitorul se defecteaza, avand sarcina ridicata, inainte de remedierea defectiunilor, conducatorul trebuie sa ia masuri de inlaturarae a persoanelor din zona periculoasa.

Art. 528 Este interzisa ridicarea persoanelor cu autostivuitorul.

Art. 529 Se interzice conducatorului sa manipuleze autostivuitorul mergand pe sol langa acesta.

Art. 532 La terminarea lucrului sau de cate ori conducatorul paraseste utilajul, acesta il va asigura contra deplasarii, in special atunci cand este oprit in panta, prin tragerea franei de mana si introducerea manetei in una din treptele de viteza.

NORME SPECIFICE DE PROTECTIE A MUNCII PENTRU MANIPULAREA, TRANSPORTUL PRIN PURTARE SI CU MIJLOACE NEMECANIZATE SI DEPOZITAREA

MATERIALELOR NR. 57 / 2004

Art. 11 (1) La efectuarea operatiilor de manipulare si transport prin purtare a maselor, se vor repartiza numai salariati care corespund din punct de vedere fizic.

(2) Se interzice manipularea frecventa, prelungita a sarcinilor, fara efectuarea unor controale medicale periodice.

Art. 17 In timpul manipularii manuale a masellor, salariatul trebuie sa aiba vizibilitate. Se interzice transportul prin purtare a maselor care impiedica vizibilitatea.

Art. 21 Obiectele ambalate in cutii, lazi etc. Trebuie fixate in interiorul ambalajelor. Se interzice transportul prin puttrtare a maselor nefixate necorestunzator in cutii, lazi, etc.

Art. 22 Traseul pe care il parcurge salariatul in timpul transportului prin purtare nu trebuie sa fir cu obstacole, instabil sau alunecos.

Art. 23 Manipularea si transportul prin purtare a maselor care au margini sau suprafete taietoate sau care datorita naturii lor pot produce leziuni ale mainilor se va face numai cu palmare.

Art. 41 Depoziratea materialelor se va face astfel incat sa se excluda pericolul de accidentare, incendii si explozii.

Art. 42 Depozitarea materialelor pe rafturi se face in asa fel incat sa nu fie posibila caderea lor.

Art. 43 Pe rafturi si stelaje unda sunt depozitate materiale trebuie scris la loc vizibil sarcina maima admisa care nu trebuie depasita.

Art.45 Persoana juridica sau fizica va stabili locul si modul de stivuire pentru ficare material in bucati care se depoziteaza.

Art. 46 Stivuirea se va face fara deteriorarea ambalajului. Stivele vor fi constituite din materiale cu aceleasi forma si dimensiuni sau din ambalaje de acelasi tip si dimensiuni.

Art. 47 Stivuirea materialelor sau ambalajelor cu forme geometrice diferite nu este permisa.

Art. 48 In cazu depozitarii materialelor ambalate in cutii, lazi, sau alte ambalaje cu forme geometrice regulate canda suprapunerea se face direct pu ambalaje peretii ambalajelor trebuie sa reziste presiunii exercitate de materialele situate deasupra, sa nu prezinte deformari sau deteriorari, iar inaltimea de stivuire va fi determinata de rezistenta mecanica a ambalajelor satbilita prin standarde sau norme interne de fabricatie.

Art. 49 Pentru ambalajele cu mai multe cicluri de utilizare se va face verificari dupa fiecare folosire pentru stabilirea oportunitatii folosirii in continuare a acestora in conditii de sigutanta.

Art. 50 Scoaterea materialelor din stiva se va face astfel incat sa se evite prabusirea stivei/

Art. 53 Incarcaturile stivuite pe mijloacele de transport nemecanizate, trebuie asigurate impotriva deplasarii, rasturnarii sau caderii. Incarcatura va fi astfel aranjata incat conducatorul mijlocului de transport sa poata supreveghea drumul parcurs.

Art. 54 Incarcatura stivuita nu va depasi capacitatea maxima a mijlocului de transport nemecanizat.

Art. 55 La incarcarea si descarcarea vehiculelor, salariatii trebuie sa fie astfel asezati incat sa nu se loveasca intre ei cu uneltele de lucru sau cu materialul care se manipuleaza.

Art. 58 Se interzice accesul la locul de descarcare-incarcare manuala a persoanelor care nu au nici o atributie la aceste operatii.

NORME SPECIFICE DE PROTECTIE A MUNCII PEENTRU COMERTUL

CU RIDICATA SI CU AMANUNTUL NR. 62

Art. 122 Exploatarea transoaletelor electrice si manuale va fi efectuata numai de personal calificat, autorizat si instruit in acest scop.

Art. 123 La circulatia transpaletelor electrice vor fi respectate urmatoarele prevederi:

• Transportul persoanelor pe utilaj este interzisa.
• Adaptarea vitezei utilajului se va face in functie de starea cailor de acces.
• Pozitia incarcaturii va fi urmarita pe toata duurata transportului.
• Deplasarea utilajului cu furcile indreptate spre spatele sensului de miscare sa se faca numai atunci cand vizibilitatea este redusa datorita volumului maare al incarcaturii sau in cazul circulatiei utilajului pe pante cu o inclinatie mai mare da 3 .
• Semnalizarea schimbarii directiei de miscare.
• Conducerea transpaletei se va face numai de la sol.
• La trecerea pe langa obstacole, conducatorul utilajului este obligat sa asigure o distanta de cel putin 0,5m fata de acestea.
• Respectarea regulilor de circulatie.
• Folosirea utilajului in aer liber este interzisa atunci cand conditiile meteorologice sunt nefavorabile.

Art. 125 Sticlele sparte, cioburile etc., vor fi depozitate intr-un spatiu special amenajat din incinta depozitului. Manipularea acestora se va face nnumai sub supravegherea conducatorului locului de munca sau a inlocuitorului acestuia.