Tema 1: Definitii si terminologie

Definitia procesului de evaluare : actul de exprimare a unei opinii asupra valorii

prin intermediul unor demersuri specifice

realizate de catre un profesionist / firma

Observaie :

a)     prin evaluare nu se creeaza valoare

b)    se interpreteaza piata pentru a se ajunge la estimarea unei valori

Ce este :

Valoarea : calitatea conventionala a unui obiect care ii este atribuita in urma unor calcule si expertize

Valoarea economica : denumirea noastra pentru valoare

Evaluarea economica: complex de tehnici, procedee si metode bazate pe multidisciplinaritate, prin care un activ sau o intreprindere in ansamblul sau (o afacere), sunt aduse din punct de vedere valoric la nivelul pietei si prin aceasta li se asigura comparabilitate cu valoarea de piata

Activele (acceptiunea noastra) : utilizari de resurse care imbraca forma imobilizarilor, stocurilor, creantelor si disponibilitatilor banesti

Pasivele resurse de finantare care provin de la actionari (capitaluri proprii) sau diversi creditori (banci, furnizori, salariati, stat, alti creditori)

Valoarea contabila: valoarea la care un activ sau un pasiv este recunoscut in bilant. In cazul activelor, valoarea contabila se obtine dupa scaderea amortizarii cumulate pana la acea data, precum si a pierderilor cumulate din depreciere

Contabilitatea - ca si practica - ansamblu de conventii, reguli si tehnici specifice, utilizate pentru a recunoaste in cursul unui exercitiu financiar si a prezenta in situatiile financiare anuale activele si pasivele din care este constituita o intreprindere (afacere), la valorile lor de origine, care devin valori contabile

Situatii financiare denumirea prevazuta in standardele internationale de contabilitate (preluata si de reglementarile contabile romanesti) pentru bilant, ca ansamblu de documente de sinteza intocmite la sfarsitul exercitiului financiar.

Tema 2: Interdependenta dintre evaluarea economica si contabilitate

Dependenta contabilitatii de evaluarea economica

Atunci cand se face:

a)     evaluarea activelor aduse ca aport la capitalul social initial sau a activelor primite ca donatie, la valoarea justa

b)    estimarea deprecierii elementelor de activ (sau de pasiv) prin determinarea valorii juste la data inventarului

consecinta acestei proceduri este inregistrarea ajustarilor pentru depreciere

c)     stabilirea valorii juste (actuale) pentru activele imobilizate corporale si financiare, in cazul reevaluarilor facultative

consecinta in plan contabil a acestei proceduri este inregistrarea rezervelor din reevaluare

Observatie:

reevaluarile facultative se deosebesc de cele obligatorii, in principal, prin procedeul de evaluare aplicat care conduce la o valoare ramasa actualizata - valoare administrativa, nonpiata

incepand cu anul 2001 se permite in Romania reevaluarea facultativa a imobilizarilor corporale. Diferenta fata de reevaluarile obligatorii rezida in faptul ca intreprinderile pot utiliza procedurile de evaluare pe care le doresc. In aceste conditii, reevaluarea poate fi considerata o evaluare economica.

d)    stabilirea valorii actuale a actiunilor (partilor sociale) in cazul majorarii sau diminuarii capitalului social al intreprinderii

evaluarea intregii afaceri si stabilirea valorii actuale pe actiune

diferenta dintre valoarea actuala si valoarea nominala a actiunii se inregistreaza in structura contabila numita prime legate de capital (prime de emisiune sau de aport).

e)     stabilirea valorii actuale a actiunilor (partilor sociale) ale intreprinderilor care fuzioneaza, punandu-si in comun patrimoniul

evaluarea afacerilor pentru stabilirea aportului lor la fuziune si pentru determinarea raportului de schimb a actiunilor

inregistrarea in contabilitate a primelor legate de capital (prime de fuziune)

Dependenta evaluarii economice de contabilitate

pentru determinarea valorii economice a activelor sau a afacerii se porneste de la informatiile furnizate de situatiile financiare

situatiile financiare - documente imperfecte pentru o evaluare economica - perfectibile prin retratare

Necesitatea retratarilor (corectiilor) :

- normalizarea contabila (standardizarea formei, a continutului si a modului de prezentare a documentelor de sinteza contabila)

- standardizarea situatiilor financiare este partial in favoarea evaluarii economice : respectand anumite reguli de intocmire, verificare, aprobare si publicare reprezinta un instrument cunoscut, comod si deci usor de prelucrat de catre evaluatori

Necesitatea retratarii situatiilor financiare - consideratii punctuale

In aparenta, situatiile financiare nu pot sa redea decat imperfect valoarea activelor sau a afacerii (in principal, ca urmare a aplicarii costurilor istorice si a prudentei contabile).

In realitate nu poate fi contestata decat fidelitatea situatiei patrimoniale oferita de bilant (ca prim document de sinteza contabila), respectiv a performantei reflectate de contul de profit si pierdere.

costul istoric - suma investita intr-un proiect (deci costul istoric) este uneori irecuperabila si deci nerelevanta pentru estimarea si calcularea valorii economice

valoarea  economica este determinata nu atat de suma de bani investita pentru achizitionarea activelor, ci mai degraba de profitul net care poate fi obtinut de pe urma acestei investitii.

Contabilitatea ofera o informare retrospectiva sau cel mult contemporana asupra patrimoniului si rezultatelor.

valoarea afacerii nu este doar rezultanta activitatilor prezente si trecute ale acesteia

este data si de viitorul ei : pentru o reflectare completa a perspectivelor economico-financiare ale intreprinderii - completarea informatiilor contabile prin intermediul procedeelor specifice evaluarii economice

Situatiile financiare reflecta doar acele laturi ale activitatii intreprinderii care pot fi exprimate in etalon banesc

valoarea acesteia include sau se datoreaza si unor elemente mai greu cuantificabile sau necuantificabile prin metode directe, cum sunt activele intangibile

afacerea este o entitate economica complexa, aflata intr-un mediu in schimbare, pusa in miscare de oameni organizati dupa o structura particulara, dotati cu o cultura specifica ; este constituita dintr-un ansamblu de valori, cunostinte, obiceiuri si proceduri acumulate in timp

Evaluarea economica nu are atat de multe reguli de respectat, ci :

este condusa mai mult de intuitie

evidentiaza caracteristicile financiare si economice semnificative ale afacerii si ii percepe punctele slabe sau forte

alege acele elemente in masura sa prezinte respectivele slabiciuni sau atuuri

gaseste prioritati, face ierarhizari dupa multiple criterii

ca urmare, evaluarea nu are o metoda unica de lucru, ci un ansamblu de metode si procedee, dintre care se aplica, intr-o situatie data, cea considerata adecvata

Tema 3: Evaluare - delimitari conceptuale

A evalua inseamna: a aprecia, a stabili valoarea, pretul, numarul

evaluarea este

procedura americana de cotare a intreprinderilor

procedura de stabilire de catre experti a valorii prin aplicarea metodelor reiesite din situatiile concrete intalnite in practica, retinute de cercetatori si dezvoltate

latura stiintifica a evaluarii

se caracterizeaza prin diversitatea abordarilor si obiectivelor ca si prin utilizarea unor termeni imprumutati de la disciplinele economice fundamentale sau aplicative care studiaza fenomenul economic, cum ar fi: economie, drept, matematica, contabilitate

metode specifice, cu toate ca se bazeaza esential pe procedeele matematicii financiare

Observatie: uneori au fost folosite procedee care, fara a respecta rigoarea stiintifica, au fost validate de piata si de tranzactiile efectuate

A ajunge la o opinie asupra valorii - activitate complexa - presupune definirea precisa a coordonatelor evaluarii :

a)    Obiectul evaluarii

proprietati imobiliare (constructie si teren), proprietati agricole, active intangibile, active financiare, obiecte de arta, afaceri

Dintre tipurile de evaluari mentionate, in prezenta lucrare se va trata evaluarea afacerilor.

Evaluarea afacerilor - mai complexa decat alte tipuri de evaluari

multitudine de factori legati de piata

evolutia economiei

a teoriei investitiilor

a pietelor financiare

a reglementarilor pietei imobiliare

a sistemului de impozitare

valoarea afacerii include contributia terenului, constructiilor, masinilor, echipamentelor, goodwill-ului si a altor active intangibile

b)    Scopul evaluarii

tranzactiile comerciale

cotarile la bursa

operatiile cu scop patrimonial (fuziuni, restructurari, divizari, lichidari)

modificarile de volum si/sau de structura ale capitalului social

dorinta de a cunoaste propria valoare in raport cu cea a intreprinderilor concurente

Dupa obiectivele utilizatorilor sai:

estimarea valorii strategiilor alternative de afaceri si a programelor din cadrul strategiilor (initierea unor noi produse, intrari pe noi piete)

evaluarea tranzactiilor majore: fuziuni, achizitii, vanzari, recapitalizari, emisiune de actiuni

comunicarea cu partenerii, mai ales cu actionarii, despre valoarea afacerii (planuri, strategii)

aplicarea managementului bazat pe valoare, pentru redirectionarea performantelor diferitelor activitati ale intreprinderii (cand, cum si cat sa se extinda afacerile care aduc valoare, care dintre masurile operative are cele mai mari sanse sa creasca valoarea)

c)     Utilizatorii evaluarii

managerii - aprecierea strategiilor alternative: cata valoare pot crea prin restructurare sau prin alte tranzactii majore

practicienii financiari (directori financiari, consultanti in achizitii, alti profesionisti care opereaza pe piata financiara) - cum sa stabileasca, sa creeze si sa comunice valoarea

investitorii, detinatorii de portofolii, analistii de risc - cum sa aplice evaluarea bazata pe flux de numerar-uri: valoarea afacerilor e direct legata de rezultatul economic pe care il genereaza activitatile si activele lor in anumite conditii de risc

d) Metode si procedee de aplicat in evaluare

abordarea pe baza costului

- cat ar costa, la data evaluarii, sa se inlocuiasca sau sa se reproduca obiectul evaluarii

- deducerea deprecierii fizice, obsolescentei functionale si economice

Se aplica mai ales activelor (proprietatilor imobiliare).

abordarea pe baza venitului (rezultatului) - identificarea rezultatului aferent unui activ care produce sau a unei afaceri

= ceea ce un investitor prudent ar plati in functie de rezultatul pe care obiectul evaluarii il genereaza

Se aplica atat activelor cat si afacerilor.

abordarea pe baza comparatiilor - se utilizeaza informatiile pietei privind proprietatile (activele) de marime, calitate si asezare similare, vandute recent

Se aplica in special proprietatilor imobiliare dar si altor active ale intreprinderii sau afacerii ca intreg.

e) Tipuri ale valorii

Cele care sunt utilizate in evaluarea afacerilor (care se presupune ca isi continua exploatarea) si sunt legate de piata, de conditii normale de tranzactionare ori se obtin pe baza unor informatii nonpiata sunt : valoarea de piata, valoarea de piata pentru utilizarea existenta, valoarea de utilitate si costul de inlocuire net

Sunt definite in standardele de evaluare internationale si europene, la care sunt aliniate si standardele romanesti de evaluare.

Observatie. corespund activelor corporale (tangibile) si intangibile ale unei intreprinderi; prin reunirea tuturor valorilor elementelor sale componente se obtine valoarea afacerii.

e.1.) Valoarea de piata

Definitia pietei o categorie economica a productiei de marfuri, in care isi gasesc expresie totalitatea actelor de vanzare-cumparare. Este privita in unitate organica cu relatiile pe care le genereaza si in conexiune cu spatiul in care se desfasoara.

Definitia valorii de piata: suma estimata pentru care o proprietate (activ) ar putea fi schimbata la data evaluarii, intre un cumparator si un vanzator hotarati, intr-o tranzactie echilibrata, dupa un marketing adecvat, in care fiecare parte actioneaza in cunostinta de cauza, prudent si fara constrangeri

Metode utilizate pentru estimare - in concordanta cu natura proprietatii evaluate si a operatiei care a reclamat evaluarea sa

Metoda comparatiei directe - aplicabila mai ales activelor tangibile care sunt tranzactionate in mod curent pe piata (locala, nationala sau internationala) pentru un exemplar identic sau asemanator cu cel de evaluat, corectat cu factori de impact asupra valorii, reflectati prin diferentele de tip, model, vechime si conditii de exploatare

activul asemanator se determina prin metoda identificarii, asimilarii sau corelarii

Metoda capitalizarii rezultatului - estimarea castigului net pe care il va genera activul pe un orizont mai lung de timp si apoi transformarea respectivului castig in unitati monetare prezente prin aplicarea unui factor de actualizare care include o rata de fructificare a capitalurilor specifica

Metoda costurilor - pentru estimarea valorii de piata atunci cand nu pot fi obtinute informatii de piata suficiente

Observatie: valoarea de piata, asa cum a fost definita mai sus, este bazata pe cea mai buna utilizare a activului, care poate fi:

cea existenta - stabilirea valorii de piata a activelor in conditiile continuarii activitatii actuale, respectiv a mentinerii formei actuale de exploatare care nu este neaparat cea mai buna posibila; aplicatie speciala a valorii de piata

sau una alternativa

valoarea cu cea mai buna utilizare, alta decat cea prezenta, respectiv cea intentionata sau cea care ar corespunde unei redezvoltari de catre proprietarul activului sau de catre ocupantul presupus

este utilizata in cadrul analizelor pentru cea mai buna utilizare, atunci cand se hotaraste schimbarea destinatiei sau amplasamentului activului ori se estimeaza randamentul real al capitalului investit in afacere

aplicabilitate:

pentru a evalua terenurile si cladirile detinute ca investitii sau pentru dezvoltare, daca, urmarindu-se stabilirea valorii lor de piata, se constata ca cea mai buna utilizare este cea alternativa

nu este recomandata pentru informarile financiare decat daca se manifesta intentia de vanzare a activului

Valoarea de piata este baza de evaluare pentru proprietati nespecializate.

Atunci cand se impune evaluarea unor proprietati specializate sau a unor proprietati cu piata limitata datorita amplasarii se determina o alta valoare si anume valoarea de piata pentru utilizarea existenta.

Proprietatile (activele) specializate sunt acelea care sunt proiectate sau adaptate pentru o utilizare particulara (de exemplu rafinarii petroliere in care cea mai mare parte a cladirilor constituie doar structuri sau suport pentru echipamente foarte specializate).

Proprietatile (activele) cu piata limitata reprezinta acele active carora le corespund conditii de marketing mare, determinate de conditiile pietei si de natura lor care determina un numar restrans de cumparatori potentiali.

In concluzie, valoarea de piata este o valoare obiectiva, neutra, se determina doar pe baza unor informatii externe, de piata si nu tine seama de un anumit utilizator sau utilizare a activului.

e.2.) Valoarea de utilizare continua

Este reluata definitia valorii de piata si sunt impuse urmatoarele conditii suplimentare: cumparatorul vrea activul in starea actuala in scopul continuarii exploatarii; intreprinderea va continua sa functioneze in viitorul previzibil.

Este o valoare care utilizeaza informatii de piata dar si date specifice intreprinderii care foloseste activul (de exemplu, un anumit numar de schimburi pentru un utilaj). Este particularizata la o anumita utilizare si poate chiar utilizator.

Daca nu sunt informatii de piata suficiente pentru a o estima credibil prin abordarea bazata pe comparatii de piata, se poate apela la abordarea bazata pe costuri sau pe capitalizarea veniturilor.

e.3.) Costul de inlocuire net

Reprezinta o procedura de evaluare utilizata atunci cand nu se detin informatii de piata pentru evaluarea unor proprietati specializate, care se vand rar sau niciodata altfel decat ca parti ale unei afaceri.

Este o varianta a valorii de utilizare continua. Nu poate fi catalogat drept o valoare de piata. Se mai numeste cost de inlocuire depreciat (diferenta dintre costul de inlocuire brut, de nou si reduceri privind vechime, stare, deprecierea economica, functionala si de protectia mediului).