TULBURARI DE CONDUCERE

TULBURARI DE CONDUCERE

• Reprezinta tulburari in propagarea excitatiei de la un teritoriu cardiac excitat spre un teriu vecin neexcitat
• Clasificarea topografica imparte tulburarile de conducere in: sino-atriale, atrio-ventriculare, intraventriculare.

1. Blocul sino-atrial (BSA)

• Defineste tulburarea impulsului format in NSA spre miocardul atrial
• Raspunsul atrial (depolarizarea atriala) este intarziat sau absent
• Pe ECG: ritmul este sinusal iar uneori apare o pauza totala in care lipsesc unda P si complexul QRS
• Distanta PP ( dintre unda precedenta sic ea succesiva blocului) este dublul sau multiplul intervalului PP al ritmului de baza
• Apare in: leziuni toxico-septice miocardice, intoxicatie digitalica, tumori ce comprima NSA, cardiopatie ischemica.

2. Blocul atrio-ventricular

• Reprezinta o deficienta in conducerea impulsului de la atriu la ventricol cu intarzierea sau absenta depolarizarii ventriculare

1. BAV de gradul I
• Apare alungirea constanta a PQ > 0,21 sec
• Se datoreaza alungirii timpului de conducere prin sistemul jonctional AV, dar toate impulsurile sunt transmise miocardului ventricular
• Cand intervalul PQ este foarte lung, unda P se poate suprapune peste unda T precedenta
• Complexele QRS sunt normale

BAV gr I: intervalul PQ alungit constant > 0,21 sec

2. BAV de gradul II

• Un anumit numar de impulsuri nu se transmit la nivel ventricular, cu aparitie unei neregularitati a ritmului de baza
• Caracteristic: unde P blocate, neurmate de complexe QRS

I. Blocul de tip Mobitz I sau perioada Wenckebach

Undele P se succed regulat

Intervalele PQ se alungesc treptat de la un ciclu cardiac la altul, cel mai scurt interval PQ fiind la inceputul perioadei, iar cel mai lung la sfarsitul ei

Dupa cel mai lung interval PQ, unda P nu mai este urmata de complexul QRS (unda P blocata) apoi fenomenul se reia

II. Blocul de tip Mobitz II

Se caracterizeaza prin interval PQ de durata constanta si omiterea izolata sau sistematizata a transmiterii impulsului catre miocardul ventricular

Unde P regulate, sinusale

Interval PQ constant in toate ciclurile in care conducerea atrio-ventriculara se realizeaza

Absenta intermitenta a unui complex QRS din ritmul de baza (unda P blocata) care creeaza o pauza lunga cu interval RR dublu fata de cel al ritmului de baza

BAV Mobitz II poate I nesistematizat (unda P blocata la intamplare) sau sistematizat: 2/1, 3/1... n/1 ( tot a 2-a unda P este blocata, tot a 3-a unda P este blocata.)

BAV gr II, Mobitz II, nesistematizat

Sagetile indica 3 unde P blocate: Mobitz II

3. BAV de gardul III

Cel mai sever BAV : imposibilitatea transniterii impulsurilor de la atrii la ventricoli

Activitatea atriala este independenta de cea ventriculara → disociatie electrica

Miocardul atrial este activat de NSA iar miocardul ventricular de un centru idioventricular

Apar unde P sinusale cu frecventa de 70-80/min

Complexele QRS se succed regulat cu o frecventa de 30-40/min

Se produc suprapuneri la intamplare a complexelor QRS peste unda P: inainte, peste, dupa unda P

Clinic, daca pacientul face sincope Adam-Stokes trebuie implantat peace-maker

BAV gr III:

Unde P sinusale cu frecventa de 70-80/min

Succesiunea complexelor QRS este regulata cu o frecventa de 30-40/min. complexele QRS se suprapun la intamplare pe EGC: inainte, peste, dupa unda P

3. Blocul de ramura

• Poate fi major sau minor

• Blocul major apare in intreruperea totala a conducerii impulsul printr-una din cele doua ramuri ale fascicolului Hiss
• Rezulta un asincronism ventricular, activarea ventricolului blocat realizandu-se cu intarziere
• Dupa ce septul interventricular este depolarizat de implusul provenit din ramura sanatoasa, unda de activare se transmite spre partea blocata a miocardului ventricular

1. Blocul major de ramura stanga (BRS)
• Este consecinta intreruperii ramurii stangi a fascicolului Hiss
• Ventricolul drept se depolarizeaza primul pe calea normala iar apoi, pe cai nespecifice, si ventricolul stang
• Complexele QRS sunt largite >0,12 sec, deformate
• Apare unda RR` in derivatiile stangi DI, aVL, V5, V6
• Unda SS` in derivatiile drepte DIII, aVF, V1, V2
• Deflexiunea intrinsecoida intarzie > 0,08 sec in V5
• Axul complexului QRS este deviat la stanga
• Pot apare modificari de faza terminala ST, T
• BRS apare in: HTA, valvulopatii aortice, miocardopatii

BRS:

Durata QRS >0,12sec, complex de tip RR` in DI, aVL,V5,V6 si SS` in DIII, aVR

2. Blocul major de ramura dreapta

Se depolarizeaza initial VS pe cale normala si apoi impulsul se propaga cu intarziere pe cai nespecifice catre VD

QRS largit >0,12 sec, deformat

In derivatiile drepte apare unda RR`

In derivatiile stangi apare unda SS`

Deflexiunea intrinsecoida intarzie >0,06 in V2

Axul QRS deviat la dreapta

+/- modificari de faza terminala

BRD apare in: cardiopatii congenitale cianogene, cardita reumatica, miocardita acuta infectioasa

BRD: Complexul QRS >0,12 sec, complex de tip RR` in DIII, aVF, V1, V2, V3

Modificari de faza terminala (ST, T) in toate derivatiile

BRD: Complexul QRS >0,12 sec, complex de tip RR` in DIII, aVF, V1 si SS`in DI, aVL. IM Q patologic: DII, DIII, aVF. Modificari ST, T: V1-V6

BRD:

QRS >0,12 sec

Complex de tip RR` in V1, V2 si SS` in DII V4, V5

IM +BRD:

IM: unda Q patologica in DII, DIII, aVF, unda R inalta in V1, V2

BRD: QRS>0,12sec, complex RR` in V1