VARICELA

VARICELA

Definitie

Boala infectioasa, extrem de contagioasa, specific umana, produsa de virusul varicelo-zosterian, caracterizata prin exantem caracteristic, enantem si prin imunitate durabila dupa boala. Este cunoscuta popular sub numele de "varsat de vant".

Etiologie

Virusul varicelo-zosterian, ADN incadrat in familia herpes virus tip 3.

Epidemiologie

Boala este raspandita pe tot globul, apare sporadic sau in mici focare epidemice.

Rezervorul de virus: exclusiv uman, prin bolnavii cu varicela sau herpes zoster. Desi fostii bolnavi pastreaza virusul in organism sub forma latenta intracelulara, ei redevin contagiosi numai daca dezvolta herpes zoster.

Contagiozitatea: se intinde de la ultimele 3-5 zile ale incubatiei pana la faza de cruste, in total de aproximativ 14 zile.

Transmiterea: directa, prin picaturi de secretii nazo-farinigiene, indirecta, prin obiecte proaspat contaminate de pacient. Indicele de conatgiozitate este de cca. 95-100%.

Receptivitatea: este generala cu exceptia primelor 4-6 luni dupa nastere, cand sugarii beneficiaza de anticorpi materni transmisi transplacentar.

Poarta de intrare este respiratorie.

Imunitatea: durabila, cu persistenta virusului in celulele ganglionilor nervosi ai fibrelor senzitive spinale si craniene pentru o perioada indefinita. In conditii de scadere a imunitatii celulare, virusul se poate reactiva prin aparitia placardului zosterian cu localizare dermatomerica.

Tablou clinic

Incubatia este variabila 10-18-21 zile.

Invazia dureaza 1-2 zile, dar de obicei lipseste, boala debutand direct cu faza de stare (10-15% prezinta odinofagie, curbatura, febra, cefalee).

Faza de stare este marcata de aparitia exantemului caracteristic:

q     este constituit din elemente eruptive, macule, papule, vezicule - crusta, cu un halou hiperemic

q     apare in mai multe pusee, valuri eruptive, polimorf, fiind insotite de ascensiune termica

q     este generalizat afectand tegumentele in totalitate fata, pielea paroasa, palme, plante, mucoase

q     elementele sunt nedureroase, dar frecvent pruriginoase

Starea generala poate fi nealterata sau poate aparea febra, disconfort, inapetenta, curbatura, cefalee. Adolescentii si adultii, in general, dezvolta forme clinice mai severe. La persoanele cu deficit imun boala evolueaza sever, letalitate ridicata (exantemul hemoragic, bulos, foarte bogat).

Enantemul este prezent la cca. 50% din pacienti. Se exprima prin existenta elementelor eruptive la nivelul mucoaselor cavitatii bucale, conjunctivale sau genitale, care ulcereaza rapid transformandu-se in leziuni aftoase cu contur ciclic, nedureroase, galbui. Au valoare in diagnosticul diferential al bolii. Nu exista elemente de laborator caracteristice. Apare o leucopenie care poate devia catre leucocitoza in cazul infectiilor bacteriene.

Forme clinice

Forme hemoragice prin sindrom de coagulare diseminata intravasculara sau prin vasculita infectioasa.

Forme necrotice in conditia prabusirii capacitatii de aparare.

Diagnostic

Au valoare datele anamnestice, epidemiologice (contact cu cazuri de varicela sau herpes) si clinice prin exantemul si enantemul descris. Rareori este necesara confirmarea virusologica prin izolarea si identificarea virusului pe culturi sau serologica prin titrarea in dinamica a anticorpilor RFC.

Diagnostic diferential

Se efectueaza cu:

q     exanteme alergice buloase

q     intepaturi de insecte

q     hepes simplex generalizat

q     exanteme din enteroviroze

q     dermatoze buloase

q     impetigo streptococic sau stafilococic

Complicatii

Cel mai des se produce infectia bacteriana secundara a veziculelor, complicatii respiratorii (crup, traheobronsite, pneumonie interstitiala, bronhopneumonii bacteriene) si nervoase (encefalita posteruptiva severa).

Gravidele cu varicela pot transmite virusul transplacentar cu efet teratogen (avort, varicela congenitala, nastere prematura, letalitate neonatala mare). Evolutia bolii este mai severa la femeia gravida cu complicatii respiratorii si chiar cu deces.

Tratament

Cazurile de boala necomplicata se izoleaza la domiciliu, cu asigurarea igienei riguroase a lenjeriei, combaterea pruritului, antitermice si tratament suportiv vitaminic. La imunodeprimati se recomanda administrarea de gama globuline specifice si tratament antiviral (Zovirax, Valaciclovir, Brivudina). La pacientii cu complicatii neurologice se instituie tratament etiologic, corticoterapie pe durata scurta, depletive, vitamine.

Profilaxie

Recent a fost introdus vaccinul cu virus viu atenuat administrat IM la varsta de 18-24 luni, cu rezultate foarte bune. Imunitatea postvaccinala este buna (peste 98% dezvolta anticorpi protectori). Durata imunitatii nu este inca dovedita.