Istoria mustarului

Istoria mustarului

Mustarul este unul dintre condimentele cele mai cunoscute si mai populare.Oferta de sortimente este nelimitatǎ,el insotind preparate devenit simboluri culinare pentru diverse tari.

Semnalat de peste 3 000 de ani, mustarul este unul din cele mai vechi condimente,acesta inviorand mesele unor popoare asiatice si ale vechilor egipteni.Se pare ca initial a fost cultivat in China, dupa care s-a raspandit in intreaga lume.

Sub forma de pulbere sau boabe,mustarul a fost folosit drept condiment incǎ din antichitate si a stimulat pofta de mancare a egiptenilor,romanilor si grecilor.Romanii utilizau mustarul atat ca aliment cat si ca medicament.Ei foloseau fǎina de mustar obtinutǎ prin mǎcinarea boabelor pentru a-si imbunǎtǎti circulatia perifericǎ.De altfel, romaniii au fost primii de la care exista o retetǎ pentru prepararea mustarului care dateazǎ din secolul I dupǎ Hristos.Ei au obtinut un amestec din seminte de mustar mǎcinate.ulei de mǎsline,miere si otet pe care il foloseau la salate si sosuri.

Se pare cǎ tot romanii sunt cei care aduc semintele de mustar in Galia.Prin secolul IX, existǎ dovezi cǎ mǎnǎstirile din Franta ajung sǎ isi rotunjeascǎ veniturile din comercializarea si folosirea mustarului.In Evul Mediu, mustarul era sinonim cu bogatia. In Evul Mediu, mustarul era sinonim cu bogǎtia.Tot in acea perioadǎ, mustarul a fost folosit ca medicament pentru aparatul digestive.Papa Ioan al XXII-lea, entuziasmat de caracteristicile mustarului a instituit in randul bucǎtarilorce-l deserveau postul "Grand Moutardier du Pape".

Din secolul XIII, mustarul devine un obisnuit pentru parizieni si mai departe, pasta gǎlbuie incepe sǎ cucereascǎ Europa.

Din Evul Mediu panǎ in secolul al XIX-lea ,mustarul fǎcut in casǎ a fost inlocuit cu cel obtinut in mica industrie, devenind o afacere rentabilǎ.

Din secolul XIII, Franta era tara care producea cele mai diverse forme de mustar; astfel orasul Dijon a detinut monopulul in producerea mustarului.Mustarul alb este cel mai folosit in alimentatie deoarece isi pǎstreazǎ gustul propriu chiar si dupǎ amestecarea cu apǎ.

Existǎ si o sǎrbǎtoare a mustarului in prima sǎptǎmǎnǎ din luna august , care are loc in Mont Hereb, Wisconsin.

In prezent, Canada este cea mai mare producatoare de seminte de mustar.

Utilizǎri traditionale

Frunzele de mustar alb sunt consumate in salate, dar pot fi fi folosite si ca furaj.Uleiul comestibil extras din seminte nu rancezeste usor. In Asia, el suplimenteazǎ industria cu combustibil folosit la iluminat si, de asemenea, dǎ arome diferitelor feluri de mancare.Consumul mustarului este recomandat pentru sǎnǎtate, neavand calorii si colesterol, fiind bogat in proteine, calciu,magneziu si potasiu.

Boabele de mustar se folosesc la conservarea castravetilor.

In combinatie cu apa caldǎ,mustarul creste tensiunea arterialǎ si duce la o mai bunǎ circulatie a sangelui.Se pot face bǎi de mustar in caz de rǎcealǎ si tuse, avand efect benefic si pentru tratarea migrenelor,aplicand pe ceafǎ pasta de mustar.De asemeni, au si actiune laxativǎ.

Fǎina de mustar

Se obtine prin mǎcinarea cu rasnita electricǎ de cafea sau prin zdrobire.Se pǎstreazǎ in recipiente inchise la culoare si in locuri rǎcoroase.De regulǎ, este de preferat ca fǎina sǎ fie folositǎ in primele 2-3 sǎptǎmani de la preparare, dupǎ aceea proprietǎtile sale diminuandu-se progresiv.

Se adminstreazǎ intern in lapte sau vin, iar extern se foloseste la prepararea cataplasmelor.

Cataplasma cu mustar

Se amesteca 3-4 linguri de faina de mustar cu apa pana se formeaza o pasta, care se pune apoi intr-un saculet de panza si se aplica pe locul afectat, tinandu-se pana la inrosirea pielii si aparitia unei usoare senzatii de arsura.

Pentru copiii peste 6 ani, cataplasma se prepara din 3 linguri de faina de mustar si 3 linguri de faina obtinuta prin macinarea semintelor de in. La copiii sub 6 ani aplicatiile cu mustar sunt contraindicate.

Ceai de mustar

Ceaiul de seminte de mustar se obtine prin oparirea unei lingurite de seminte de mustar cu o cana de apa si este indicat in constipatie, reumatism sau raceli. Sub forma de gargara, are efecte pozitive asupra infectiilor gatului, tusei si bronsitei.

In cazul constipatiilor cronice, se face o cura de o saptamana in care se inghite cate o lingurita de seminte de mustar cu apa in 3 reprize, dupa masa, avand un puternic efect laxativ. Pentru ameliorarea durerilor, se aplica local o pasta obtinuta din 3 linguri de faina de mustar (obtinuta prin macinarea boabelor) si apa, sub forma de cataplasme, in caz de bronsita, pneumonie si boli ale aparatului respirator.

In medicina traditionala, mustarul alb este un remediu pentru persoanele cu probleme de memorie, tulburari digestive si constipatie. Planta ajuta la cresterea secretiilor gastrice, dar are si  proprietati calmante, cicatrizante si  antimicrobiene. Folosirea  frecventa a plantei contribuie la mentinerea unui tonus psihic foarte bun. De asemenea, actioneaza in afectiuni ale pancreasului, in stari gripale si in anemiile persoanelor in convalescenta.
Pentru  problemele digestive, tratamentul incepe cu o lingurita de seminte inmuiate in apa, cel putin o ora, care se inghit intregi, cu o ceasca de ceai de galbenele, timp de sapte-opt zile.
Pentru revigorarea memoriei, se foloseste pudra de mustar (o lingurita rasa), care se amesteca intr-o cana de ceai de rozmarin (200 g). Amestecul se bea dimineata, la micul dejun.