Mananca sanatos, dar ce?!

Stim ca hrana are o influenta directa asupra sanatatii, dar stim ce mancam?

Diversitatea ofertei de produse alimentare, proliferarea fenomenului contrafacerii, 'epidemiile' de toxiinfectii alimentare ne-au bulversat. La toate acestea se adauga si informatiile incomplete sau chiar lipsa de informatie despre alimentele pe care le consumam.

Tranzitia spre economia de piata ne-a gasit nepregatiti pentru a face fata avalansei de preparate alimentare sintetice sau cu adaosuri masive de aditivi. Un prim element care ne induce in eroare cand cumparam un produs alimentar e eticheta. De multe ori, aceasta poate masca adevarata natura a produsului. De aceea, e bine sa stim ca etichetarea moderna presupune o informare corecta si completa a consumatorului, o atentie deosebita acordandu-se informatiilor de ordin nutritional.

Astfel, eticheta pentru produse alimentare trebuie sa includa:

Denumirea produsului

Lista ingredientelor (materii prime si auxiliare, inclusiv aditivii incorporati)

Continutul/greutatea neta

Elementele de identificare a lotului si data fabricatiei

Declararea valorii nutritive - mai intai, valoarea energetica (exprimata in kcal sau kj) si cantitatea de protide, glucide si lipide (exprimata in g la 100 g de produs) si apoi valoarea biologica, exprimata prin cantitatea fiecarei vitamine sau element mineral

Termenul-limita de consum

Numele si adresa producatorului

Tara de origine.

Cate E-uri consumam zilnic?

O problema importanta o reprezinta substantele incorporate sau aditivii alimentari, care fac parte din compozitia alimentelor prelucrate industrial. Aditivii alimentari sunt substante chimice care se adauga in timpul prelucrarii alimentelor, pentru a prelungi durata de pastrare a acestora sau pentru a le imbunatati gustul, culoarea, mirosul, consistenta.
In societatea moderna, producerea de alimente fara aditivi este imposibila pentru ca, in conditii de transport si depozitare indelungata, nici un aliment nu ar putea rezista. Din nefericire, consumatorii nu sunt suficient de bine informati cu privire la efectele pe care acesti aditivi le genereaza in timp.

Aditivii alimentari (cunoscuti si sub denumirea generica de E-uri) au intrat in sfera de interes a opiniei publice din cauza toxicitatii lor si a efectelor nefaste pe care le au pe termen lung asupra sanatatii.

Cercetarile din ultimii ani arata ca E-urile sunt nocive, ele fiind responsabile de numeroase afectiuni: tulburari neuro-psihice, cefalee, spasme cerebrale, spasme musculare, depresie, greturi, oboseala, iritabilitate, tulburari de vedere, scaderea auzului, tulburari de memorie, dureri articulare, obezitate, cancer, diabet, boala Alzheimer, limfoame, malformatii.

Efectele negative ale aditivilor sunt puse pe seama faptului ca organismul uman nu le recunoaste si nu le accepta. Mecanismele fiziologice sunt 'antrenate' sa recunoasca si sa metabolizeze numai ce este aliment natural. De aceea, organismul 'se revolta' la impactul cu acesti aditivi.

E-urile sunt prezente in mai toate produsele alimentare: preparate din carne, branzeturi, lactate, conserve de carne, conserve de legume, dulceturi, dulciuri, bauturi racoritoare etc. Prezentam in tabelul din pagina alaturata cateva dintre cele mai nocive E-uri si efectele lor asupra organismului. Mic dejun international

Spaniolii si portughezii servesc la micul dejun un preparat traditional. O rulada cu unt si cu gem servita cu ciocolata calda. Un alt mic dejun foarte popular in Spania este pan con tomate, o specialitate asemanatoare pizzei, preparata din paine incalzita pe gratar, unsa cu ulei de masline si acoperita cu usturoi rosii si uneori o felie de sunca. Ouale-ochi si omletele sunt, de asemenea, servite frecvent. In regiunea catalana, uleiul de masline servit pe paine inlocuieste untul.

In Franta si Italia intalnim o masa de dimineata mai putin variata, compusa doar din cafea sau ceai si produse de patiserie. In Franta cea mai populara alegere este cafeau cu lapte dar ca alternativa se consuma si ceai sau ciocolata calda. In Italia , cele mai frecvente alegeri sunt capuccino, ceaiul si cacaoa cu lapte. Bauturile sunt servite cu croissante, briose, biscuiti sau paine cu unt. Petit dejeuner sau prima colazione sunt termenii care denumesc in aceste tari, prima masa a zilei.

Si grecii opteaza pentru un mic dejun mai putin variat. Proino este numele mesei de dimineata grecesti, care este foarte rapida. Grecii servesc, de obicei, la micul dejun iaurt si fructe proaspete. Cafeaua este foarte populara si este servita fara lapte.

Britanicii opteaza in schimb pentru un mic dejun mai variat, cu mezeluri, peste si legume. Nu lipsesc nici ceaiul sau cafeaua.

Si in tarile nordice intalnim un mic dejun consistent, cu oua, mezeluri, branzeturi, iaurturi si fructe. Nici aici nu lipsesc cafeaua si ceaiul. Exista si specialitati traditionale cum este in Suedia filmjolk, un lapte acrisor, sau in Olanda groene haring, heringi usor murati in saramura.

In Statele Unite micul dejun poarta amprenta Marii Britanii. Au aparut totusi si influente din alte culturi astfel ca exista acum o mare varietate de preparate asociate mesei de dimineata. In general, micul dejun american include cafea, ceai, lapte, cacao fierbinte, oua, produse de patiserie, bacon, carnati, fructe si sucuri de fructe.
In ciuda tuturor acestor traditii culinare diferite, exista un aliment prezent in mai toate mesele de dimineata: cerealele. Cerealele, cel mai popular mic dejun in occident

Cerealele sunt in prezent cel mai popular aliment pentru micul dejun in tarile occidentale. Cerealele sunt al treilea produs vandut in marile magazine din occident dupa bauturile non-alcoolice si lapte. Spre exemplu, aproape jumatate din americani aleg un mic dejun cu cereale. De ce? Fiinca cerealele sunt o alimentatie echilibrata care se prepara in mai putin de 30 de secunde. Ele contin vitamine, fibre, calciu si fier. Medicii si nutritionisti le recomanda pentru toate varstele. Pentru ca cerealele sunt foarte sanatoase si ne tin in forma pe parcursul zilei. Cerealele sunt un mic dejun ideal

Cerealele sunt un mod ideal de a incepe ziua. Ele furnizeaza organismului nostru energia si substantele nutritive, necesare pentru activitatile la care paticipam de dimineata pana seara.
Mineralele pe care le contin fortifica sistemul imunitar.
Vitaminele maresc energia si puterea organismului.
Fibrele scad colesterolul, imbunatatesc digestia si ajuta la stabilirea unei diete echilibrate.
Cerealele compenseza de asemenea deficitul de calciu, important pentru intarirea oaselor, si de fier, esential pentru producerea energiei in organism. Nu-i de mirare ca micul dejun cu cereale e numitorul comun al meselor de dimineata din lumea occidentala.

Cereale cu lapte

Ingrediente:

un bol de cereale de grau orez sau ovaz

o cana de lapte rece sau caldut

felii de banane

Mod de preparare:

Intr-un bol se amesteca cerealele cu laptele, iar optional se pot adauga felii de banane.
Servite cu lapte caldut cerealele se vor mentine crocante! Pofta buna!