Regimul alimentar in hepatita virala acuta

Regimul alimentar in hepatita virala acuta

Cunoscand corelatia stransa dintre alimentatie si ficat,se intelege de ce regimului alimentar ii revine un rol important in cadrul tratamentului acestei boli.

Principiul general valabil este asigurarea unui aport nutritiv optim,concordant cu starea de nutritie a individului,pentru a nu complica leziunile existente cu altele rezultate din dezechilibrele nutritive ale dietei.(1)

Aportul caloric se va aprecia in functie de starea de nutritie a individului,pentru a nu accentua dezechilibrele nutritionale ale organismului.In general,se va da o ratie suficienta din punct de vedere energetic,40-45 cal/kg corp,care sa impiedice eventala utilizare a propriilor tesuturi ale organismului in scopul producerii de energie.

Proteinele se vor da in cantitate normala,stiindu-se ca denutritia proteica se insoteste de alterari hepatice.Totodata insa,are importanta calitatea acestora,apreciata in functie de valoarea lor biologica ,adica de continutul si proportia aminoacizilor esentiali.

Aportul de proteine va fi limitat sau exclus numai in formele cu evolutie grava,cum este cazul comei hepatice.Chiar in aceste situatii ,reintroducerea proteinelor se va face indata ce situatia bolnavului o permite,desigur sub stricta supraveghere medicala .

Lipidele se vor da in proportie normala,dar foarte proaspete si corect pregatite.In perioada icterica se poate inregistra o reducere a tolerantei fata de lipide.In aceste conditii,aportul lor va fi restrans temporar,revenindu-se apoi la calitatea normala,o data cu ameliorarea tolerantei,intrucat ele ajuta la realizarea ratiei normo sau hipercalorice necesare bolnavului.

Glucidele vor completa aportul caloric al ratiei zilnice ,recomandandu-se in proportii normale,concordante cu starea individului.Acestea nu vor fi date insa in exces,cunoscandu-se ca de obicei exista si o toleranta scazuta in glucide,care ar putea duce la aparitia unui diabet zaharat prin suprasolicitarea pancreasului.Se vor prefera glucidele din legume,fructe,cereale ,celor din dulciurile concentrate,care duc la o crestere brutala a glicemiei,greu tolerata de bolnavi.

Vitaminele.Cand dieta este echilibrata,realizata din alimente proaspete,corect pregatite,care satisfac necesarul de vitamine a individului,nu este indispensabila suplimentarea vitaminica.In cazurile cand prin dieta se pot reliza ratii suficiente de vitamine, se recomanda suplimentarea lor pana la realizarea aportului optim,concordant cu starea individului.In perioadele cu dieta hipolipidica,poate fi utila adaugarea vitaminelor liposolubile in doze fiziologice.In orice caz abuzul de vitamine nu este indicat.

In ceea ce priveste aportul de sare ,acesta nu se va restrange decat in cazurile in care apar

dezechilibre ale metabolismului hidroelectrolitic,cu retentie de sodiu.Modul in care trebuie efectuata aceasta restrictie va fi indicat strict de catre medicul specialist.

Regumul bolnavului va fi individualizat in functie de starea de nutritie a acestuia si de stadiul evolutiv al bolii,ca si de simptomatologia clinica.

In fazele evolutive,bolnavul va respecta un repaus la pat strict.Pentru aceasta perioada,se interneaza obligatoriu in spital,unde poate fi supravegheat.

In perioada preicterica in care predomina tulburarile dispeptice,se va recomanda un regim care sa realizeze crutarea maxima a funcriilor digestive. Se vor administra compoturi,ceaiuri,

sucuri de fructe sau de legume,servite la temperatura camerei,jeleuri,gelatine,miere de albine.

Se mai dau supe de legume limpezi,supe-creme de fainoase,muci lagii,lapte (daca este tolerat ca stare sau inclus in preparate.),piureuri de legume ( cartofi,morcovi ) preparate cu putin iaurt sau cu lapte.Pentru ameliorarea gustului preparatelor, pot fi utilizate condimente aromate.

Mesele vor fi servite in cantitati reduse ,pentru a nu incarca stomacul, si mai frecvent,pentru a realiza ,in final,aportul cloric necesar.

In perioada de stare ,cand icterul este evident,apetitul bolnavului revine de obicei partial sa total ;este posibila o mai mare varietate a regimului.Intrucat secretia biliara este tulburata , se va suprveghea toleranta la grasimi a individului.Cand aceasta este scazuta, aportul de lipide va fi limitat,relizandu-se pe seama grasimilor fin emulsionate,proaspete si in cantitate strict dependenta de toleranta bolnavului. SE VOR INTERZICE GRASIMILE supuse tratamentului termic. Aportul caloric va fi completat prin glucide si proteine.Astfel se vor da : lapte si iaurt proaspete,branzeturi slabe proaspete,cas,orez,fidea,gris,paine,pesmeti,legume sarace in celuloza, fierte ca piureuri sau coapte, sucuri de legume si de fructe, fructe coapte sau compoturi.Se va mentine in aceasta faza indicatia de a consuma mese de volum redus si in numar mai mare pe zi.

In periada de declin,se va imbogati treptat alimentatia,fapt favorizat si de reluarea apetitului,de disparitia icterului,cu recolorarea scaunului si decolorarea urinii.In aceste conditii,se va adauga carnea proaspata fiarta :rasolul de pui,pestele slab sau carnea de vita slaba si frageda.

Alimentatia va fi imbogatita in continuare in perioada de convalescenta,luand aspectul de alimentatie hepatica,pe care o prezentam in continuare.

Vor fi permise urmatoarele alimente :

-carnea proaspata si slaba de pui,gaina,curcan ,vitel,vita sau peste alb,pregatite:

rasol, inabusita,fripta ca tocatura dietetica.

Precizam cu aceasta ocazie, ca notiunea de  tocatura se refera doar la faptul ca este vorba despre o carne tocata prin masina,fragmentata,condimentata sau condimente permise, de obicei aromate,preparata dupa tehnici de gastrotehnie corecte,recomandate in alimentatia rationala,foarte bine tolerata de bolnavi,usor de digerat,si nu ceea ce se numeste in bucataria traditionala <tocatura > (amestecul carnii tocate cu ceapa prajita, condimente iritante,preparata prin tehnica prajirii prescrisa in alimentatia rationala),despre care se stie ca este netolerata de bolnav

-laptele dulce,batut,iaurtul proaspat,ca atare in preparate,branza de vaci foarte proaspata, eventual preparata in casa ,casul,urda ;

-albusul de ou in preparate (preferabil tratate termic),galbenusul foarte proaspat,de doua ori pe saptamana in preparate dietetice ;

-grasimile foarte proaspete ,preferabil cele din lactate,frisca,smantana sau ulei crud, adaugat la preparatele de legume;

-painea alba veche de o zi,fainoasele (gris,orez,fidea,taitei,macaroane), preparatele din budinci, cu lapte sau cu branza si ou sau cu carne ;

-legumele cu continut redus de celuloza ca piureuri,soteuri,sufleuri,salate coapte sau crude bine maruntite sau cu sucuri de legume,consumate ca atare sau incluse in preparate  -fructele pot fi consumate ca atare,daca sunt bine parguite,fara coaja si samburi,ca piureuri de fructe,ca sucuri proaspete,compoturi,jeleuri,gemuri ;

-deserturile se vor prepara din lapte cu fainoase,creme cu lapte si ou, gelatine cu lapte sau suc de fructe,aluaturi dietetice preparate cu fructe sau branza de vaci,biscuiti de albus,mereng sau bezele ;

-condimentarea de va face cu condimente aromate (patrunjel,marar,leustean,cimbru, tarhon,maghiran,suc de lamaie).

Vor fi interzise urmatoarele alimente :

-carnea grasa de porc,oaie,rata,gasca,toate sorturile bogate in tesut conjunctiv,vanatul,

molustele,pestele gras,conservele de carne si de peste de orice fel,icrele ;

-branzeturile grase,fermentate,branza topita 

-ouale in exces si cele pregatite nedietetic(ochiuri prajite,omleta nedietetica,incluse in sosuri reci,nedietetice)

-grasimile prajite in orice fel,untura,seul,slanina,grasimile,mai putin proaspete.Se va controla cu atentie durata de conservabilitate de pe eticheta de pe ambalaj la cele cumparate din comert-mai ales in cazul uleiurilor bogate in acizi grasi polinesaturati-soia,germene de porumb ;

- legumele bogate in celuloza grosolana: castraveti,ridichi,gulii,varza,leguminoase uscate ;

- fructe bogate in celuloza dura (alune,nuci);

- deserturile preparate cu multa grasime(creme cu unt)sau cu mult ou, patiseriile, aluaturile nedietetice,ciocolata,cacaoa, cele preparate cu nuci ,alune ;

- bauturile prea reci,bauturile excitante(cafeaua,cacaoa)si alcoolul sub nici o forma ;

- sosurile preparate nedietetic (rantasurile),cele pregatite cu multa grasime si ou(maioneza si toate sosurile pe baza de maioneza)

- condimentele iuti: piper,boia,hrean,ceapa,usturoi,mustar .

Se vor interzice mesele voluminoase si unice. Se vor prefera cele de volum redus si frecvente. Bolnavul va avea in vedere masticatia,care va trebui efectuata in cat mai bune conditii, eventual se va repara dantura deficitara.

O deosebita importanta o are modul de preparare si de prezentare a alimentatiei.

Se vor evita preparatele obtinute foarte laborios,cu expunere indelungata la tratament termic sau excesiv condimentate.

Nu se vor folosi prajirea ca tehinica de gastronomie pentru nici un fel de preparat.Obtinerea preparatelor prin tratament termic se va realiza prin fierbere,inabusire,frigere sau coacere.

Preparatele trebuie sa fie gustoase si frumos prezentate bolnavului pentru a se asigura consumarea lor in cantitati stabilite conform necesitatilor nutritive ale indivudului aflat in aceasta situatie-fapt indispensabil evolutiei favorabile catre o vindecare a bolii.

Alimentatia de crutare hepatica va fi respectata aproximativ un an, dupa debutul bolii, in conditiile in care boala isi urmeaza cursul normal de evolutie catre vindecare. Dupa aceasta perioada, in conditiile in care are loc vindecarea completa, se poate relua alimentatia normala rationala recomandata omului sanatos.

In unele situatii,hepatita virala acuta imbraca un aspect deosebit de grav,care implica modificarea tratamentului dietetic.

Astfel,greata si varsaturile pot fi extrem de severe,impiedicand alimentarea fiziologica pe cale bucala.In aceste situatii se pot recurge la alimentatia pe sonda nazogastrica cu preparate fluide,usor absorbabile sau la alimentatia intravenoasa,calculata sub aspect caloric si al factorilor nutritivi dupa nevoile bolnavului ,avand in vedere ca starea de nutritie ocupa un loc important in tratamentul bolii.

Alta complicatie este reprezentata de progresiunea catre o insuficienta hepatica celulara severa, cu instalarea precomei sau a comei hepatice.Tratamentul ,in aceasta situatie ,este complex, urmarind, pe de o parte,tulburarile nutritionale si pe de alta parte, alterarile metabolice profunde existente. Aplicarea lui se realizeaza in bune conditii numai in spital, sub supravegherea stricta a medicului specialist.

Dintre complicatiile cronice ale bolilor ficatului,se vor referi in continuare la hepatitele cronice si cirozele hepatice.

Notiuni introductive privind hepatitele cronice

Afectiunile recunoscute tot mai frecvent in ultimul timp,epatitele cronice reprezinta adesea o continuare a hepatitei acute virale,cu evolutie nefavorabila sau incorect tratata.In afara acestora insa,se intalnesc frecvent afectari cronice ale ficatului corelate cu alte cauze, cum ar fi: dezechilibre nutritionale, intoxicatii cu diverse substante toxice sau medicamente.Uneori insa,aceste afectiuni se descopera la bolnavi in diverse stadii evolutive, fara a putea preciza o cauza in producerea lor.

Existenta polimorfismului etiologic concomitent cu cel clinico-evolutiv a incitat la incercari numeroase de sistematizare s acestor entitati,in mai multe grupe (tipuri). Se recunosc deci trei forme clinico-evolutive de hepatite cronice: persistenta(stabilizata),agresiva (activa,evolutiva) si necrotica(subacuta). Delimitarea neta se face dupa examinarea anatomopatologica a materialului obtinut prin punctie biopsica hepatica.(1)

Hepatita cronica persistenta se caracterizeaza de obicei prin manifestari clinice discrete sau chiar prin absenta acestora.Astfel,poate exista o usoara jena in hipocondrul drept,o diminuare a apetitului,oboseala,concomitent cu probe biologice usor modificate.Examenul anatomopatologic al biopunctiei hepatice evidentiaza limitarea leziunilor inflamatorii la periferia lobului hepatic,cu tendinta de stabilizare a procesului patologic.Este forma cu pronosticul cel mai bun.

Hepatita cronica agresiva (activa sau evolutiva)se caracterizeaza prin manifestari clinice evidente ca :tulburari dispeptice,balonari postprandiale,dureri in hipocondrul drept,scaderea apetitului,pierdere in greutate,oboseala la eforturi minime.Uneori,simptomatologia imbraca un aspect mai sever,cu o evolutie rapida a leziunilor ficatului.Se remarca astfel :astenie accentuata,marirea in volum a ficatului,pierderea ponderla accentuata,fenomene care merg paralel cu alterarea importanta a probelor biologice hepatice.Examenul anatomopatologic evidentiaza la punctia biopsica tendinta spre evolutie a leziunilor,cu patrunderea lor intralobulara.Aceasta este o forma mai greu de stapanit si tratat dar nu imposibil se cere insa o cooperare stransa intre medic si bolnav,pentru supravegherea corecta a bolii pe o perioada indelungata.

Hepatita cronica necrotica (subacuta) reprezinta forma cea mai severa de hepatita cronica.Se caracterizeaza prin alterarea marcata a probelor biologice hepatice,mai ales a celor care indica lezarea celulelor hepatice(transaminazele),concomitent cu o stare clinica profund alterata. Examenul anatomopatologic al biopunctiei hepatice arata necroze celulare intinse(deci distructii ale celulelor hepatice),pe langa fenomenele inflamatorii caracteristice hepatitei.Aceasta forma de hepatita prezinta potentialul cel mai ridicat de trecere catre ciroza hepatica.(5)