REGIMUL ALIMENTAR IN BOLILE CAILOR BILIARE

REGIMUL ALIMENTAR IN BOLILE CAILOR BILIARE

Notiuni introductive privind afectiunile biliare

Ficatul indeplineste intre altele, functia de producere a bilei. Dupa ce este secretata la nivelul ficatului, bila trece prin caile biliare in intestinul subtire, unde indeplineste functia sa importanta in digestia lipidelor. ( 1,5)

Caile biliare din interiorul ficatului poarta numele de cai intrahepatice ,cele care se formeaza in afara ficatului se numaesc cai extrabiliare.Surplusul de bila care nu se utilizeaza imediat se adauga intr-un rezervor unde se concentreaza(vezicula biliara) de unde se va folosi la nevoie.

Caile biliare pot prezenta unele suferinte.Inflamatia veziculei biliare ,colecistita,poate fi acuta sau cronica.Alteori la nivelul veziculei se pot produce calculi(pietre)in cursul calculozei sau litiazei biliare.Uneori se pot asocia cele doua entitati ,fiind vorba de colecistita calculoasa.

In grosimea peretilor cailor biliare, se gasesc fibre musculare care asigura miscarile ritmice ale acestora, favorizand propulsia si evacuarea bilei. Acest sistem bogat inervat se poate deregla, ducand la aparitia asa numitor diskinezii biliare. Dereglarea poate fi atat in sensul unei accentuari a activitaii acestora (hipertonie, hiperkinezie), cat si in sensul unei scaderi (hipotonie, hipokinezie).

Colecistita reprezinta o tulburare a functiei veziculei biliare, insotita de inflamatia acesteia.(1)

De cele mai multe ori ,aceasta se datoreste colibacilului,care populeaza intestinul,dar poate fi produsa si de alti germeni. Boala se poate manifesta dramatic ,cu febra mare ,cu alterarea starii generale,frisoane, tulburari diseptice (greata,varsaturi alimentare si biloase ) insotite de dureri intens localizate in partea dreapta a abdomenului(zona colecistica)sub forma de colica biliara; este vorba despre colecistita acuta.

In unele cazuri puseul acut poate ceda, starea generala se amelioreaza ,dar fenomenele se pot repeta intro forma atenuanta , in legatura cu mnesele necorespunzatoare sau diferita eforturi ale veziculei biliare .Si alte cauze pot duce la suferinta cronica a acestui organ. Este vorba de colecistita cronica ,in care pefondul unei inflamatii sau a unor leziuni provocate de alte cauze ,se inregistreaza o suferinta cronica a colecistului,periodic accentuata de stari de acutizare. bolnavul prezinta tulburari diseptice ,greata varsaturi biliare ,gust amar in gura , anorexie ca si modificari ale tranzitului intestinal (alterarea de constipatie cu diareea ).De obicei ,se intalneste la persoanele hiperponderale, cu abuzuri alimentare.(1)

Litiaza biliara se caracterizeaza prin existenta calculilor in vezicula biliara sau in caile biliare . Prezenta acestora in vezicula biliara poate fi perfect tolerata ,fara ca bolnavul sa prezinte vreo simptomatologie evidenta, uneori se descopera chiar intamplator. Mobilizarea lor insa de-a lungul cailor biliare este resimtita de bolnav prin crize dureroase, insotite de greata, varsaturi alimentare si bilioase, febra. In aceste situatii, se indica eliminarea lor, de obicei, pe cale chirurgicala. Afectiunea se intalneste in special la persoanele cu exces ponderal, cu abuzuri alimentare in antecedente, mai ales produsele de origine animala .

Diskineziile biliare hipertone se caracterizeaza printr-o accentuare a functiilor motorii ale musculaturii veziculei biliare ,traducandu-se prin spasme la nivelul, acesteia, cu cresterea concomitenta a efortului musculaturii veziculei biliare de a realiza golirea acesteia impotriva obstacolului reprezentat de spasm. Bolnavi se plang de dureri aparute dupa mese sau dupa suparari, in regiunea colecistului, insotite de tulburari de tranzit, varsaturi bilioase . Dupa varsaturi de multe ori bolnavul simte o ameliorare neta a suferintelor.Examenul radiologic al veziculei biliare (colecistografie ) pune in evidenta tulburarea functionala a acestuia.(1,5)

Diskineziile biliare hipotone se caracterizeaza prin pierderea sau scaderea funciilor motorii a diferitelor parti ale cailor biliare; in cazul in care boala intereseaza numai vezicula biliara, afectiunile se cunosc sub numele de colecistatonie (atonie veziculara)si se caracterizeaza prin lipsa contractilor peretelui veziculei biliare cu impiedicarea eliminarii bilei si stagnarea sa in vezicula cu distensia peretilor acesteia.Vezicula biliara creste astfel considerabil in volum . Bolnavul simte permanent o jena in regiunea colecistica . Tubajul duodenal efectuat la acesti bolnavi duce de multe ori la ameliorarea simptomatologiei, fiind indicat uneori in scop terapeutic . Frecvent afectiunea se intalneste la persoane cu denutritie concomitenta, hipotonie musculara, ptoze viscerale. (1)

Principii dietoterapice in afectiunile biliare

Ca principii generale, alimentatia suferinzilor de cai biliare, in general, trebuie sa realizeze un aport caloric corespunzator starii de nutritie a bolnavului. Astfel va fi hipocalorica la cei supraponderali, normocalorica la cei normoponderali sau chiar hipercalorica la cei cu denutritii concomitente.

Aportul de proteine este in general crescut sau normal, la fel ca de glucide.

Cantitatea de lipide va fi scazuta, in proportie mai mare in perioadele acute,crescandu-se treptat pe masura atenuarii simptomatologiei ,dar ramanand in continuare mai redusa la acesti bolnavi. In unele cazuri (hipotonii) se recomanda administrarea unei cantitati mai importante de lipide pentru efectuarea stimulant asupra veziculei biliare.

Regimul hipolipidic nu realizeaza in unele cazuri aportul optim de vitamine liposolubile, care trebuie administrate pe cale medicamentoasa .

Dieta in colecistita acuta

In colecistita acuta ,in primele 24 de ore bolnavul stand la pat, va consuma un regim hidrozaharat alcatuit din limonade, ceaiuri indulcite (medicinale),sucuri de fructe diluate ,supe limpezi de legume. Se vor consuma 2-3 litri de lichide administrate la interval de 1-2 ore ,in functie si de pierderi. Concomitent, bolnavul primeste o medicamentatie calmanta pentru durere si, eventual, antibiotice, (la stricta indrumare a medicului).(1)

Dupa 48 ore, alimentatia se va imbogati treptat cu mucilagii din fainoase, supe de cereale, piureuri de legume pregatite cu iaurt sau lapte degresat, fainoase cu lapte degresat. Pe masura ce faza acuta se atenueaza, alimentatia se va imbogati mai mult cu branzeturi proaspete de vaci, lapte, iaurt, paste fainoase, peste alb slab, fiert ca rasol, carne slaba de pasare fiarta, sufleuri de legume sau fainoase, apoi paine alba prajita.Treptat, se va largi alimentatia mentinandu-se in continuare un regim de crutare colecistica.

Dieta in colecistita cronica

In colecoistita cronica, bolnavul va pastra un regim de crutare colecistica, realizat in felul urmator:(1)

Alimente permise:

- carne slaba si proaspata de pasare (pui ,curcan),vitel, vita, fiarta ca rasol,fripta imbunatatita sau ca tocatura dietetica aromatizata cu condimente permise;

- peste slab proaspat fiert ca rasol,fript sau copt in pergament;

- albus de ou in preparate sau oul,intreg in preparate dietetice (fiert moale,ochi romanesc,omleta dietetica)dupa toleranta individuala;

- paine alba veche de o zi ,fainoase rafinate bine fierte preparate cu branza de vaci,carne sau lapte

- grasimile in cantitate redusa foarte proaspete (cca 10 g unt si cca 20-30ml ulei ) in preparatele fierte sau adaugate la sfarsitul tratamentului termic;

- dintre legume sunt permise cele cu celuloza fina,preparate fierte ca piureuri, soteuri sufleuri,budinci sau salate;

- dintre fructe sunt permise in general cele bine pregatite ,cu continut celulozic redus ,sub forma de piureuri de fructe coapte , compoturi sucuri, sau in preparate;

- deserturile se vor pregati cu gem, fructe, branza de vaci, albus de ou, miere, sucuri de fructe;

- condimentele permise vor fi cele aromate: tarhon, leustean, marar , patrunjel, dafin, cimbru;

- supe creme de legume, supe slabe de carne, supe limpezi de legume, borsurile;

- sosurile se vor pregati numai dietetic.

Alimentele vor fi pregatite cat mai simplu ,se vor asezona cu condimente permise si vor fi servite la temperatura optima.

Alimente interzise:

-carne de porc ,de oaie, de gasca , mezeluri, pestele gras de orice fel,conservele de peste sau carne pestele gras de orice fel, nedietetice

-branzeturile grase, branzeturi fermentate, branzeturi framantate;

-ouale fierte tari,omleta nedietetica,ouale prajite, galbenusul de ou in cantitate mare

-grasimile prajite de orice fel,excesul de grasimi de orice fel,untura, slanina, seul;

-paine neagra, paine foarte proaspata, excesul de fainoase;

-legume cu celuloza dura, legume crude, leguminoase uscate;

-fructe crude cu celuloza dura, fructe oleaginoase;

-deserturi preparate cu multa grasime si mult unt, cele preparate cu nuci, alune, ciocolata cacao;

-condimente iuti, iritante;

-supele grase de carne, borsuri drese cu smantana, ciorbe grase, cele de leguminoase;

-sosuri preparate nedietetic cu rantas sau cele preparate cu grasime multa;

Se vor evita mesele voluminoase ,preparate laborios obtinute, alimente prea reci sau prea calde. Se interzic alcoolul sub orice forma, alimentele prajite.

Dieta in litiaza biliara

Litiaza biliara necesita in general un regim de curatare colecistica identic cu cel descris mai sus.(1) In fazele acute manifestate prin colici biliare,se va administra pentru perioada dureroasa, o alimentatie lichida si semilichida asemanatoare cu cea descrisa la colecistita acuta .

Intrucat, de multe ori, calculii biliari sunt de origine colesterolica, prezenta acestora insotindu-se de cresterea colesterolului sanguin, regimul alimentar va implica si reducerea alimentelor bogate in colesterol (creier,rinichi, ficat, oua, carne de porc,unt, branzeturi grase, icre,slanina, etc.)

In afara perioadelor dureroase de regula se pot indica acestor bolnavi cure de apa minerala in statiunile: Olanesti, Slanic -Moldova, Bodoc, Covasna, Malnas, Borsec,Valcele.

Dieta in diskinezia biliara hipertona

Diskinezia biliara hipertona beneficiaza de o alimentare de crutare colecistica asemanatoare celei descrise la colecistite cronice.Totodata, avand in vedere ca un rol important in producerea acestei suferinte il are componenta nervoasa, este necesara corectarea sa prin asocierea unor medicamente, sedative,antispastice,concomitent cu respectarea unui repaus obligatoriu pentru bolnav, evitarea emotiilor negative, a oboselii fizice si intelectuale, a meselor neregulate, a discutiilor in timpul mesei etc..

Uneori, este nevoie chiar de schimbarea mediului de viata sau de munca, daca acesta sta la originea tulburarilor bolnavului.(1,3,5)

Dieta in biliara hipotona

Diskinezia biliara hipotona se caracterizeaza prin pierderea sau scderea functiei motorii a diferitelor parti ale cailor biliare.(1)

Afectiunea apare adesea la bolnavii cu denutritie concomitenta, care trebuie corectata printr-o alimentatie corespunzatoare cu scop de avea un aport optim energetic si in factori nutritivi.

In acelasi timp, alimentatia va trebui sa asigure stimularea musculaturii veziculei biliare cu favorizarea evacuari sale. In acest scop se vor administra cu efect colagog,adica de stimulare a contractiilor a veziculei biliare,urmatoarelor alimente: unt, ulei de masline, galbenus de ou, smantana, margarina. Se pot recomanda chiar cure cu astfel de alimente, administrate dimineata pe stomacul gol, realizandu-se un adevarat drenaj al cailor biliare.(1,3)

Concomitent bolnavul primeste un regim de crutare colecistica alcatuite din alimente preparate cat mai simplu prin metode de gastrotehnie corecte.

Astfel, se recomanda: carne slaba de pasare sau de vita fiarta, fripta sau inabusita, iaurt, branza de vaci proaspata, cas, urda, oua in preparate dietetice, unt, ulei, smantana proaspata, adaugate peste preparate sau la ultimul clocot, paine veche de o zi sau pesmet, legume cu celuloza fina ca piureuri, soteuri, sufleuri, fructe bine parguite( ca sucuri, piureuri, coapte, gelatine, deserturi de fructe si branza de vaci).

Se vor evita alimentele prajite in grasime, sosuri nedietetice ,conservele de carne si de peste, toate sorturile de carne grasa si de peste gras, fripturi prajite, branzeturi fermentate, alimentele bogate in celuloza grosolana, fainoasele nerafinate fructele oleaginoase, produsele de patiserie, alimentele laborioase pregatite,condimentele iuti, alcoolul.

Se vor efectua cu rezultate bune, tubaje evacuatoare la 6-7 zile, care realizeaza o adevarata gimnastica a cailor biliare.

Se vor respecta regulile privind orele regulate de masa, repausul postprandial, atmosfera de calm din timpul mesei. Se vor realiza cat mai rapid posibil greutatea ideala si starea de nutritie optima. (1)

Dieta bolnavilor operati de vezicula biliara

In cazul in care a fost necesar interventia chirurgicala cu indepartarea veziculei biliare (colecistectomie), functia acesteia este preluata de caile biliare, care se vor adapta la noua situatie (1,3,5). Astfel, canalul coledoc se va dilata mult,permitand acumularea bilei in interiorul sau. Aceasta adaptare se va face in timp mai mult sau mai putin indelungat. Bolnavul poate prezenta o serie de tulburari ca urmare a indepartarii rezervorului biliar, si anume durerii in hipocondrul drept dupa consumul unor alimente care implica interventia bilei in digestia lor sau tulburari de scaun ca urmare a evacuarii modificate a bilei la nivelul intestinului. Aceasta ii poate determina, in unele cazuri sa evite , consumul de alimente, fapt ce poate sa duca la denutritii consecutive actului operator.

Pentru a preantampina aparitia acestuia ,bolnavul trebuie supravegheat permanent printr-o alimentatie corespunzatoare nevoilor sale nutritive, dar care sa fie adaptata noii modalitati de functionare a cailor biliare. (1)

Bolnavii trebuie sa consume mese de volum redus si mai frecvent ,care sa poata fi digerat usor,colerat cu modul nou de secretie si evacuare a bilei. Grasimile , in special, si alimentele care contin grasimi trebuie repartizate la toate mesele pentru a fi transformate pe masura ce se secreta bila, care ne mai fiind adunata intrun rezervor incearca sa indeplineasca functia veziculei biliare. Pe masura ce aceasr'ta se formeaza, digestia lipidelor se va face in conditii mai bune si tulburarile resimtite de bolnav se vor atenua .

Alimentatia acestor bolnavi va implica o crutare apropiata de cea indicata in colecistite sau in litiazele biliare .

Vor fi permise urmatoarele alimente:

-carne de pasare , vita, peste proaspat, si in general,sorturile slabe. Aceasta se va pregatii fiarta ca rasol ,fripta,coapta in pergament ,inabusita , sau ca tocatura dietetica;

-iaurt, branza de vaci proaspata, eventual laptele diluat sau in preparate cand este tolerat;

-albusul de ou in pereparate (sufleuri), galbenusul in cantitate moderata inclus in preparate dietetice;

-grasimile foarte proaspete sub forma de unt si ulei adaugate la sfarsitul tratamentului termic;

-painea alba,vechie de o zi, fainoasele rafinate in cantitate moderat, preparate cu braza de vaci,cu lapte sau cu carne;

-legumele vor fi proaspete, cu celuloza fina, in preparate fierte sau copte, piureuri, budinci, sufleuri, salate,s.a.

-fructele trebuie sa fie de asemenea, proaspete, bine parguite,ca piureuri ,ca sucuri de fructe, coapte sau compoturi pasate nu prea dulci;

-deserturile se vor da sub forma de aluaturi dietetice cu fructe sau branza de vaci, gelatine din sucuri de fructe ,miere,(cand nu exista tendinta la diaree),peltea, jeleuri, bezele,      mereng;

-sosurile pregatite cu grasime putina cu faina diluata separat si adaugata in preparatul care clocoteste;

-condimentarea se va face cu condimente aromate fin tocate.

Vor fi evitate urmatoarele alimente:

-toate sosurile de carne grasa sau cele bogate in tesut conjunctiv: vanatul, pestele gras, viscerele,conservele de carne si de peste nedietetice, pestele gras, icrele;

-branzeturile fermentate, grase, cele topite;

-ouale proapete in preparate nedietetice galbenus in exces;

-untura, slanina, seul, smantana si orice fel de grasimi prajite;

-aluaturile dospite prea proaspete paine neagra, fainoasele nerafinate;

-legumele bogate in celuloza dura care produc meteorisme si jena postprandiala,leguminoasele uscate;

-fructele bogate in celuloza ,fructele oleaginoase;

-prajituri pregatite cu multa grasime,cu mult ou din aluat dospit; ciocolata ,cacaua,cele cu nuci si alune.

-condimene iuti, picante;

-alcoolul sub orice forma;

-bauturile prea reci, mai ales servite pe stomacul gol.

Trebuie acordata o atentie deosebita modului de pregatire a alimentelor, care va fi cat mai simplu realizat prin tehnicile de gastronomie recomandate in alimentatia dietetica.(1)

Bolnavul va respecta cu strictete orele de masa, pentru a se crea sau reeduca reflexele secretorii digestive .

Se va evita consumul de lichide in timpul mesei. Se va pastra repausul dupa masa, iar masa de seara va fi servita mai devreme, pentru a se asigura somnul in conditii bune si o digestie satisfacatoare.

Bolnavul poate consuma intre mese ceaiuri de plante medicinale caldute.

Pe masura ce se realizeaza functia de rezervor la nivelul coledocului, toleranta la grasimi devine mai buna, simptomatologia atenuandu-se pana la disparitie in conditiile respectarii recomandarilor prezentate.

De respecarea indicatiilor prezentate depinde in foarte multe cazuri evolutia favorabila a bolnavului dupa colecistectomie.