REGIMUL ALIMENTAR IN UNELE BOLI ALERGICE

REGIMUL ALIMENTAR IN UNELE BOLI      ALERGICE

Alergia a fost definita de catre von Pirquet in 1906 desemnand orice stare de reactivitate a organismului modificata pe baza unui mecanism imunologic, atunci cand asupra lui actioneaza in mod repetat diferite substante cu acest efect. (5, 1)

Fenomenul alergiei rezulta din unirea antigenului (alergenului) -substanta capabila sa provoace modificari de sensibilizare a organismului, cu anticorpii -substante formate de organism la patrunderea antigenului, care sunt specifice fiecarui antigen in parte.

Antigenul poate atinge in organism fie prin contact direct cu tegumentele si mucoasele, fie pe cale sanguina, dupa absorbtie intestinala sau parenterala (prin injectii). In urma producerii relatiei antigen-anticorp, sunt eliberate o serie de substante iritante pentu organism, raspunzatoare de leziune si simptomatologia clinica din diversele stari alergice. Pot fi astfel modificari cutanate, respiratorii, gastrointestinale, urinare, articulare, nervoase.

Alergenele pot fi de mai multe tipuri: infectioase, fungice, inhalante, alimentare, medicamentoase. Acestea se pot asocia intre ele.

Dintre alergenele de origine animala amintim: carnea de porc, oaie, vita, crustacee, vanat, ouale, laptele si derivatele.

Dintre alergenele de origine vegetala citam: cerealele si derivatele de cereale (grau, secara, porumb), legumele (rosii, ceapa, mazare, spanac), fructele (capsuni, zmeura, coacaze, portocale), ca si unele condimente: hreanul, mustarul, piperul.

Dintre alergenele de origine chimica fac parte unele produse chimice incorporate in alimente de tipul colorantilor, conservantilor, edulcolorantilor, aromatizantilor s.a.

Precizam ca exista doua notiuni distincte care pot fi confundate, si anume: alergia alimentara, care reprezinta alergia produsa prin alimente si care poate fi manifestata prin tulburari circulatorii, respiratorii, cutanate s.a. si alergia digestiva, care reprezinta locul unde

s-a exteriorizat fenomenul alergic, fara ca producerea sa sa fie determinata obligatoriu de un alergen alimentar.

Uneori la baza producerii unei alergii sta un singur alergen. De cele mai multe ori, alergia alimentara este produsa de un complex de alergene, ceea ce face foarte dificil tratamentul acesteia.

In practica, masurile dietetice care se impun in cazul alergiilor alimentare sunt legate in primul rand de eliminarea alergenului care a produs reactia organismului. Pe langa aceasta, trebuie luate si unele masuri care ar favoriza producerea fenomenelor alergice, ca:

-evitarea supraalimentatiei, cu asigurarea unei stari de nutritie optime printr-un aport echilibrat de factori nutritivi;

-evitarea tuturor bauturilor si alimentelor excitante;

-eliminarea alimentelor reputate ca sensibilizante din practica de fiecare zi;

-evitarea ingerarii masive a unui aliment-poate provoca o reactie de sensibilizare;

-evitarea pregatirii alimentelor prin tratamente complexe de gastrotehnie;

-evitarea oboselii, surmenajului, emotiilor.

In ceea ce priveste modul de punere in evidenta a alergenului alimentar fata de care organismul este sensibilizat, s-au sugerat doua procese:

-metoda regimurilor de eliminare (Rowe);

-metoda regimurilor de includere progresiva a alimentelor.

Regimul de eliminare consta din cinci grupe alimentare. Fiecare din acestea este administrat timp de o saptamana, eliminandu-se pe rand cele la care nu apare o simptomatologie care sa sugereze existenta unei sensibilitati.

Regimul de includere progresiva a alimentelor se bazeaza pe principiul pornirii de la o alimentatie foarte sumara si introducerea treptata a unor alimente, cu urmarirea efectelor pe care le au acestea asupra pacientului.

Prezentam mai jos un astfel de regim de includere progresiva a alimentelor:

-ziua 1,2 = ceai cu 10-15 g zahar;

- ziua 3 se adauga o chifla, sare;

- ziua 4 se adauga unt;

- ziua 5 se adauga orez fiert, rosii;

- ziua 6 se adauga faina de grau (fara lapte sau ou);

- ziua 7 se adauga faina de secara;

- ziua 8 se adauga cartofi;

-ziua 9 se adauga lapte de vaca;

-ziua 10 se adauga smantana, iaurt, branza;

-ziua 11 se adauga paste fainoase;

-ziua 12 se adauga cacao (ciocolata);

-ziua 13 se adauga sunca;

-ziua 14,15 se adauga carne;

-ziua 16 se adauga oua

Se trece apoi pe intervale scurte de cate doua zile la diferite feluri de mancare gatita in mod uzual.

Dupa determinarea produsului alimentar care a provocat alergia, se va trece in a doua faza, la regimul de desensibilizare, care va consta din eliminarea temporara sau definitiva a alimentului incriminat din hrana, cu reintroducerea lui treptat, in doze mici, fractionate.

Indiferent de natura alergenului care determina reactia alergica si de locul unde s-a produs reactia antigen-anticorp, se impune, in toate aceste stari, un tratament dietetic corect aplicat, care va tine seama de urmatoarele principii generale:

-regimul va fi sufucint cantitativ;

-va fi corect echilibrat in principii nutritive;

-se va evita monotonia;

-mesele vor fi luate la ore regulate, in liniste, apoi repaus;

-se vor evita excesele alimentare;

-se vor lua in vedere eventualele tulburari digestive coexistente, care pot sta la originea intretinerii rezistentei la tratamentul antialergic.

Dintre alimentele cu efect puternic sensibilizat, amintim: pestele, crustaceele, molustele, grasimile prajite, mezelurile, vanatul, conservele, ouale, ciocolata, painea, vinul, cafeaua, ceaiul, condimentele.

Dintre alimentele mai rar sensibilizante citam: carnea de vita, pui, vitel, legume verzi, paste fainoase, cartofii, fructele in general, branzeturile, biscuitii.