Universitatea din Bucuresti

Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala

Referat

Politici de Incluziune Sociala a     

Rromilor/ Familia Romaneasca in

context European

Disciplina: Politici sociale de protectie a copilului in situatii de risc

Familia Romaneasca in context European

In prima parte a referatului voi incerca sa punctez cateva lucruri referitoare la familia romaneasca in context european,deoarece mi se pare o tema foarte interesanta care ilustreaza realitatea familiilor din Romania comparativ cu alte tari europene.

Sociologic vorbind,termenul familie desemneaza grupul de persoane unite prin casatorie,ce se caracterizeaza prin comunitate de viata,sentimente. In sens juridic, familia desemneaza grupul de persoane intre care exista drepturi si obligatii care isi are originea in acte juridice precum casatoria si rudenia.

Familia a cunoscut o permanenta evolutie in timp,asupra sa punandu-si amprente transformarile din viata economica,sociala,traditiile si obiceiurile.

Se poate spune ca intre familie,pe de o parte,si viata sociala in ansamblul ei,are loc un permanent proces de influentare.

Factorii care influenteaza elementele familiei sunt

■ economici

■ sociali

■ morali

Familia nu poate subzista izolata de restul societatii,ea fiind o componenta a societatii,un organism viu. Faptul ca societatea de astazi se confrunta cu grave probleme economice si sociale determina acutizarea crizelor familiale,cresterea violentei intre membrii familiei,a numarului de abandonuri,acest fenomen acaparand din ce in ce mai mult.

Din punct de vedere al conditiilor materiale,Romania este inca departe de nivelul civilizatiei occidentale,acest lucru se poate exemplifica prin urmatorii indicatori :

■ gradul de urbanizare - daca in tarile de Vest si de Nord 81% din populatie traieste in comunitati urbane,in Romania doar 54,7%.

■ dezvoltarea serviciilor - in Comunitatea Europeana 59,8% din forta de munca este ocupata in sfera serviciilor,in Romania numai 17,5%.

■ speranta de viata - in tarile Comunitatii Europene,aceasta este de 73 de ani pentru barbati si 79,5 ani pentru femei,in Romania perioada 1992-1994 era de 66 de ani pentru barbati si 73 de ani pentru femei.

■ mortalitatea infantila - este in medie de 7/ 1000 nasteri in Europa, in Romania,in anul 1996, mortalitatea infantila a fost de 23 de decese sub varsta de 1 an/ 1000 nascuti vii.

Marimea si structura gospodariilor

Marimea medie a gospodariei in tara noastra este de 3,07 persoane la Recensamantul din 1992, net superioara dimensiunii din tarile Occidentale care este de 2,7 persoane, iar in Suedia marimea medie a gospodariei este de 1,87 persoane, astfel explicandu-se prin frecventa persoanelor singure 51% in Suedia, fata de 17% in Romania.

Procentul scazut se explica prin faptul ca, in tara noastra,foarte putini tineri locuiesc singuri,frecventa mai mare a cuplurilor fara copii se intalneste in Suedia totalul cuplurilor este de 58,8%, iar in Romania cuplurile fara copii reprezinta 38%din total.

Gospodariile multi-generationale sunt inexistente in Suedia acestea fiind doar 2,8%,iar in tara noastra de 5 ori mai numeroase,ceea ce denota un mod cultural al relatiilor intre generatii foarte diferit,si datorita unor presiuni economice cat si ca o manifestare a persistentei limitate a modelului traditional.

Ponderea familiilor monoparentale este mai mare in Suedia 4,1% fata de Romania care are doar 3,5%.

Comportamente nuptiale

In Romania,coabitarea ramane la aspectul ei juvenil si provizoriu,ne fiind foarte raspandita sub aceasta forma. La recensamantul din 1992 s-au identificat 1% coabitari din totalul cuplurilor conjugale,insa anchetele estimeaza la 5-6%, fiind mai ridicata 9-10% in randul tinerilor din mediul urban, in Suedia ponderea este superioara avand in jur de 23%.

Rata nuptialitatii este semnificativ mai mare in Romania 6,7% casatorii /1000 locuitori in 1996, in raport cu tarile Comunitatii Europene 5,4%/1000 sau in Suedia 4,8%/1000.

Din punct de vedere al natalitatii Romania se situeaza la valoarea mediei europene,in anul1996 in tara noastra au fost inregistrate 10,2 nasteri vii/1000 locuitori,Comunitatile Europene au avut 11,4 nasterii vii/1000 locuitori iar in Suedia rata natalitatii a fost in 1993 de 14,2/1000 locuitori.

Comportamente familiale

Desi rata de ocupare a populatiei feminine in tara noastra este compatibila cu situatia pe plan european,distributia rolurilor si responsabilitatea este departe de a fi echitabila,de a oglindi astfel aportul comparabil la bugetul familiei si independenta economica a femeii.

Comparatia facuta intre evolutia familiei in tara noastra si in Europa de Vest si Nord,pune in evidenta diferentierea ce exista sub multe aspecte :

■ In Romania,familia nucleara ramane dominanta,pe cand in Occident se extind alte modele familiale.

■ In Occident casatoriile devin mai rare si mai tarzii,fiind raspandite insa coabitarile si celibatul.

■ In Romania,casatoria este universala si precoce,la mentinerea sa contribuind indiscutabil si readucerea numarului de locuri in invatamantul superior astfel incat o mica parte din tineri aveau sansa frecventarii unei facultati,care de multe ori reprezenta amanarea casatoriei.

■ Daca in Occident,familia cu restrictiile si responsabilitatile pe care le impunea,era vazuta ca o piedica in calea afirmarii indivizilor,in Romania familia era mediul predilect de auto-afirmare.

■ Casatoria poate reprezenta,in unele situatii o posibilitate de a scapa de autoritatea parentala si de a realiza independenta profesionala prin stabilirea propriei familii in conditiile in care exista o mare probabilitate de a obtine locuri de munca si locuinta proprie.

■ Legatura intre casatorie si nasterea copiilor este inca foarte puternica in societatea noastra iar copiii nascuti in afara casatoriei ne fiind atat de numerosi ca in Occident.

■ In Europa de Nord si Vest exista o tendinta de moderare a scaderii natalitatii,in Romania tendinta este catre modelul copilului unic,vazut ca o posibilitate de concentrare a resurselor si investitiilor familiei si de a creste nivelul conditiilor necesare cresterii unui copil.

■ Daca in Occident a aparut o tendinta de reducere a divortului,in tara noastra divorturile sunt in crestere.

■ In societatea contemporana occidentala legaturile dintre generatii devin tot mai slabe,tinerii parasesc devreme domiciliul parental,batranii locuiesc singuri.

Prin urmare,din punctul meu de vedere in multe privinte moderne,familia romaneasca nu cunoaste raspandirea fenomenelor postmoderne,aceasta ramanand o institutie sociala fundamentala pentru supravietuirea indivizilor cu functii sociale importante.

Politicile de Incluziune Sociala ale Rromilor

- Excluziunea Rromilor-

Scurt istoric

Prima atestare documentara a existentei unor comunitati de rromi este din anul 1068, din vremea Imperiului Bizantin. Rromii au fost denumiti in diferite feluri de popoarele cu care au intrat in contact: 'arami' (armean, pagin), 'faraontseg' (gloata), 'bohemien' (din Boemia), 'tartares' (tatar), 'gypsy' (egiptean), 'saracin' (arab), 'athinganoi' (tigan).

Despre locul de origine al rromilor exista mai multe teorii unii specialisti (romanologi) considera ca acestia ar proveni din Egipt, in timp ce altii avanseaza ipoteza nord-vestului Indiei, in provincia Punjab. Este sigur insa ca migratia rromilor catre Europa alaturi de alte grupuri etnice orientale, s-a facut treptat cu opriri prin Grecia, Bulgaria, Serbia, Tara Romaneasca, Moldova, Transilvania, dar si in vestul continentului.

Etnonimul 'rrom' (din grecescul 'rhomaios', denominatie pentru locuitorii Imperiului Roman, iar dupa crestinare, pina la prabusirea Imperiului, pentru crestinii Bizantului), alaturi de 'sinto' (rromii din spatiul germanic) si 'kalo' (rromii din spatiul hispanic) defineste o comunitate etnica transfrontaliera, cu limba si cultura distincta.

In ultimii ani, in majoritatea tarilor lumii organizatiile etnice au reusit sa impuna denumirea de 'rrom', lucru acceptat si de autoritatile respectivelor state. In Romania, dupa ce Ministerul Afacerilor Externe a inaintat un Memorandum catre Guvern solicitand ca in evidentele oficiale sa se foloseasca termenul de tigan si nu de rrom, evitandu-se astfel posibila identificare a romanilor cu membrii acestei etnii, organizatiile rromilor au protestat si s-a convenit asupra formulei 'rrom'.

La scurta vreme dupa rasturnarea regimului comunist, rromii au fost recunoscuti ca minoritate nationala. Desi acest lucru a presupus castigarea unor drepturi politice si civile, deteriorarea situatiei economice si sociale a rromilor a continuat.

Acest lucru s-a datorat atat neglijarii institutionalizate cat si, in unele situatii, unei legislatii discriminatorii (Legea Fondului Funciar, Legea Ajutorului Social, Legea Invatamintului) sau interventionismului institutiilor statului in procesul de cristalizare a miscarii rromilor.

Diferitele comunitati de rromi au infiintat numeroase formatiuni politice si organizatii civice, dintre care amintesc: Partida Romilor, Federatia Conventia Cadru a Rromilor, Federatia Etnica a Rromilor, Partidul Democrat al Rromilor, Lautarilor si Rudarilor din Romania, Partidul Democrat Crestin al Rromilor din Romania, Alianta pentru Unitatea Rromilor, Asociatia Studentilor Rromi, Centrul pentru Interventii si Studii- Romani Criss, Centrul de Politici Publice Aven Amentza, Astra-Satra, Agentia de Dezvoltare Impreuna, Asociatia Femeilor Rrome din Romania, Fundatia Phoenix, Comunitatea Etniei Rromilor din Romania, fundatia Ion Budai Deleanu, Fundatia Social Culturala a Rromilor 'Ion Cioaba'.

La 25 aprilie 2000, Guvernul roman aproba o Strategie nationala de imbunatatire a situatiei rromilor, un program pe 10 ani care isi propune ridicarea nivelului social si economic al rromilor si integrarea lor in societate.

Asupra numarului exact al rromilor exista inca numaroase discutii. Ultimul recensamint, din 1992, consemneaza existenta a 409.723 persoane apartinand acestei etnii, in schimb, organizatiile de rromi avanseaza chiar cifra de 1,5 - 2 milioane.

Rromii au inceput sa se organizeze si la nivel international, adoptandu-se un steag ca simbol al unitatii etnice. Steagul este format din doua benzi longitudinale, verde si albastru, si in centru o roata cu spite rosii. Verdele simbolizeaza pamintul mama, albastrul este cerul - tata si Dumnezeu - iar roata simbolul peregrinarii milenare a acestui popor.

Drapelul rromilor de pretutindeni. Roata cu spite chakra a fost adoptata la primul Congres Mondial al Rromilor, in 1971, ca simbol al natiunii rrome. Tot atunci s-au adoptat si drapelul, imnul si ziua internationala a rromilor.

Astazi, Romania se confrunta inca cu discriminare si rasism la toate nivelele societatii. Venitul mediu pe persoana al romilor este mult sub cel al societatii in general si speranta de viata este cu peste 10 ani mai mica. Totusi, comunitatea rromilor face pasi importanti spre a deveni o minoritate etnica in sensul modern al cuvantului, ca membrii ai societatii romanesti si nu ca grup doar tolerat.

Multe organizatii ale rromilor au sesizat acest lucru, astfel incat programele de promovare a culturii si limbii romane au o importanta egala cu cele prin care se urmareste imbunatatirea conditiilor sociale si economice.

Principalele meserii ale rromilor sunt urmatoarele

Muzicanti - Muzica pe care o canta rromii poate fi considerata, in general, cu adevarat tiganeasca. Dansul si muzica tiganeasca autentica sintetizeaza un stil de viata si reprezinta rromii, istoria si cultura acestora. Aceasta este cu adevarat o forma de arta, care exprima independenta si libertatea de expresie spirituala, pentru mult timp singura modalitate de expresie pentru un popor asuprit.

Crescatori si vanzatori de cai - Rromii au fost cunoscuti ca crescatori si vanzatori de cai din vremuri stravechi. Caii au fost intotdeauna un important factor economic in viata rromilor, esentiali pentru stilul de viata nomadic, fiind ingrijiti si tratati ca atare. De altfel, rromii erau apreciati si de gadje pentru priceperea lor de a trata bolile cailor. Pe vremuri in satele romanesti, cand se imbolnavea o vaca oamenii se duceau cu ea la veterinar, dar cand se imbolnavea un cal ei se duceau la un rrom priceput. Deseori, rromii cumparau un cal bolnav la un pret foarte mic, aveau grija de el, si cand acesta era din nou intr-o conditie buna, il vindeau la un pret mult mai mare.

Targurile de cai reprezentau un eveniment major in viata lor, atat din punct de vedere economic dar si social (reprezentand o ocazie unica pentru toti rromii nomazi sa se stranga la un loc).

Experti negustori, rromii stiau sa accentueze avantajele cailor pe care ii vindeau si sa gaseasca defecte la cei pe care ii cumparau, pentru a obtine un pret mai bun.

Ghicitul este si a fost intotdeauna asociat cu rromii. Exista mai multe motive pentru care aceasta activitate i-a atras pe rromi. In primul rand, pentru gadje, rromii au avut o aura misterioasa inca de la venirea lor in Europa si aceasta perceptie a fost mentinuta de faptul ca rromii aratau diferit si nu le placea sa se amestece cu ceilalti. Odata ce au fost asociati cu o lume misterioasa a magiei, ghicitul li se potrivea perfect. Totodata, ghicitul era o modalitate buna de a afla cum functiona o societate in care rromii erau nou-veniti. Nu in ultimul rand, ghicitul era o modalitate simpla de a castiga bani.

Pastrarea identitatii si traditiilor minoritatii rroma este strans legata cu pastrarea portului traditional. Din pacate, in ziua de astazi portul traditional nu este acceptat de societatea romaneasca in general. A purta haine care te disting ca rrom inseamna a te transforma intru-un magnet pentru priviri rau voitoare si discriminare.

Pentru barbati de obicei nu exista o imbracaminte traditionala. Unii barbati poarta palarii sau mustati mari. La ocazii deosebite, barbatii rromi poarta un costum bun, deseori viu colorat. Prin urmare, barbatii rromi nu sunt in mare pericol de a fi discriminati datorita portului lor,insa pentru femei, lucrurile sunt total diferite.

Rromanca tipica poarta fusta lunga, din mai multe straturi si bogat colorata, cercei mari, parul lung, impletit si uneori o floare in par. Traditia rroma este ca picioarele unei femei nu trebuie sa se vada, de altfel, intreaga parte inferioara a corpului unei femei este considerata impura. Incalcarea acestui principiu este foarte grav, deci fustele lungi trebuie purtate intotdeauna. Rromii poarta deseori rosu, deoarece aceasta culoare este considerata norocoasa (probabil datorita credintei stravechi ca sangele este sursa vietii si vitalitatii).

Cu exceptia culorilor, o femeie nu are o garderoba prea variata. Traditia spune ca o femeie maritata trebuie sa poarte un batic pe cap pentru a arata acest lucru. Femeile poarta de obicei bijuterii de mare valoare. Bijuteriile nu numai ca sunt frumoase, dar au si o valoare practica: rromii nomazi nu au conturi la banca sau locuri sigure in care sa-si tina averea, asa ca cel mai sigur era sa o poarte cu ei tot timpul.

Femeile calderas sunt binecunoscute pentru traditia lor de a purta bani de aur, sau galbeni in par sau cusuti in haine. De asemenea, multi rromi poarta amulete norocoase.

Principalele cauze de excluziune sociala sau cauzele care au declansat si au intretinut acest proces de marginalizare se constituie intr-un complex de factori pe care voi incerca sa-i prezint ca fiind generatori de marginalizare / excluziune si manifestare in cazul minoritatii rrome.

Factori de natura sociala

Odata cu schimbarile democratice survenite dupa 1989 a avut loc si un fenomen de liberalizare al relatiilor sociale.Ca urmare a acestei liberalizari au disparut fortele coercitiv egalizatoare, campul social fiind astfel deschis pentru manifestarea identitatilor de grup ,dar si a prejudecatilor.

Pe de alta parte si in cadrul minoritatii au aparut grupuri cu un comportament deviant sau chiar infractional, care dincolo de pericolul social pe care il reprezinta au un impact extrem de negativ asupra imaginii si perceptiei majoritatii si contribuie la intretinerea unui comportament discriminatoriu sau chiar rasist.

Factori de natura economica

Transformarile din viata economica ,inflatia, somajul, diferentierea excesiva a veniturilor salariale, dar si scadera nivelului de trai, criza de locuinte au avut un aport decisiv la aparitia si dezvoltarea fenomenului de marginalizare si au creat o categorie de marginalizati din punct de vedere economic.

Una din categoriile cele mai vulnerabile la costurile sociale ale tranzitiei a fost minoritatea rroma, deoarece ea se situa deja pe pozitii de risc crescut : fiind slab calificati, rromi au fost grav afectati de somaj, cei care-si castigau existenta pe baza economiei complementare au ramas fara obiectul muncii, iar activitatea de colectare si valorificare a materialelor refolosibile a scazut mult in aceasta perioada.

Pe de alta parte, scaderea veniturilor salariale si a alocatiei de stat pentru copii a dus la scaderea dramatica a nivelului de trai pentru o proportie semnificativa a populatiei de etnie rroma iar aceasta criza este accentuata si de consecintele politicii pronataliste aberante ale vechiului regim, deoarece generatia nascuta dupa 1966 se afla acum in plina maturitate avand propriile familii si copii, dar locuind in continuare cu familia de origine.

Prin urmare exista o supra aglomerare a locuintelor populatiei de etnie rroma, ceea ce atrage dupa sine alte consecinte extrem de serioase: lipsa de igiena a locuintei dar si a odihnei, dificultati in realizarea igienei personale, riscuri privind sanatatea, intimitatea si promiscuitatea precum si greutati in ceea ce priveste socializarea si educatia copiilor si adolescentilor rromi. De fapt tot datorita nivelului de trai foarte scazut, multe din familiile de rromi au renuntat dupa 1989 sa-si mai trimita copiii la scoala .

O influenta semnificativ pozitiva asupra frecventei scolare a copiilor rromi a avut-o decizia de conditionare a alocatiei in functie de frecventa, dar din nefericire nu se poate spune ca in urma acestei decizii a crescut si calitatea actului educational.

Factori de natura politica si etnica

In perioada postdecembrista rromii nu au reprezentat o minnoritate etnica discriminata deoarece nu li s-a dat dreptul de a reprezenta o minoritate etnica, libera sa-si promoveze propriile traditii culturale, politica fiind de asimilare a acestora.

Odata cu liberalizarea si democratizarea societatii, a avut loc un proces de emancipare a diferitelor minoritati etnice, religioase si de continuare a identitatii acestora, dar in acelasi timp si de marginalizarea lor de catre majoritate.

Este de remarcat faptul ca aceasta reactie este universala si nu este specifica doar Romaniei , peste tot respinsii apartin acelor categorii care nu pot asimila normele dominante.

Democratizarea vietii politice si pluripartitismul au oferit minoritatilor etnice sansa reprezentarii politice. Identitatea de grup, etnica, nu era insa la inceputul anilor '90 -suficient de bine conturata si ca urmare pentru a-si spori legitimitatea, liderii politici au dus o campanie de exacerbare a identitatii minoritare in detrimentul celui de cetatean.

In dorinta de a redefini identitatea etnica a grupului, liderii politici au oferit identitatea de ,,rrom" ca alternativa la cea de ,,tigan" valorizata negativ de populatia majoritara si ca urmare stigmatizata. Rezultatul a fost producerea unei fracturi chiar in interiorul grupului etnic intre rromi (reprezentand elita politica, intelectuala si economica) si tigani (reprezentand marea masa a celor care se simt ignorati, manipulati sau tradati de catre liderii politici).

Este tot mai evident faptul ca in conditiile unei tranzitii indelungate, dar si a neajunsurilor socio - economice si a derapajelor inerente unei democratii in formare, neglijarea institutionalizarii si legislatia uneori discriminatorie au dus la marginalizarea populatiei de etnie rroma si chiar la o recrudescenta a discriminarii si rasismului.

Ca o consecinta de excluziune din politicile publice si ca alternativa la insensibilitatea institutiilor statului, o mare parte a populatiei de rromi din tara noastra, in absenta resurselor de dezvoltare individuala, a fost silita sa-si adapteze tehnicile de supravietuire si sa ajunga a fi stigmatizati, etichetati ca delincventi.

In contextul noii reordonari a Europei, al considerarii ca ,,mostenire comuna a Europei", rromii au devenit un stimul de reflectie a tuturor institutiilor europene, un criteriu de aderare al tarilor est europene.

Singura alternativa acceptabila si viabila la problema excluziunii este o politica coerenta si sustinuta de prevenire a acesteia pe de o parte, si de incluziune pe de alta parte, desi integrarea este un termen fata de care majoritatea liderilor rromi au o reactie adversa cel putin in momentul de fata.

Cauza este in opinia mea o intelegere defectuoasa a ideii de integrare, perceputa fragmentar, doar in dimensiunea sa coercitiva de asimilare.

In realitate ,,integrarea reprezinta o relatie, o interactiune dinamica intre sistemul care,, se integreza" si sistemul care ,,integreaza", iar rezultatul acestui proces este un echilibru functional al partilor.

Insa trebuie sa tinem seama ca integrarea sociala are patru dimensiuni fundamentale si anume: integrare culturala, normativa, comunicationala si functionala.

Daca ,,integrarea culturala" presupune coerenta normelor si valorilor unei culturi ,,integrarea normativa" reprezinta masura in care valorile grupului devin norme efective. Dar aceasta exigenta a majoritatii- de conformare a minoritatii la normele sale, este adesea perceputa ca o tendinta de asimilare.

Reprezentarile despre rromi, care se bazeaza pe prejudecatile si stereotipurile populatiilor din jur, sunt de prima importanta, pentru ca aceste reprezentari determina atitudini si comportamente. De cele mai multe ori ele sunt singura sursa de informatie care ii leaga pe rromi de mediul social din jur. Rromii par a fi o realitate familiara: orice persoana intrebata are o opinie, deseori categorica, despre acestia.

Adevarul este ca rromii sunt receptati eronat, cu atat mai rau, cu cat realitatea pierde in fata imaginarului. De-a lungul secolelor, un intreg set de imagini a fost construit si dezvoltat, cristalizand stereotipurile colective si formand un rezervor de reprezentari mai mult sau mai putin fixate in memorie. Fie ca promoveaza respingerea sau asimilarea, aceste reprezentari se constituie ca un fundal de argumente si justificari ale actiunilor.

In fapt, rromii sunt rareori definiti asa cum sunt, mai degraba sunt perceputi asa cum ar trebui sa fie pentru a justifica politicile si comportamentele celorlalti fata de ei.

Difuzarea reprezentarilor despre rromi deschide calea unui fenomen circular cauza-efect, formularea unor norme, definitiile de dictionar, referintele in tot felul de carti, in televiziune si presa, toate se conduc dupa opinia comuna si pun in lumina franturi de imagine, in concordanta cu starea momentului. Aceste imagini se consolideaza ca tot atatea adevaruri eterne, care pot fi aduse in actualitate sau trimise de unde au venit, totdeauna privite ca elemente de confirmare pentru persecutiile prezentului.

Acest sistem de reprezentari constituie un foarte dificil obstacol in aplicarea noilor politici. In masura in care noile politici trebuie sa se bazeze pe o atitudine de respect, iar perioada actuala, de intrebari si incertitudine, poate deschide calea unor viziuni imbunatatite, este imperativ necesar ca aceste reprezentari invechite, care blocheaza orice incercare de intelegere si comunicare dintre rromi si societate, sa fie supuse unui proces de demantelare.

In Romania exista un procent semnificativ de rromi integrati in momentul de fata cel putin la nivel normativ si functional.Cei mai bine integrati sunt membrii elitei intelectuale si a celei economice, dar si cei cu nivel mediu de pregatire sau profesii moderne, au un nivel satisfacator de integrare sociala.

Factorii care pot si trebuie sa aiba un rol decisiv in perfectarea procesului de integrare functionala a etniei rromilor in societatea ,, interculturala" a mileniului III sunt: sistemul educational, mass-media, asistenta sociala si factorii de decizie de la nivel guvernamental.

Toti acestia au datoria de a elabora o politica coerenta privind toate minoritatile etnice din Romania- care sa respecte in egala masura drepturile tuturor minoritatilor si eliminarea si prevenirea manifestarilor discriminatorii si rasiste.

Istoria rromilor este un incredibil sir de persecutii si discriminare. Cauzele care au dus la situatia economica si educationala a rromilor din ziua de astazi, precum si cele care au dus la discriminarea cu care ei se confrunta sunt mult mai multe si mai complexe decat cele prezentate aici.

Ele trebuie recunoscute si intelese, atat de rromi cat si de restul romanilor, pentru ca cercul vicios in care ne aflam sa fie intrerupt.

Asigurarea incluziunii sociale si imputernicirii rromilor prin accesul egal la servicii publice (educatie, angajare in munca, sanatate publica, locuinte, protectie si asistenta sociala) si dezvoltare economica poate fi posibila doar indeplinind urmatoarele criterii sau etape :

■ Imbunatatirea procesului de aplicare a legislatiei privind protectia sociala si combaterea saraciei;

■ Crearea cadrului legislativ, alocarea de fonduri speciale si dezvoltarea de structuri institutionale de incluziune e rromilor pe piata muncii, inclusiv prin educatie vocationala si infiintarea de centre de incluziune in munca;

■ Reduceri de impozite pentru societatile care angajeaza rromi in vederea diminuarii somajului in randul rromilor;

■ Stimularea migratiei pozitive legale a rromilor prin incheierea de tratate bilaterale si multilaterale asupra schimbului de forta de munca;

■ Adoptarea si implementarea unor politici scolare si promovarea accesului egal al rromilor la o educatie de calitate si adoptarea unei curricule scolare inclusive;

■ Dezvoltarea retelei mediatorilor scolari, in vederea facilitarii comunicarii si cresterii increderii dintre rromi si institutiile de sanatate;

■ Aplicarea regimului gratuitatii pentru serviciile publice referitoare la obtinerea de acte de identitate si autorizatii de constructie si achizitionare de locuinte, pentru rromii si pentru alte categorii de persoane cu venituri mici;

■ Subventionarea de catre stat a gospodariilor rrome cu venituri mici in vederea accesului la utilitati precum instalatii sanitare, de incalzire, de iluminat;

■ Dezvoltarea lucrarilor publice de imbunatatire a infrastructurii de baza si serviciilor in comunitatile de rromi;

■ Desfasurarea de campanii publice de combatere a discriminarii in prestarea de servicii publice ;

■ Crearea unui cadru adecvat de asigurare a autonomiei culturale a rromilor prin infiintarea de institutii de formare si reprezentare identitara a rromilor ;

■ Adoptarea si implementarea de politici de actiune afirmativa pentru rromi la toate nivelele de invatamint public si privat; programe de mentorat, pregatire suplimentara si activitati extracurriculare in vederea facilitarii accesului rromilor la educatia formala;

■ Initierea si dezvoltarea formelor de educatie alternativa (scoli mobile, pasaport scolar, invatamant la distanta, programe educationale intensive si de scurta durata, programe de educatie recuperatorie / remediala), in vederea facilitarii accesului la educatia scolara al copiilor proveniti din familii nomade / seminomade si al copiilor care au abandonat scoala;

■ Includerea informatiilor despre rromi in curriculum-ul scolar national obligatoriu, formare interculturala initiala si continua a profesorilor si administratorilor din invatamint si crearea de programe de destigmatizare a identitatii rrome si de afirmare a constiintei de sine a rromilor;

Crearea de programe de formare vocationala si reconversie profesionala pentru rromi si revalorizarea meseriilor traditionale ale rromilor, prin adoptarea de prevederi legale referitoare la libera circulatie si stabilire temporara a persoanelor care practica meserii itinerante, prin sustinerea adaptarii meseriilor traditionale rrome la cererea pietei si prin crearea si dezvoltarea unei retele de distributie;

■ Sustinerea afirmarii identitatii rrome prin infiintarea de institutii de formare si reprezentare identitara a rromilor, intre care centre de resurse si politici educationale, scoli specializate pe studiul limbii, istoriei si culturii rromani, centre culturale, muzee, institutii de spectacol si realizarea graduala a invatamintului monolingv in limba rromani la toate nivelele ;

■ Stoparea urgenta a uzului excesiv al fortei, a uzului arbitrar al armamentului si a raziilor abuzive al politiei in cartierele de rromi;

■ Asigurarea impartialitatii investigatiilor in ceea ce priveste violentele si abuzurile motivate rasiale ale politiei si altor factori responsabili de aplicarea legii impotriva rromilor si pedepsirea rapida,adecvata a celor gasiti vinovati; garantarea protectiei impotriva hartuirii si a altor metode de intimidare;

■ Alinierea legislatiei interne de sanctionare a discriminarii la standardele Directivei 43/2000 a Consiliului European, cu privire la implementarea principiului tratamentului egal al persoanelor indiferent de originea etnica sau rasiala, prin includerea intre prevederile sale a discriminarii indirecte, victimizarii, hartuirii, indemnului la discriminare, inversarii sarcinii probei;

■ In ceea ce priveste Consiliul National de Combatere a Discriminarii, organismul de implementare a legislatiei romanesti de sanctionare a discriminarii, includerea intre functiile sale a asistentei independente pentru victime, extinderea masurilor sanctionatorii dincolo de sanctionarea prin amenzi la alte masuri cu efect de preventie, crearea unor mecanisme de apel eficiente care sa preia cazurile respinse de CNCD, asigurarea independentei si transparentei sale metodologice si de activitate, infiintarea de birouri regionale ale CNCD pentru cresterea accesibilitatii si eficientei sale, intensificarea sanctionarii si formarea anti-bias a actorilor cheie din societatea romaneasca, asigurarea finantarii adecvate a CNCD;

■ Recunoasterea oficiala de catre Statul roman a Robiei si Holocaustului rromilor prin scuze publice si adoptarea urgenta a unui pachet de masuri reparatorii.

ANOFM sustine minoritatea rroma pentru a se putea integra pe piata muncii si din acest motiv s-a luat hotararea sa se organizeze bursa locurilor de munca pentru rromi, la nivel national,unde au fost identificate 4.287 locuri de munca. Ministerul Muncii Solidaritatii Sociale si a Familiei acorda anumite beneficii firmelor care angajeaza tineri sau orice cetateni de etnie rroma.

Bibliografie

1. Sorin M. Radulescu, Rromi,in sincronia si diacronia populatiilor de

contact,Ed. Lumina Lex,Bucuresti,2002

2. Luana Pop,Dictionar de politici sociale,Ed.Polirom,Bucuresti, 2004

3. C.Zamfir, E.Zamfir, Tiganii intre ignorare si ingrijorare, Ed.

Alternative, Bucuresti,1993

4. C.Cucos, T.Cozma, Minoritari, Marginali, Ed.Polirom, Iasi ,1996

5. C.Zamfir, L. Vlasceanu, Dictionarul de sociologie, Editura Babel,

Bucuresti ,1993

6. Anuarul statistic al Romaniei,1993 ,pg.108

7. Recensamantul populatiei si locuintelor din anul 1992, pg.843

8. Romania ,date demografice,C.N.S, Bucuresti,1994, pg.318-321