TULBURARI DE RITM SI FLUENTA: Balbaiala si logonevroza, Tahilalia

TULBURARI DE RITM SI FLUENTA

1.Balbaiala si logonevroza

Este o tulburare a ritmului si fluentei vorbirii in care cursivitatea exprimarii este afectata prin aparitia unor blocaje sau spasme o data cu incercarea de rostire a primelor silabe din cuvinte sau din propozitii.

Este o tulburare a controlului motor al vorbirii in care inlantuirea succesiva a cuvintelor nu se poate realiza dupa modelul firesc al limbii din cauza repetitiei de sunete sau silabe sau din cauza aparitiei unor spasme.

Subiectii au cele mai mari dificultati cand sunt solicitati sa schimbe intonatia, accentul, sau viteza de exprimare, avand o vorbire monotona, lipsita de inflexiuni.

Ca frecventa este mai ridicata la baieti. In majoritatea cazurilor apare intre 3 si 5 ani cand copiii incep sa foloseasca propozitii dezvoltate si cand adultii devin prea exigenti asupra modului lor de exprimare. Poate sa apara si la o varsta mai inaintata cand actiunea factorilor perturbatori este mai accentuata (varsta pubertatii).

Cauzele (etiologia)

Nu exista un acord intre cercetatori. In functie de rolul predominant ce s-a acordat unora sau altor factori au existat teorii care pun accent ori pe factorii psiho-sociali ori pe cei somato-fiziologici.

Factorii somatofiziologici

ereditatea

printre persoanelor balbaite exista mai multe persoane balbaite decat la normali; se transmite o anumita instabilitate emotiva predispunere la dezorganizarea activitatii psihice;

- se transmite o stare de iritabilitate in coordonarea neuromusculara;

rolul dominantei cerebrale - mai frecventa in randul stangacilor (parere infirmata), dar sunt de acord specialistii ca, contrarierea are efecte in plan psihologic putand declansa balbaiala;

insuficientele tiroidiene - prin consecintele pe care le are asupra troficitatii musculare si asupra activitatii SN; s-a pus in evidenta frecventa mai mare a balbaielii in zonele fara iod;

intarzierea functiilor motorii - intarzierea mielinizarii fibrelor nervoase; frecventa mai mare la baieti datorita mielinizarii mai tardive decat la fete;

dezechilibre intre procesele de excitatie si inhibitie la nivelul centrilor motori ai limbajului; neurologii romani considera ca starile de excitatie sunt prea slabe, centrii motori sunt inhibati ceea ce produce balbaiala;

intarzieri in dezvoltarea vorbirii - ca urmare a unui decalaj intre posibilitatile de gandire si cele de exprimare.

Factorii psihosociali

starile de nevroza (autori de conceptie psihanalitica)

- balbaiala este un simptom al perturbarii emotive ce impiedica adaptarea normala la cerintele vietii (lipsa climatului afectiv din familie, stabilirea unor relatii nesanatoase intre copil si parinte). Starile de anxietate cu caracter nevrotic mai ales al mame se imprima treptat in comportamentul copilului care nu mai ajunge la un echilibru necesar pentru organizarea limbajului;

greseli de educatie - nemultumirea copiilor ca nu pot satisface exigentele parintilor;

tratarea gresita a unor tulburari de pronuntie;

bilingvismul - inainte de insusirea limbii materne;

starile de stres (starile conflictuale la varstele mici) - duc la un dezechilibru al copilului. In stresul emotiv are loc o dezintegrare a miscarilor verbale automate ce se manifesta prin contractii musculare (in situatii noi nu mai raspund normal)

In realitate exista o impletire intre factorii amintiti.

Formele si manifestarile balbaielii

balbaiala clonica - se manifesta prin contractii de scurta durata ale musculaturii aparatului fonoarticulator care duc la repetitii de silabe, intreruperea cursivitatii vorbirii;

balbaiala tonica - se manifesta prin spasme de lunga durata, ce impiedica emiterea, iar cand cedeaza, cuvantul erupe cu forta;

balbaiala mixta - apar manifestari si ale 1 si 2 si in functie de forma care predomina este : tonoclonica sau clonotonica

Evolutia balbaielii

apare intre 3 si 5 ani;

evolueaza de la stadiul clonic la cel tonic;

recunoasterea timpurie este greu de realizat deoarece unele manifestari specifice sunt intalnite la majoritatea copiilor ce invata a vorbi;

evolutia balbaielii se poate etapiza in:

balbaiala primara - cand disfluentele pot fi depasite daca parintii adopta metode educationale adecvate;

balbaiala secundara

- cand apar si tulburari ale miscarilor respiratorii, fonatorii si are loc o lipsa de coordonare intre organele respiratorii si laringe;

pe acest fond tensional primele tulburari apar la nivelul laringelui : coardele vocale nu se mai apropie si nu se inchid corespunzator;

apare un efort de supraincordare ceea ce duce la agravare;

apar alte miscari ale trunchiului, ale capului sau apare inhibarea intregului organism. Apar tulburari respiratorii, epuizeaza tot aerul si continua sa vorbeasca folosind aerul rezidual. Aceste tulburari sunt absente in respiratia fiziologica, apar numai in vorbire;

Prin trairea dramatica a balbaielii ea se transforma in logonevroza. Subiectul are o fobie fata de vorbire si apare cand subiectul trebuind sa vorbeasca in fata colegilor refuza sa vorbeasca, devine iritabil, certaret. In peste 90% din cazuri balbaiala se transforma in logonevroza (nu-si accepta balbaiala) chiar si in cazul subiectilor normali. In cazul celor cu deficienta mintala nu se transforma in logonevroza.

2. Tumultus sermonis = tulburarea se caracterizeaza printr-o vorbire accelerata, monotona, cu insuficiente articulatorii, se accentueaza cu atat mai mult cu cat fraza e mai lunga si nu se mai intelege ce vorbeste.

Asemanari intre balbaiala si tumultus ermomis:

repetarea silabelor;

aparitia omisiunilor;

vorbire monotona;

Deosebiri intre balbaiala si tumultus sermonis:

de respiratie - aparitia respiratiei la balbaiala; lipsa respiratiei la tumultus sermonis;

de debit - se accelereaza la cei cu balbaiala; poate fi controlat, daca se controleaza subiectul;

de atentie -- in balbaiala subiectii preocupati de propria vorbire; in tumultus sermonis nu dau importanta limbajului, sunt de acord cand li se atrage atentia, dar nu pot controla mult vorbirea;

de comunicare - in balbaiala subiectii se tem de comunicare; in tumultus sermonis subiectii nu dau importanta.

Cauzele tumultusului sermonis:

Tulburari de natura ereditara.

Tulburari de natura extrapiramidala.

3. Tahilalia

Consta intr-un ritm rapid de exprimare, apar repetitii, dar nu dificultati in pronuntia sunetelor. Se intelege ce vorbeste.

In tumultus sermonis vorbirea se accelereaza pe masura desfasurarii ei.

In tahilalie vorbirea e constant rapida.

Opusul tahilaliei este bradilalia = vorbirea rara.