Comunicarea si motivarea in structurile sportive

Comunicarea si       motivarea in structurile sportive

1. Corelatia comunicare - cunoastere - motivatie

Cunoasterea fiind o conditie a actiunii, un comandant poate actiona eficient doar daca in campul cunoasterii, alaturi de alte domenii si probleme in prim planul efortului cognitiv, se situeaza cunoasterea subordonatilor. Oamenii nu pot comunica eficient daca nu se cunosc reciproc, dar nici nu se pot cunoaste bine daca nu comunica.

Pornind de la "Piramida Trebuintelor" a lui Abraham Maslow , motivarea reprezinta corelarea satisfacerii trebuintelor unui individ cu realizarea obiectivelor si sarcinilor ce-i revin. Teoria ierarhizarii nevoilor prezinta unele elemente insuficient clarificate. Astfel, "criteriile de delimitare nu sunt transpuse intr-un limbaj operational si o satisfacere rezonabila a nevoilor este definita dupa criterii culturale iar motivele de nivel ridicat nu sunt complet absente, chiar atunci cand motivele anterioare lor din punct de vedere ierarhic nu au fost satisfacute, asa cum arata Douglas Mc. Gregor. In timpul interactiunii, doua persoane pot gasi o deplina satisfactie in acoperirea unor nevoi care, insa, se afla la niveluri ierarhice diferite. Prin comunicare, omul isi dezvaluie, fie intentionat, fie neintentionat, intr-o masura semnificativa gandurile, senzatiile, impresiile, emotiile, sentimentele, opiniile, interesele si convingerile, atitudinile, dorintele, intentiile si aspiratiile, care pot fi motive ale actiunii sale. Cu alte cuvinte, isi exteriorizeaza o mare parte din structura personalitatii, urmand ca prin comportament sa confirme sau sa contrazica ceea ce a lasat sa se vada sau nu a putut ascunde din firea lui. Daca mai sus spuneam ca motivele actiunii se pot gasi in zona deschisa sau ascunsa a "ferestrei lui Johary", unele motive pot veni si din zona necunoscuta, care in termeni psihanalitici, ar putea corespunde inconstientului.

Intercunoasterea permite o abordare operationala daca se urmaresc "planurile intercunoasterii " care pot fi masurate.

Desi nu cunoastem direct realitatea externa, prin intermediul perceptiei descoperim ce se afla "acolo afara". Perceptia este un mecanism care ordoneaza indicii externi care vin la simturile noastre.

"Vorbeste ca sa te cunosc", este un aforism prin care Socrate ne spune ca prin comunicare, omul poate fi descoperit la fel cum am privi printr-o fereastra si ne dam seama cum arata incaperea. Nici o metoda nu patrunde atat de bine si de repede articulatiile intime ale personalitatii fiecaruia, nu furnizeaza observatorului avizat atatea informatii despre oamenii din jur ca discutiile cu ei, ca ascultarea conversatiilor spontane dintre membrii grupului. Intr-un climat sanatos, de cooperare, prin incurajarea comunicarii membrii grupului sunt incurajati sa-si mareasca partea publica a personalitatii (zona deschisa) in detrimentul partii inconstiente (zona oarba) si a celei private (zona ascunsa). Prin aceasta se stimuleaza si autocunoasterea membrilor grupului, care este o conditie necesara a obtinerii unor rezultate performante.

In actiunea de cunoastere a subordonatilor, comandantul trebuie sa respecte urmatoarele principii de baza:

principiul permanentei - cunoasterea militarilor trebuie sa fie o constanta a activitatii, sa nu se desfasoare doar in anumite momente;

principiul esentializarii - din totalitatea datelor posibile de cunoscut despre militari, trebuie concentrata atentia asupra acelora utile in indeplinirea obiectivelor organizatiei militare;

principiul relativitatii datelor dobandite - trebuie avuta in vedere devenirea continua a omului;

principiul optimismului in cunoastere - care ne atentioneaza sa nu manifestam neincredere in acest proces, dincolo de caracterul mereu incomplet al datelor culese;

principiul utilitatii certe - care presupune ca informatiile sa fie colectate si sintetizate din perspectiva nevoilor reale ale procesului instructiv;

principiul individualizarii in virtutea caruia cunoasterea trebuie adecvata particularitatilor individuale ale subordonatilor;

principiul oportunitatii - informatiile sa se obtina la timp, tocmai pentru a putea fi folosite in actul de conducere.

Rolul comunicarii interpersonale in motivarea jucatorilor

Succesul actiunilor individuale si de grup depind de masura in care subiectii sunt pregatiti in aceste scop, sub cateva aspecte printre care:

Ø      sunt informati asupra obiectivului de atins;

Ø      detin cunostintele si deprinderile necesare;

Ø      dispun de baza materiala necesara;

Ø      au fost organizati in mod corespunzator;

Ø      sunt motivati pentru indeplinirea obiectivelor.

Presupunandu-le rezolvate pe celelalte, o atentie deosebita trebuie acordata ultimei conditii - motivarea - starea de disponibilitate pentru ca subiectul sau subiectii sa treaca la schimbarea avuta in vedere.

Comportamentul uman este dictat de o anume motivatie, de emotii si este puternic influentat de experientele acumulate in decursul vietii, de profesie si de conditiile care actioneaza in mediul inconjurator sau profesional asupra individului. . Ordinul, comanda sunt motivante prin ele insele, indeosebi cand durata aducerii lor la indeplinire este scurta. In realitate, daca ordinul este din categoria celor "cu foc continuu", nu odata se constata slabirea motivatiei, trecerea in prim plan a altor considerente.

Slabirea motivatiei, a interesului in sensul disponibilitatii pentru eforturi este, deci, un fenomen natural. El se manifesta diferit, in raport cu varsta oamenilor, cu insusirile temperamentale, depinzand, totodata, de trasaturile lor de caracter, de evolutia intereselor lor momentane atat de schimbatoare, de starea lor de sanatate, de satisfactia pe care le-o aduce munca depusa, de unele evenimente din viata lor personala sau din aceea a societatii. Chiar si simpla oboseala diurna face ca, spre sfarsitul programului, sa fim mai putin predispusi sa ne angajam in activitati complexe grele. Ceva asemanator se petrece spre sfarsitul saptamanii, al perioadelor de solicitari intense, dupa diferite boli, dupa insatisfactii profesionale repetate, etc. Experienta acumulata de fiecare dintre noi atesta ca, trecerea la actiuni practice se obtine in general mai usor cel mai adesea, pe baza unei comenzi sau a unui ordin. Mai greu este sa determini un om sa-si schimbe comportamentul necomandat, cel in care el insusi decide ce raspunsuri concrete da solicitarilor la care este supus.

Despre necesitatea unei comunicari interioare bazate pe convingere, Democrit spunea: "Cel care se foloseste de indemn si de convingere (pentru a indruma) spre virtute, va izbuti mai bine decat acela care recurge la legi. Cel care-i impiedicat de lege sa faca rau va pacatui probabil in ascuns, pe cand cel care-i calauzit prin convingere spre datorie e de presupus ca nu va savarsi ceva nepotrivit, nici pe ascuns, nici pe fata."

O atentie aparte se cere mentionarii la nivelul cuvenit al motivatiei personalului de varsta tanara, ceea ce nu se refera exclusiv la soldati. Afirmatia porneste de la faptul ca structurile mentale si, mai ales, cele caracteriale ale tinerilor (convingerile morale, simtul raspunderii) nu sunt nici pe departe si definitiv consolidate.

In cazul cand se intrevede ori se constata o diminuare a motivatiei, se intreprind actiuni de comunicare, cu scopul de a preveni fenomenul nedorit al slabirii sau al disparitiei interesului pentru activitatea in curs.

Din punctul de vedere al valorii motivatiei si al eficientei ei propulsive, ea este conditia rezultatelor obtinute.

Prin comunicare interpersonala trebuie realizata legatura intre intensitatea motivatiei si complexitatea activitatilor care trebuie indeplinite in scopul obtinerii unor rezultate performante.