DEZVOLTARII CALITATIILOR MOTRICE COORDINATIVE IN ANTRENAMENTUL DE HANDBAL

OPTIMIZAREA DEZVOLTARII CALITATIILOR MOTRICE COORDINATIVE IN ANTRENAMENTUL DE HANDBAL LA GRUPELE DE INCEPATORI

Cuvinte cheie capacitati coordinative, handbal, test specific

Keywords coordinative abilities, handball, specifical test

Rezumat

Capacitatile coordinative sunt foarte complexe, cuprinzand multe aspecte. Ele conditioneaza insusirea si perfectionarea diferitelor actiuni motrice ca si perfectionarea celorlalte capacitati motrice. Capacitatile coordinative sunt implicate in toate actiunile care presupun un grad de coordonare.

Referirile speciale privind imbunatatirea capacitatilor coordinative in handbal sublineaza acordarea unei atentii deosebite in special in etapa pregatirii initiale.

Introducere

Orice miscare voluntara indiferent de gradul ei de dificultate, pretinde pentru efectuarea ei un anumit indice de indemanare, coordonarea ei de catre scoarta cerebrala. Capacitatile coordinative sunt solicitate atat in invatarea si perfectionarea actiunilor motrice, cat si in aprecierea acestora in conditii neobisnuite odata cu schimbarea mediului.

Capacitatile coordinative prezinta urmatoarele caracteristici: capacitatea de reactie, capacitatea de adaptare, capacitatea de dirijare, capacitatea de orientare, capacitatea de echilibru, capacitatea de combinatie, dexteritatea (Grosu, E.F., 2002).

Obiectivizarea capacitatilor coordinative se poate realiza aplicand baterii de teste, de exemplu: gradul de complexitate al sarcinii (test de coordonare), precizia executiei (test de memorie motrica), timpul de reactie (test pentru viteza de reactie) (Albu, A., 1999).

Formele de manifestare a capacitatilor coordinative

Capacitatile coordinative generale - capacitatea de a efectua rational si creator diverse actiuni motrice;

Capacitatile coordinative speciale - specifice ramurilor si probelor sportive; specifice pentru o anumita categorie de deprinderi motrice, pentru anumite segmente ale organismului.

Raporturile intre acestea sunt foarte stranse, in sensul in care capacitatile coordinative generale creeaza premizele pentru cele specifice. Intre cele doua forme exista un continuu favorizant, realizat prin diminuarea treptata a exercitiilor de indemanare-coordonare generala si inlocuirea acestora prin exercitii cu caracter specific.

Din alt punct de vedere privita problema, formele de manifestare a capacitatilor coordinative trebuie raportate si la alte elemente, care reprezinta gradele de complexitate a acestora (Grosu, E.F., 2002):

a) Gradul de dificultate;

b) Indicele de precizie al incadrarii miscarii in spatiu;

c) Indicele de viteza;

d) Indicele de forta (incordare);

e) Indicele de sincronizare - a actiunilor dependent de parteneri si adversari;

Factorii care conditioneaza valoarea capacitatilor coordinative

Manifestarea capacitatilor coordinative la indicii valorici ridicati este conditionata de mai multi factori :

Calitatea sistemului nervos central - data de valoarea proceselor de coordonare, a plasticitatii scoartei. Aceste insusiri permit scoartei sa integreze activitatea analizatorilor motrici, selectioneaza informatiile multiple, primite prin intermediul vazului, auzului, simtului muscular, echilibrului, sa retina pe cele ce sunt semnificative pentru a putea elabora raspunsuri adecvate.

Finetea - activitatea si precizia - organelor de simt in mod deosebit a analizatorilor motrici : simtul muscular, simtul echilibrului, simtul ritmului, al orientarii si al expresivitatii motrice.

Experienta motrica anterioara - reprezentata de bogatia si varietatea deprinderilor si priceperilor motrice stapanite de copii.

Nivelul dezvoltarii vitezei, fortei, rezistentei si supletei - fiecare dintre acestea implicand aspecte de coordonare, de reglare fina a proceselor nervoase fundamentale de integrare a functiilor si activitatii organismului, dependent de cerintele impuse de activitatea motrica desfasurata.

Subiectii cercetarii, durata si locul de desfasurare.

Cercetarea a avut loc pe o durata de 20 luni, cuprinzand perioada 10 septembrie 2005 - 10 mai 2007, in conditii naturale in cadrul lectiilor de antrenament cu 20 fete nascute in anii 1994 si 1995.

Exercitiile pentru perfectionarea capacitatilor coordinative au facut parte din fiecare antrenament cu ponderi diferite in functie de tema lectiei. Sportivele au avut un program de antrenament cu 5 sedinte saptamanale.

Pentru a putea realiza o evaluare corecta s-au efectuat trei testari, una initiala care a avut loc in 10 septembrie 2005, una intermediara in 10 iunie 2006 si una finala care a avut loc in 10 mai 2007.

Test pentru masurarea nivelului capacitatilor coordinative

Pentru a putea masura nivelul indemanarii am propus un test cu 8 probe specifice handbalului, avand ca materiale ajutatoare mingi de handbal.

Itemul nr. Aruncarea alternativa a doua mingi de handbal sus cu bratul indemanatic si neindemanatic si prinderea lor cu o mana (materiale: 2 mingi de handbal) (IHF, www.ihf.com, 2005).

Instructiunile date subiectului subiectul nu paseste in afara suprafetei delimitate; se executa 10 aruncari si prinderi succesive, fiecare executie corecta fiind 1 punct. 

Procedeul de examinare examinatorul se plaseaza in fata subiectului, pentru a observa executiile. Subiectului i se acorda o incercare de antrenament. In timpul probei, dupa zece aruncari-prinderi se comanda oprirea.

Nota de inregistrare in fisa de inregistrare se trece numarul prinderilor corecte.

Itemul nr. Aruncarea simultana a doua mingi de handbal sus cu bratul indemanatic si neindemanatic si prinderea lor cu o mana (materiale: 2 mingi de handbal).

Instructiunile date subiectului subiectul nu paseste in afara suprafetei delimitate; se executa 5 aruncari si prinderi succesive fiecare executie corecta fiind 2 puncte.

Procedeul de examinare examinatorul se plaseaza in fata subiectului, pentru a observa executiile. Subiectului i se acorda o incercare de antrenament. In timpul probei, dupa cinci aruncari-prinderi se comanda oprirea.

Nota de inregistrare in fisa de inregistrare se trece numarul prinderilor corecte.

Itemul nr. Jonglerii cu doua mingi. Subiectul arunca sus cu bratul indemanatic o minge, trece din bratul neindemanatic in cel indemanatic mingea a doua, prinde mingea aruncata sus cu bratul neindemanatic (materiale: 2 mingi de handbal).

Instructiunile date subiectului subiectul nu paseste in afara suprafetei delimitate, se executa 10 aruncari si prinderi succesive fiecare executie corecta fiind 1 punct.

Procedeul de examinare examinatorul se plaseaza in fata subiectului, pentru a observa executiile. Subiectului i se acorda o incercare de antrenament. In timpul probei, dupa zece aruncari-prinderi se comanda oprirea.

Nota de inregistrare in fisa de inregistrare se trece numarul prinderilor corecte.

Itemul nr. Proba se desfasoara cu un subiect si cu antrenor. Acestia stau fata in fata la o distanta de 4 m, fiecare cu cate o minge de handbal in mana. Se executa pase in doi cu doua mingi cu bratul indemanatic. (Subiectul paseaza mingea cu pamantul, iar antrenorul paseaza mingea direct la nivelul pieptului subiectului, prinderea mingii se face cu doua maini, iar pasul este azvarlit de deasupra umarului - materiale: 2 mingi de handbal) (IHF, www.ihf.com, 2005).

Instructiunile date subiectului subiectul nu paseste in afara suprafetei delimitate, se executa 10 aruncari si prinderi succesive fiecare executie corecta fiind 1 punct. 

Procedeul de examinare examinatorul se plaseaza in fata subiectului, pentru a observa executiile. Subiectului i se acorda o incercare de antrenament. In timpul probei, dupa zece aruncari-prinderi se comanda oprirea.

Nota de inregistrare in fisa de inregistrare se trece numarul prinderilor corecte.

Itemul nr. Dribling din alergare usoara si trecere peste 5 garduri joase, fara ca subiectul sa se opreasca din alergare sau sa prinda mingea (materiale: minge de handbal si 5 garduri joase) (IHF, www.ihf.com, 2005). 

Instructiunile date subiectului se executa o singura trecere peste toate cele 5 garduri, fiecare trecere corecta se puncteaza cu 2 puncte, subiectul nu se opreste din alergare, daca subiectul face dublu dribling executia nu se va puncta.

Procedeul de examinare examinatorul se plaseaza lateral fata de subiect, pentru a observa executiile. Subiectului i se acorda o incercare de antrenament.

Nota de inregistrare in fisa de inregistrare se trece numarul executilor corecte.

Itemul nr. Dribling din alergare usoara cu schimbari de directie si trecere printre 5 jaloane cu schimbarea mingii dintr-o mana in alta si atacarea jalonului in dribling cu bratul exterior (materiale: minge de handbal si 5 jaloane).

Instructiunile date subiectului se executa o singura trecere printre toate cele 5 jaloane, fiecare trecere corecta se puncteaza cu 2 puncte, subiectul nu se opreste din alergare, daca subiectul face dublu dribling executia nu se va puncta.

Procedeul de examinare examinatorul se plaseaza lateral fata de subiect, pentru a observa executiile. Subiectului i se acorda o incercare de antrenament (IHF, www.ihf.com, 2005).

Nota de inregistrare in fisa de inregistrare se trece numarul executilor corecte.

Itemul nr. Dribling alternativ pe loc cu doua mingi (materiale: 2 mingi de handbal).

Instructiunile date subiectului se executa 10 driblinguri consecutive, fiecare executie corecta fiind punctata cu 1 punct.

Procedeul de examinare examinatorul se plaseaza in fata subiectului, pentru a observa executiile. Subiectului i se acorda o incercare de antrenament. In timpul probei, dupa zece executii se comanda oprirea.

Nota de inregistrare in fisa de inregistrare se trece numarul executiilor corecte.

Itemul nr. Dribling simultan pe loc cu doua mingi (materiale: 2 mingi de handbal).

Instructiunile date subiectului se executa 10 driblinguri consecutive, fiecare executie corecta fiind punctata cu 1 punct.

Procedeul de examinare examinatorul se plaseaza in fata subiectului, pentru a observa executiile. Subiectului i se acorda o incercare de antrenament.

Nota de inregistrare in fisa de inregistrare se trece numarul executiilor corecte.

Concluzii si propuneri

In faza de pregatire initiala a handbalistilor incepatori se pune un accent deosebit pe perfectionarea posibila in vederea insusirii bazelor generale ale miscarii si a sistemelor de conducere si control a actului motric.

Exercitiile folosite pentru perfectionarea capacitatilor coordinative trebuie sa tina seama de particularitatile de varsta si de sex ale copiilor in vederea asigurarii atat a accesibilitatii cat si a atractivitatii aplicandu-se un numar optim de repetari.

Testele si masuratorile in vederea evidentierii nivelului de dezvoltare ale
componentelor capacitatilor coordinative trebuie sa se bazeze pe factorii nativi, tinand cont de lipsa lor de experienta motrica specializata. Gradul de obiectivitate al testelor trebuie realizat prin asigurarea accesibilitatii exercitiilor si a intelegerilor de catre copii.

Pentru formarea capacitatii de ambidextrie, se va insista asupra executarii pozitiilor si miscarilor segmentelor in ambele directii.

Pentru perfectionarea plasticitatii sistemului neuro-muscular se vor folosi combinatii variate de pozitii si miscari in care succesiunea acestora sa fie variata in functie de bagajul motric propriu.

 Rezultatele obtinute confirma justetea alegerii mijloacelor pentu dezvoltarea capacitatilor coordinative la handbalistele incepatoare.

 Rezultatele experimentului au demonstrat ca exercitiile folosite pentru dezvoltarea capacitatilor coordinative sunt eficiente si recomandam utilizarea lor in pregatirea grupelor de incepatoare la handbal, cu precizarea ca aceste exercitii sa fie adaptate, eventual completate, in conformitate cu varsta copiilor, baza materiala existenata si nivelul de pregatire.

Abstract

Coordinative abilities are complex, including lots of aspects. They conditions the property and improvement of different physical actions and also the improvement of others motrical abilities. Coordonative abilities are involved in all aspects which expect a pitch of coordination.

The special references for improving the coordinative abilities in handball highlights confering a special atention in the initial phase of training.

Bibliografie

ALBU A., ALBU C., Psihomotricitatea. Iasi, Editura Spiru Haret, 1999

GROSU, E.F., Psihomotricitate si gimnastica educativa. Cluj-Napoca, Editura G.M.I., 2002