DEZVOLTAREA INDEMANARII IN JOCUL DE HANDBAL

 

 

DEZVOLTAREA INDEMANARII IN JOCUL DE HANDBAL

PLANUL

CAPITOLUL I

INTRODUCERE

MOTIVATIA ALEGERII TEMEI

SCURT ISTORIC

CAPITOLUL II

FUNDAMENTAREA STIINTIFICO-TEORETICA A PROBLEMELOR ABORDATE

2.1 INDEMANAREA-CONSIDERATII GENERALE,DEFINITIE,CARACTERISTICI

2.2 FACTORII DE CARE DEPINDE INDEMANAREA

2.3 CONTINUTURILE CURRICULUM-ULUI SCOLAR PRIVIND DEZVOLTAREA INDEMANARII

2.4 CARACTERIZAREA FIZIOLOGICA SI PSIHOLOGICA A JOCULUI DE HANDBAL

2.5 JOCUL SPORTIV HANDBAL-MIJLOC AL DEZVOLTARII INDEMANARII GENERALE SI SPECIFICE

2.6 CALITATIILE MOTRICE IN HANDBAL

2.7 METODELE DE JOC SI CARACTERISTICILE DE PREGATIRE PENTRU ESALOANELE BAZEI DE MASA A HANDBALULUI DE PERFORMANTA

2.8 PARTICULARITATIILE SOMATO-FUNCTIONALE,PSIHICE SI MOTRICE ALE ELEVILOR

2.9 MODELE DE DEZVOLTARE A INDEMANARII IN HANDBAL

CAPITOLUL III

CONCLUZII SI PROPUNERI

3.1 CONCLUZII ASUPRA REZULTATELOR OBTINUTE

3.2 PROPUNERI PENTRU APLICATIBILITATEA PRACTICA A LUCRARII

BIBLIOGRAFIA

CAPITOLUL I

INTRODUCERE

Motivatia

Daca in viata uneori numai stangacia poate face pe cineva simpatic sau actor de comedie,in sport ea te face ridicol si incapabil de performanta.Sunt profesiuni in care iscusinta,indemanarea omului este atat de pretentioasa,incat greseli infime pot provoca pagube immense si chiar moartea.Astfel chirurgul,pilotul,micro-electronistii,strungarul,acrobatul de circ,mecanicul de precizie,sunt oamenii preciziilor matematice.Indemanarea seamana cu matematica din scoala.Fara ea,toate celelalte cunostiinte nu au nici o valoare.Fara coordonare,fara indemanare,nu exista act motric.Asa cum cultura este rezultanta tuturor cunostiintelo din orice domeniu de activitate,politica,stiinta,arta,literature,accumulate prin orice metode si mijloace,tot asa indemanarea este rezultanta tuturor posibilitatilor noastre de miscare,indifferent de calea prin care s-au acumulat.

In sport,aproape nu exista disciplina in care indemanarea sa nu-si spuna cuvantul,ea ramane cheia de bolta a invatarii,a coordonarii,miscarilor si,bineinteles,a marilor performante.Forta,viteza,rezistenta sunt aptitudini psiho-motrice de baza,hotaratoare,dar fara indemanare ele nu se pot intregii,nici desavarsii.Indemanarea este prin excelenta calitatea sistemului nervos de a dirija si stiliza miscarile corpului in cele mai neprevazute situatii.

Handbalul face parte din sporturile de mare indemnanare care cer in acelasi timp si in cele mai neobisnuite conditii,rezolvari logice extreme de rapide,echilibrul,viteza de executie,ritm si amre indrazneala.In conceptia moderna a sportului de performanta,viteza de desfasurare a executiilor tehnice presupune neconditionat o perfecta si rafinata indemanare. Nu numai totala stapanire a procedeelor tehnice asigura succesul,ci si executia lor in viteza maxima si cu cea mai mare fantezie.Asa au ajuns celebrii:Pele,Nadia Comaneci,Otetea,Grunesch,Folbert,Moser si altii.

Jocul de handball este un sport care solicita indemanare,coordonare,echilibru si precizie,fiind indragit de elevii ciclului gimnazial,de aceea am considerat ca utilizarea in lectia de educatie fizica a mijloacelor sale specifice va duce la dezvoltarea indemanarii sub o forma placuta,dinamica si activa,marind tot odata,atractivitatea si eficenta lectiei.

Scurt istoric

Handbalul a cucerit o tara-dar cum si cand?Se nasc oameni noi si nu stiu de la cine le-a ramas mostenire.De aceea cred ca,acum,cand a trecut aproape jumatate de veac de la aparitia "mingii mici" pe meleagurile noastre,trebuie subliniate succesele obtinute de tara noastra in intrecerile internationale,mondiale,olimpice,incepand cu primul campionat castigat de echipa feminine in 1956 si pana in present,cand s-au adunat sapte titluri de campioni mondial seniori-senioare,doua de tineret,de patru ori castigatori ai cupei campionilor si trei medalii olimpice.

Aceste succese sunt atribuite de toti expertii romani "scoli romanesti de handball".Aceasta ii angajeaza pe toti care activeaza in handbal intr-o actiune completa si unitara pentru ridicarea necontenita a nivelului de cunostinte si aplicarea in practica a tuturor cuceririlor teoriei si practicei handbalistice moderne.

De asemenea ,aceste rezultate ne impun noua-celor care lucram in handball-readucerea handbalului pe pozitii fruntase,care incep cu acordarea unei atentii deosebite pregatirii copiilor si juniorilor pentru ca acestea sa ajunga sa urce pe treptele cele mai inalte ale maiestriei sportive sa duca mai departe prestigiul handbalului romanesc.

De-a lungul timpului s-a dovedit fara nici o indoiala,ca antrenorul pedagog este una din figurilele dominante a intregii activitati sportive.Prin inalta calificare ,cu personalitatea si profilul specific dar mai ales prin stilul de munca,este factorul decisiv in pregatirea si obtinerea rezultatelor sportive ca si in formarea si educarea corespunzatoare a celor care ii conduc.

Succesele de rasunet ale handbalului romanesc se datoreaza in mare masura unor handbalisti de mare valoare cum ar fi:Irina Nagy-Climovischi,Mihai Redel,Cornel Penu,Cristian Gatu.Toti acesti jucatori talentati care au luptat cu curaj,indeferent de renumele sau de valoarea adversarului,pentru a demonstra ca scoala romaneasca este una fara de care sa nu se scrie istora campionatelor mondiale sau a jocurilor olimpice.Chiar daca nu au fost constienti de fiecare data de raspunderea pe care si-o asuma mari jucatori ai echipei nationale au fost mereu pe faza pentru a-si apara titluirle castigate cu ani in urma.In galleria marilor jucatori de handbal,Nicolae Munteanu ii urmeaza asa cum acestuia ii succede postul numarul unu Alexandru Buligan,in ceea ce priveste postul de portar.Daca celor enumerate mai sus handbalul romanesc a gasit inlocuitor de aceeasi valoare,iata ca scoala romaneasca nu a ramas fara jucatori de valoare,totdeuna schimbul de generatii s-a facut cu mare atentie.

Prin prezentarea acestor cateva nume de mari sportive din activitatea handbalistica a Romaniei,precizand performantele lor remarcabile dorim sa evidentiem rolul important pe care a avut-o si o are scoala romaneasca de handbal,lucru care ne-a determinat sa legem acest subiect ca tema de referinta a prezentei lucrari.

Faptul ca acesti "fantastici" au fost dispusi la orice sacrificiu pentru a-si vedea echipa invingatoare.Ne determina sa sustinem cu vehementa rolul determinant al scoli de handbal din Romania.Fara aceasta scoala care sta la baza unor altor scoli de handbal,cum ar fi :Franta,Spania,Tunisia,unde a activat o buna perioada de timp ca si coordonator al loturilor nationale ,profesorul antrenor Popa Constantin,professor cu program sportiv "Banatul" Timisoara.Suntem siguri ca handbalul international si national nu ar fi progresat cu o asemenea repeziciune.

CAPITOLUL II

FUNDAMENTAREA STIINTIFICO-TEORETICA A PROBLEMELOR ABORDATE

2.1 Indemanarea-consideratii generale,definite,caracteristici

Coordonarea miscarilor,aceasta armonizare fina si precisa a tuturor muschilor,a fost considerate de Orbeli "una din minunile cele mai uimitoare si una din cele mai grele probleme in domeniul fiziologiei omului".

In literature de specialitate,definirea indemanarii prezinta anumite deosebiri:

N.A Bernstein defineste indemanarea "capacitatea de a alege si executa miscarile,actiunile necesare corect,rapid,adaptat situatiei"."mai ales cele care apar pe neasteptate",completeaza definitia N.Ozolin.

Dupa Hirtz si D.Harre indemanarea este definita "calitatea care ne permite sa realizam coordonarea unor miscari complicate;in al doilea rand,indeamnarea asigura insusirea rapida a deprinderilor si perfectionarea lor, ca si folosirea acestora in functie de cerinte si de adaptarea la situatii variate".

A.Demeter si D.A.Semov defineste indemanarea"capacitatea omului de a executa miscari coordinate si precise in timp si spatiu,conform sarcinii propuse,in cele mai variate conditii de mediu".

V.Ludu considera indemanarea ca o calitate a inteligentei motrice care are o susra genetica,dar care se poate dezvolta in procesul de antrenament.

L.Herczeg defineste indemanarea:"este o aptitudine psiho-motrica a individului-sinonim cu abilitate,pricepere,dexteritate,inteligenta-prin care aceasta poate efectua acte motrice sau complexe,cu coordonarea segmentelor corpului,sau a intregului corp,sa manevreze obiecte,cu usurinta,precizie,rapiditate,cu consum de energie minim;poate sa anticipeze sau sa se adapteze la situatii noi,aplicand cunostiinte si deprinderi de joc,intreceri sau lupte cu parteneri,cu viteza,forta,ritm,tempo,amplitudine,incordare musculara si nervoasa,conform cerintei situatiei,eficient si consum optim de energie".

Din definitiile prezenatate rezulta,ca indemanarea conditioneaza insusirea si perfectionarea deprinderilor si priceperilor motrice,asiguea aplicarea lor adecvata in conditiile cele mai variate,ajuta individual sa se adapteze fara dificultati,conditiilor mereu modificate in care isi desfasoara activitatea.Ea are o larga arie de intrebuintare in viata de zi cu zi,in activitatea profesionala sic ea sportive.

Baza fiziologica a indemanarii o constitutie avtivitatea nervoasa superioara,analizatorii(oraganele de simt),al doilea sistem de semnalizare,relatiile corticale si subcorticale,coordonarea contractiilor musculare.Plasticitatea scoartei,echilibrul proceselor nervoasa funadamentale,coordonarea motrica determina gradul indemanarii si posibilitatiile ei viitoare de virtuozitate,maiestrie.

Hotaratoare in formarea indemanarii este plasticitatea scoartei;datorita ei,pe baza reflexelor conditionate,se fac legaturile si conexiunile temporare,deprinderile.Fiziologic,sunt trei etape in formare indemanarii:faza iradiatiei proceselor nervoase,faza concentrarii si faza stabilizarii stereotipulu dynamic.Ele nu trebuie confundate cu etapele insusirii deprinderii motrice,arata V.S.Farfel.

Prima etapa se caracterizeaza prin precizia in spatiu a coordonarii miscarilor.Importanta este nu viteza de executie,ci corectitudinea,perfectionarea senzatiilor musculare,legatura dintre senzatiile vizuale si musculare.

In a doua etapa se trece la insusirea preciziei miscarilor in cel mai scurt timp,cu cea mai mare viteza.Perceperea spatiului si timpului se face fara efort,iar gradul de dezvoltare al analizatorului creste.

A treia etapa permite executarea miscarilor nu numai prcis si rapid,ci si in conditii variate si neobisnuite.

Gradul de indemanare la care poate ajunge un sportive depinde de:

-tipul de activitate nervoasa superioara

-varsta de initiere si specializare sportive

-multilatelalitatea experientei motrice

-maiestria sportive

-viata sportive.

Influenta temperamentului asupra gradului de insusire si dezvoltare a indemanarii

se manifesta in felul urmator:

-tipul slab(temperament melancolic)-greu si nedurabil

-tipul puternic si neechilibrat(temperament coleric)-inegal

-tipul puternic echilibrat inert(temperament flegmatic)-bine

-tipul puternic echilibrat mobil(temperament sanguine)-foarte bine.

Specialistii in toata lumea sunt preocupati de probleme complexe si actuale ale indemanarii,caruia francezii ii spun"adresse",germanii"geschicklchkeit",rusii"lovkost",ungurii"ugyesseg",iar englezii"skill",deoarece aceasta inseamna-in pregatirea fizica si in sportul de performanta-baza insusirii tehnice,finisarea stilului,maturizarea sau emanciparea gandirii tactice,calme si certitudinea marilor victorii.

2.2 Factorii de care depinde indemanarea

Manifestarea indemanarii la indicii valorici ridicati este conditionata de mai multi factori sistematizati in mod diferit de autori:

Virgil Ludu,autor al mai multor carti aparute in domeniu,analizeaza cei patru factori componenti ai indemanarii:

1.gandirea-baza fiziologica a gandirii o constituie sistemul nervos central,al doilea sistem de semnalizare,si analizatorii.Intre calitatile de baza a gandirii se numara:supletea rezultat din echilibrul proceelor nervoase fundamentale(excitatia si inhibitia),rapiditatea,provenind din forta acestor procese.In practicarea exercitilor fizice si in sportul de performanta,gandirea,cu calitatile ei principale,supletea si rapiditatea,au rol determinant.Astazi viteza si forta nu mai pot invinge singure pe terenul de sport,fara gandire ,fara personaliotate,posibilitatile sportivilor si performantele se reduc la jumatate.

Atentia,memoria si imaginatia sunt procese psihice foarte importante in educarea gandirii.Gimnastica,atletismul,tenisul,scrima,sahul,calaria se bazeaza pe atentie si mai ales pe o calitate a acesteia,concentrarea.Memoria este decisive in slalom,patinaj artistic,gimnastica ritmica,unde muzica este un ajutor deosebit de important in dezvoltarea memoriei.Imaginatia are un rol hotarator in jocurile sportive,patinajul is gimnastica artistica.

2.coordonarea-depinde de plasticitatea sistemului nervos,de simtul muscular si gradul de dezvoltare al analizatorului.Cel mai greu lucru in invatarea tehnici este tocmai acea posibilitate de a suprapune,de a acorda ritmurile individuale cu ritmurile obligatorii ale miscarii,ale elementelor tehnice.Coordonarea sta la baza indemanarii,sportivii cu cea mai buna coordonare generala sunt baschetbalistii si handbalistii.

3.echilibrul-corpul se mentine in echilibru cu ajutorul automatismului tonic,functia de echilibru este indeplinita de sectoarele inferioare ale sistemului nervos central,fara participarea active a constintei.Semnalele senzoriale de echilibrare(chinestezice)se transforma in sectoarele inferioare ale creierului in impulsuri motorii.Pozitia sigura a corpului,precizia in miscari,orientarea in spatiu si reflexele in cele mai neobisnuite si neprevazute situatii sunt conditionate de un bun echilibru.Un factor determinant al simtului de echilibru este eschilibrul proceselor nervoase.Metodica moderna de antrenament insista asupra principiului antrenamentului simetric,care oblige pe sportiv sa lucreze si cu stanga si cu dreapta,atat cu bratele cat si cu picioarele.Sporturile cu accent pe echilibru-patinaj,schi,ciclism,inot,moto-nu se uita niciodata ,chiar daca activitatea a fost interrupta multi ani in sir.Aceasta dovedeste trainicia deprinderilor de echilibru,a caror baza sunt legaturile temporare.

4.supletea-da posibilitatea efectuarii miscarilor cu o mai mare amplitudine si influenteaza pozitiv asupra celorlalte calitati.Ea depinde de mobilitatea articulara,elasticitatea musculara si centrii nervosi care conditioneaza tonusul muscular.Este o calitate native perfectabila prin antrenament.Se mentine si ai greu si se pierde la varsta inaintata.Coordonarea si echilibrul dau miscarii viteza si directia,dar numai supletea ii asigura amplitudinea,gradul maxim de executie si eficacitate.Ca si supletea si gandire,supletea corpului da posibilitati de expresie miscarii si diferentiaza incepatorii talentati de marii maestri.

Cinci factori care definesc:

1.calitatea sistemului nervos central,valoarea proceselor de coordonare,a plasticitatii scoartei

2.finetea-acuitatea si precizia oraganelor de simt(simtul musclar,simtul echilibrului,simtul orientarii in spatiu si expresivitatea motrica)

3.experienta motrica anterioara,repezentata de bogatia si varietatea deprinderilor stapanite de individ

4.nivelul de dezvoltare a celorlalte aptitudini psiho-motrice viteza,forta,rezistenta si mobilitate-suplete

5.staidul de dezvoltare a gandirii individului

Gh.Mitra,Al.Mogos delimiteaza patru factori care isi aduc contributia in manifestarea indemanarii:

1.calitatea sistemului nervos central,ceea ce permite scoartei sa integreze activitatea analizatorilor motrici,selectionand informatiile multiple primate prin intermediul vazului,auzului,simtului muscular,echilibrului,sa retina pe cele ce sunt semnificative pentru a putea elabora raspunsuri adecvate lanturilor musculare agrenate in miscare.Analizatorii cu functiile lor specifice,perfectionate ca rezultat al unei activitati motrice intense percep in timpul executiei pozitia corpului si a segmentelor,incadrarea miscarilor in timp si spatiu,gradul de incordare musculara,sincronizarea acestora dependent de situatiile create(denivelarea terenului,directia si pozitia mingii,actiunile adversarilor,a partenerilor),transmitand permanent centrilor nervosa informatii complexe.Se realizeaza astfel un feed-back,scoarta intervenind in permanenta cu corectari si reglari ale executiei.

2.finetea,acuitatea si precizia oraganelor de simt,in deosebi a analizatorilor motrici-simtul muscular,simtul echilibrului,simtul ritmului si al expresivitatii motrice.Aceste perfectionari ale organelor de simt, adaptate cerintelor impuse in avtivitatea sportiva in efectuarea miscarii,sunt subliniate prin notiuni specifice-vedere periferica,simtul gleznei,simtul armoniei a expresivitatii si platicitatii miscarii.Echilibrul,important pentru indemanare,este conditionat de calitatea aparatului vestibular si a automatismelor tonice in cadrul carora senzatiile chinestezice au un rol important.Un alt element determinant este ritmul contractiilor musculare,care in urma numeroaselor repetari se educa,conducand la formarea senzatiilor ritmului si la perfectionarea simtului ritmului.

3.experienta motrica anterioara,reprezinta bogatia si varietatea deprinderilor si priceperilor motrice stapanite de individ.

4.nivelul dezvoltarii vitezei,fortei,rezistentei si supletei,fiecare dintre acestea imiplica aspectele coordonarii si reglarii fine a proceselor nervoase fundamentale.

In procesul formarii noilor deprinderi sunt perfectionate analizatorii motrici,procesele de selectare a informatiilor,de analiza si comparare,asociere si generalizare,perfectionari care se vor repercuta favorabil si asupra dezvoltarii indemanarii.

Ozolin:"indemanrea se dobandeste si se perfectioneaza,in primulr rand,in procesul invatarii unui mare si variat numar de perceperi si deprinderi motrice,in al doilea rand,in conditiile utilizarii acestora in situatii mereu schimbatoare."

Formele de manifestare a indemanarii,stabilite de cei mai multi autori:

-indemanarea generala-capacitatea de a efectua rational si creator diverse actiuni motrice:de baza,utilitare,profesionale,sportive

-indemanarea speciala-specifica pentru o anumita categorie de deprinderi motrice,pentru anumite segmente ale organismului.

L.Herczeg in "Teorie educatie fizice si sportului" prezinta urmatoarele forme de manifestare a indemanarii:

-Social Skill-indemanre sociala

-Motor Skill-indemanare motrica,care apare sub doua forme:

-Simple Motor Skill-indemanare tehnica

-Perceptual Motor Skill-indemanare tactica

Indemanarea tehnica arata "cum" se executa ctul motric,Se manifesta in cadrul miscarii prin coordonare,precizie,ritm,tempo,aptitudinea optima si da eficienta actului motric.

Indemanarea tactica este modul de aplicare a actului motric in cadrul unor intreceri sau jocuri sportive,Presupune ca individual sa decida inainte de a efectua acult motric "ce" forma de actiune va folosi "cand: va aparea o anumita situare.

2.3 Continuturile curriculum-ului scolar privind dezvoltarea indemanarii

Dezvoltarea calitatii motrice indemanare,ca o forma a unei aptitudini psiho-motrice anaerobe,este un moment(secventa,veriga)obligatorie in structurarea lectiei de educatie fizica la toate clasele,indifferent de nivelul de intavatamant.De aceea,dupa instructiunile M.E.N.,nu se formuleaza ca teme de lectii.

Curriculum-ul scolar de educatie fizica cuprinde continuturile privitoare la dezvoltarea calitatii motrice indemanare pentru fiecare nivel de clasa precizand urmatoarele recomandari:

Clasa I:

-educarea capacitatii de percepere a componentelor spatiului si timpului si a posibilitatilor de miscare a segmentelor

-exersarea deprinderilor insusite in conditii variata

-exersarea legata a 2-3 deprinderi insusite,in combinatii diferite

-executarea actiunilor motrice in prezenta unui partener sau adversary

-jocuri dinamice,stafete si parcursuri applicative ce include sarituri la coada si manevrari de cercuri.

Clasa a II-a:

-educarea capacitatii de orientare si insusirea componentelor fundamentale ale miscarii:directii,amplitudini,tempo,ritm

-repetarea sistematica a fiecarei deprinderi motrice insusite

-combinatii de deprinderi insusite,executate "legat"

-crearea de situatii motrice problema,care solicita orientarea rapida si rezolvarea in mod personal

-exersari cu parteneri si adversary

-jocuri dinamice,stafete si parcursuri applicative care solicita manevrari de obiecte.

Clasa a III-a:

-educarea capacitatii de coordonare a miscarii in conditiile utilizarii obiectelor portative

-sa parcurga rapid si efficient trasee care include ocoliri,schimbari de directie,sarituri peste obstacole,culegeri,depuneri de obiecte

-sa arunce,sa prinda,sa transporte,sa manevreze mingi,cercuri,bastoane si alte obiecte

-sa-si coordoneze miscarile corpului in pozitii si in situatii mai putin obisnuite,miscari si elemente acrobatice efectuate din pozitia culcat,rasturnat,miscari si actiuni efectuate pe timpul zborului la sarituri

-sa rezolve eficient sarcinile motrice ce-i revin individual si in grup ,in cadrul jocurilor dinamice,minijocurilor sportive,stafete si parcursuri applicative.

Clasa a IV-a:

Educarea capacitatii de coordonare in conditiile sporirii gradului de complexitate a miscarii si a diversificarii conditiilor de aplicare

-sa parcurga rapid si efficient trasee cu variante de alergare pe directii si distante diferite,libere si combinate cu alte sarcini motrice

-sa actioneze eficient individual si in echipa in activitatile motrice care include manevrarea de obiecte

-sa se formeze relatii motrice de colaborare cu partenerii si de "adversitate" in cadrul mijlocurilor sportive

Clasa a V-a:

-coordonarea segmentelor fata de corp

-manevrarea de obiecte

-manevrarea de obiecte in conditii de echilibru si precizie

Clasa a VI-a:

-coordonarea actiunilor corpului in timp si spatiu

-coordonarea actiunilor cu obiecte si la aparate

-coordonarea actiunilor cu partener si adversary

Clasa a VII-a:

-coordonarea segmentelor fata de corp

-coordonarea actiunilor corpului in timp si spatiu

-coordonarea actiunilor fata de obiecte,aparat,parteneri,adversari.

Clasa a VIII-a:

-orientarea corpului in spatiu si coordonarea miscarii segmentelor

-indemanarea specifica probelor ei ramurilor de sport predate

-indemanarea in regim de viteza.

2.4 Caracterizarea fiziologica si psihologica a jocului de handball

Handbalul este un joc de asociatie,care presupune un efort fizic de intensitate variabila,cu multe varfuri maxime,desfasurandu-se in alergare,uneori in cea mai mare viteza,fapt care imprima un caracter dinamic.Deplasarile in teren ale jucatorilor sunt subordonate ciruclatiei mingii.Efortul intens cerut de practicarea jocului modern nu poate fi depus fara o pregatire fizica generala speciala,realizata cu multa atentie si migala.Precedeele tehnice numeroase si variate trebuie astfel insusite,incatsa poata fi aplicate in joc in coditii de viteza si lupta cu adversarul.

Viteza de executie cot mai crescanda din ultimi ani pentru a crea elemental surpriza,uneori combinata cu greutatea de manevrare a mingii,reclama o daruire fizica si psihica totala din partea jucatorilor si solicita organismul lor,uneori,pana la limitele superioare ale capacitatii umane.

Pentru aceasta,este mare nevoie derefacere rapida a potentialului de efort,a sistemului nervos si a sistemului muscular.Astfel,apare necesitatea intensificarii functiilor vegetative cardinale(circulatie,respiratie,secretie interna,termoreglare),conferind acestui joc caracterul de efort tip cardio-respirator.

In conditiile tehnico-tactice deosebite,handbalul modern reprezinta deci,o solicitare deosebita a organismului sportivului.Sistemul nervos,analizatorii,circulatia sangelui,respiratia,aparatul locomotor,glandele cu secretie interna sunt solicitate la maxim in numeroase faze ale jocului.

Pentru a face fata acestora,sistemele,aparatele si organele mai sus amintite trebuie sa aiba o mare finete si promptitudine in reechilibrarea devierilor momentane sub efectul tendintelor si solicitarilor perturbatoare ale organismului.

2.5 Jocul sportiv handball-mijloc al dezvoltarii indemanarii generale si specifice

Jocul de handball este o imbinare armonioasa intre miscarile naturale-alergari,sarituri,pe o parte,si deprinderile motrice specifice simple,attractive si accesibile,pe de alta parte.Totodata jocul se desfasoara pe un fond de solicitari intense,care au un pronuntat caracter educatiei fizice,care contribuie pozitiv la rezolvarea sarcinilor acestuia.Jocul de handball,practicat in mod stiintific,contribuie la intarirea sanatatii,la o dezvoltare fizica armonioasa,la dezvoltarea multilaterara a calitatilor fizice si psihice,la insusirea unor deprinderi motrice si a unor cunostinte speciale de tehnica si tactica,contribuie la corectarea unor deficiente de postura precum si la dezvoltarea unor calitati morale si de vointa.Este utilizata in lectia de educatie fizica incepand cu clasa a V-a,precum si in cadrul orelor de activitati sportive.

Ca disciplina sportive,handbalul a cunoscut o dezvoltare deosebita,organizandu-se competitii pentru toate categorile,de la handbal de masa pana la cel de inalta performanta.

Participarea sistematica a copiilor si a tinerilor la un proces de instruire in handbal aduce o contributie insemnata la rezolvarea sarcinilor prioritare ale miscarii de educatie fizica si sport in tara noastra.

Competitiile la care participa copiii si juniorii organizate pe plan local sau central,cu character amical sau official,reprezinta,cu precadere,o forma importanta de instruire in care se perfectioneaza pregatirea handbalului si se cultiva spiritual de competitivitate.

Are o tehnica simpla si usor de invatat pentru a fi practicat ca sport de masa,in scop recreeativ sau ca mijloc de educatie fizica in scoli.Pe langa miscarile simple si naturale,mai apar in joc si o serie de alte miscari mai complicate cum sunt fentele,schimbarile de directie sau cele specifice de aparare,toate acestea au mare influenta asupra motricitati si contribuie la dezvoltarea fizica armonioasa.

Handbalul poate fi practicat sub forma lui integrala,adica prin jocul la doua porti,cat si sub forma unor structuri de exercitii care odata insusite,vor putea fi aplicate in joc,marind eficenta actiunilor de atac si aparare.Fiind un joc sportive complet,care angreneaza intreaga musculatura si prin aceasta activeaza marile functiuni ale organismului,influentand favorabil ameliorarea calitataiva a acestora,handbalul este preferat fata de alte jocuri de cate profesori.Se poate spune ca handbalul este atletism cu mingea,deoarece pentru a fi jucat pretinde din partea celor ce-l practica sa alerge,sa arunce,sa sara.Regulamentul de joc cuprinde reguli putine,simple si usor de invatat.

In afara acestor caracteristici,trebuie sa amintim ca jocul de handball este accesibil(poate fi practicat de copii si tineri de ambele sexe),atractiv si spectaculos,attribute care stimuleaza interesul elevilor pentru lectia de educatie fizica.

2.6 Calitatile motrice in handbal

Dezvoltarea motricitatii este conditionata de factori interni si externi ce actioneaza cu intensitatea in copilarie si in adolescenta.Factorii interni pot fi asimilati in caracterele creditarea si in activitatea marilor functiuni.Factorii externi pot fi recunoscuti in conditiile de viata,educatie,mediu,precum si in solicitarile organismului.Calitatiile motrice in handbal se pot clasifica dupa modul modul in care caracterele creditare raspund la actiunea factorilor de mediu,trasaturile unora dintre ele putand fi grreu de modificat,altele dimpotriva,pot fi modificate substantial si cu usurinta.Apar astfel grupele calitatiior stabile si a calitatilor perfectabile,importante in procesul de selectie,de indrumare a copiilor spre o disciplina sportive sau alta.Aspectul acesta trebuie completat si de indicarea varstelor la care pot fi angrenati copii in activitatea de pregatire pentru marile performante,aspect ce este in legatura cu evolutia ontogenetica a calitatiilor motrice de baza.

Viteza,are ca substrat morfo-functional sistemul nervos,a carui structura si functie se maturizeaza in jurul varstei de 14 ani.Aceasta inseamna ca selectia defintiva a celor care se vor dedica sporturilor care implica viteza sub toate formele de manifestare (handball):de reactie,de executie,de repetitie,poate fi facuta cu toata certitudinea in gimnaziu.

Indemanarea are ca substrat morfo-functional aria motrica a scoartei cerebrale si analizorul chinestezic.La 12 ani structura ariei motrice are acelasi aspect ca la adulti,iar analizorul chinestezic la 14 ani,este asemanator,cu cel al adultiilor.Indemanarea,atat cea generala,cat sic ea specifica,este o calitate motrica complexa,din structura carei fac parte calitati psiho-motrice ca simtul echilibrului,simtul de orientare a corpului in spatiu,simtul de coordonare a miscarilor membrelor,simtul de diferentiere si reproducere a directiei,vitezei si amplitudinii miscarii.

Forta are ca substrat morfo- functional sistemul neuromuscular.

Rezistena generala,este conditionata la aceasta varsta de stadiul de dezvoltare a aparatului cardiovascular si apreciata biologic prin consumul maxim de oxygen pe minut.Depistarea copiilor cu sanse pentru solicitari a rezistentei se poate face la fete in jurul varstei de 14 ani si la baieti la 16 ani,varsta la care volumul inimii si consumul maxim de oxygen ajung la 80 % din valorile pe ca le vor avea la varsta adulta.

Detenta,o calitate combinata(viteza+forta),caracteristica a jocului de handbal reprezinta expresia puterii musculare maxime de dezvoltare.

Mobilitate articulari are ca substrat morfo-functional sistemul osteo-articular si musculo-ligamentar.Reprezinta capcacitatea de a executa miscari cu amplitudine mare.Aceasta atinge maxime la 15-16 ani,dar poate fi prelucrata si la varste diferite prin exercitii,randamentul mare obtinandu-se in copilarie.

2.7 Metode de joc si caracteristicile de pregatire pentru esaloanele bazei de masa a handbalului de performanta

Jocul de handball abordat si adaptat ca model de toate echipele din tara noastra are urmatoarele caracteristici:rapiditate,dynamism,ofensivitate si agresivitate atat in atac cat si in aparare,un inalt nivel de tehnicitate in baza unui rationament tactic,ce confera actiunilor de joc individuale si collective reale sanse de reusita.

Pentru lectiile de educatie fizica,orele optionale si cercurile de handball din scoala modelul de joc este foarte simplificat,atat din punct de vedere al continutului tehnico-tactic,cat si sub aspectul oraganizarii si desfasurarii jocului.Acesta este necesar pentru insusirea materiei programate la potentialul biologic si motric al copiilor de la 10-12-14 ani si pentru a se crea conditii favorabile insusirii temeinice a elementelor tehnico-tactice fundamentale ale jocului.

Modelul de joc cuprinde doua faze de atac si doua faze de aparare. Prima faza de atac este o trecere rapida din aparare in atac,iar cea de-a doua consta in atacarea organizata a apararii adverse.In aparare,prima faza este replierea la semicercul propriu,iar faza a doua este apararea oraganizata impotriva atacului echipei adverse.

Trecerea rapida din aparare in atac-contraatacul se realizeaza prin:

-alergarea de viteza,schimbari de directie,opriri,porniri,sarituri

-demarcaj

-degajarea mingii de catre portar

-pase de alergare intre 2-3 jucatori,in acelasi plan si adancime

-dribling

-aruncarea la poarta din saritura si alergare

Atacul organizat,in sistemul cu un pivot,forma pozitionala,se realizeaza prin:

-asezarea in teren si respectarea posturilor in cadrul sistemului

-pase in potcoava,cu amenintarea portii prin atacuri successive

-actiuni tehnico-tactice simple,specifice posturilor,de depasire a unui adversary sau de patrundere printer doi aparatori

-aruncarea la poarta din saritura,din plonjon,cu pas incrucisat.

Replierea in aparare se realizeaza prin:

-alergare de viteza,opriri,intoarceri

-alergare cu spatele

-marcajul adversarului,specifice replierii.

Apararea organizata in sistemul zona 6:0 si in sistemul "om la om" se realizeaza prin:

-asezarea in teren si respectarea posturlor

-deplasarea in pozitie fundamentala inainte,inapoi,lateral

-iesirea la adversarul aflat in posesia mingii si retragera pe semicerc dup ace acesta a pasat mingea

-maracjul adversarului in cadrul apararii om la om

-Predarea jocului de handball in scoala se face prin practicarea jocului bilateral si prin exersarea fazelor de atac si aparare,obiectivele urmarite sunt esalonate in mai multe etape reprezentand caracteristicile prioritare:

-viteza intre 10 si 17 ani

-forta intre 12 si 20 ani

-rezistenta generala intre 10 si 20 ani

-indemanare intre 12 si 16 ani

In cadrul orelor de educatie fizica nu se face o specializare pe posturi,se realizeaza o "universalizare de baza"

-orice copil trebuie sa poata juca pe orice post,cu exceptia portarului

Instruirea echipelor representative scolare nu este identica cu pregatirea grupelor de copii si tineri cu aceiasi varsta din cluburile sportive,deoarece la cercul sportive(oferta obtionala la decizia scolii)pot participa toti elevii care opteaza pentru aceasta,indifferent de tipul somatic,de nivelul de dezvoltare a calitatiilor motrice si de volumul priceperilor si deprinderilor motrice insusite.

Totusi formarea echipei representative se realizeaza in urma unei selectii realizate pe baza observatiilor profesorului in timpul lectiilor de clasa si a orelor obtionale,dupa criteriul somatic si motric,cu un grad mai scazut de exigenta,dar avand element de referinta modelele stabilite pentru copii din cluburile sportive.

Modelul de joc recomandat este acela pentru esalonul de copii incepatori la nivelul gimnazial,si la nivelul liceal cel pentru copiii avansati.Idealul creeaza pregatirea echipei representative in activitatiile extracurriculare unde pot participa doar elevii selectionati pentru aceasta activitate la doua antrenamente saptamanale.

Invatarea,consolidarea si perfectionarea se realizeaza cu precadere prin instruirea globala urmarind specializarea pe linii de posturi:

-portar

-extrema stanga-subcializare pivot,partial,inter stanga

-extrema dreapta-subializre pivot

-pivot-subspecializare extrema stanga si extrema dreapta

-inter-subspecializare pivot sau extrema

-centru-subspecializare pivot.

Instruirea analitica se efectueaza numai atunci cand cea globala nu reuseste sa resolve insusirea anumitor executii tehnico-tactice.

Pregatirea psihologica a jucatorilor se bazeaza pe un arsenal cat mai bogat de priceperi si cunostinte,si urmareste dezvoltarea vitezei actului decisional,a posibilitatii de a gasi solutia adecvata schemei tactice proprii in situatia creata de adversar.

2.8 Particularotatile somato-functionale,psihice si motrice ale elevilor

Invatamantul gimnazial prezinta o noua treapta,superioara invatamantului primar,care solicita elevilor eforturi de adaptare la noul sistem de organizare cu predare pe obiecte separate,de catre mai multi profesori.Perioada corespunzatoare invatamantului gimnazial este peropada pubertara caracterizata pri transformari morfo-functionale,motrice si psihice deosebite,carora copii trebuie sa se adapteze.Intre 10-14 ani,copilul parcurge o etapa importanta,deoarece acum se incheie copilaria si incep transformarile care duc la maturizare.

Aceasta perioada are mai multe etape:

I.            etapa antepubertara-10- 12 ani

II.         etapa pubertara propriu-zisa-13-14 ani

III.       etapa post pubertara-14-14 ani

Datorita fenomenului de aceleratie,a gradului de civilizatie,pubertatea poate incepe in jurul varstei de 9-10 ani si in uneloe situatii se poate prelungii pana la 16-17 ani mai ales la baieti.

Pubertatea cu marile ei transformari pe care le produce in organismul copiilor,ne oblige sa fim atenti,deoarece numai astfel vom putea doza efortul corect si vom putea mentine echilibrul somato-vegetativ si psihic la aceasta varsta.Nu intamplator pubertatea este echilibrul considerata de toti autorii in domeniu,ca una din cele mai dificile perioade din viata

Particularitati somato-functionale:

In aceasta perioada se constata accelerarea cresterii in ininaltime la un nivel superior tuturor celorlalte varste,diminuandu-se apoi treptat pana la 20-21 ani.Crestera intensive se face in favoarea membrelor inferioare fata de cele superioare,excepti facand fetele.Muschii se alungesc odata cu cresterea segmentelor,dar sunt insuficienti dezvoltati.C urmare a acestei cresteri accelerate si differentiate pe segmente se vorbeste de faza caricaturala cu oase lungi,musculatura alungita,torace lung si ingust,abdomen retractat.Datorita acestor caracteristici organele din cutia toracica sunt putin dezvoltate determinand dificultati de adaptare la efort,deci o slaba rezistenta functionala,mai ales la eforturi de mare intensitate.

La fete pubertatea se instaleaza mai repede prezentand indici superiori fat de baieti.Este singura perioada cand fetele ating valori somatice superioare baietilor.

Aparatul cardiovascular si aparatul respirator au o capacitate scazuta de adaptare si rezistenta la eforturi intense.Datorita faptului ca lumenuk vaselor sanguine este produs pentru irigarea organelor si sistemelor,dordul depune un travaliu mare,aceste poate determina ameteli,oboseala,dureri de cap,tulburari ale ritmului cardiac.

Din punct de vedere al sistemului nervos, nu se constata marirea volumului creierului,in schimb creste fibrele de asociatie,sporind astfel conexiunile functionale dintre diversele zone.Apar diferite functii privind maturizarea sexuala:la fete,dezvoltarea glandelor mamare,aparitita menstruatiei;la baieti ingrosarea vocii,aparitia parului sub axial.

Particularitati psihice:

Activitatea nervoasa superioara si psihica se dezvolta rapid,atingand un nivel superior al procesului de gandire,analiza ,sinteza si abstractizare,facand posibila rezolvarea unor situatii problematice.

In aceasta perioada exista schimbari de conduita,de comportament.Ele se caracterizeaza printr-un echilibru,inclinare spre conflicte cu cei din jur.La aceast varsta copii sunt inclinati sa se supraaprecieze,au tendinta de a parea mult mai in varsta,mai puternici,mai dezvoltati decat in realitate.

Procesul memoriei atinge un nivel superior.Memorarea logica este acum pe primul plan.Se dezvolta gandirea logica,sistematica.Limbajul si vocabularul preadolescentiilor se imbogateste astfel incat se pot exprima mai nuantat si mai prcis in comparative cu scolarul de varsta mai mica.

Tot la aceasta varsta se dezvolta intens calitati morale si de voinat,cum ar fi:curajul,hotararea,sentimental de prietenie,cunostiinta fata de colectiv,raspundere personala.

Particularitati motrice:

Din punct de vedere motric,varsta 11-14 ani este cea la care elevii inregistreaza progrese deosebit de mari in cea ce priveste moticitatea.La aceasta varsta este foarte indicat sa se lucreze pentru deprinderile si calitatiile motrice.In privinta calitatiilor motrice se impugn masuri metodice atente privind dezvoltare rezistentei si fortei.In literature de specialitate se sublineaza disponibilitatiile mai deosebite de dezvoltare a vitezei in formele sale simple ,pana la 15 ani,mai tarziu bazandu-se pe celalalte calitati motrice care intra in formele combinate,ale vitezei.

Perioada pubertatii mai este denumita varsta indemanarii.Aceasta se datoreaza atat dezvoltarii aparatului locomotor,dar mai ales perfectionarii proceselor nervoase.La varsta de 12-13 ani,indemanarea se apropie de cea a adultului,desi se remarca o oarecare stangacie data de disproportia dintre diferitele segmente ale corpului.

Desi capacitatea de rezistenta este mai redusa ca urmare a posibilitatilor reduse,dezvoltarea acestor calitati nu este contraindicate,dar impune actionarea sistematica cu mijloace bine dozate.

Privind forta,se constata capacitatea de forta in regim de viteza(detenta),precum si capacitatea de effort static modera.Exercitiile de forta se recomanda a fi utilizate cu intensitate medie datorita procesului neincheiat de consolidare a aparatului locomotor.

Privind mobilitatea-la fete 12-13 ani,la baieti 13-14 ani-se constata valori scazute ale acestuia,fapt ce impune procese speciale si sistematice.

In ceea ce priveste motricitatea,aceasta nu reprezinta deosebiri esentiale intre fete si baieti,ci numai unele particularitati ce trebuie luate in considerare pentru tratarea diferentiata.Aceste particularitati se refera la gradul de maturitate al miscarilor,economicitatea,cursivitatea,expresivitatea si tempoul acestora.

O mare atentie trebuie acordata insusirii corecte a alergarilor,aruncarilor si sariturilor concomitant cu dezvoltarea calitatiilor motrice necesare efectuarii corecte a aceastora,economic si eficient.

Perioada ciclului gimnazial se caracterizeaza prin mai multe disponibilitati pentru insusirea unor procedee specifice ramurilor de sport,si mai ales,jocurilor sportive.

In concluzie,la varsta pubertatii,metodele de pregatire fizica trebuie aplicate in mod creator,in functie de natura efortului si de solicitarile fiecarei ramuri de sport.

2.9 Modele de dezvoltare a indemanarii in handball

Experimentul pedagogic s-a desfasurat in anul scolar 2005-2006 la Scoala Generala nr.23 din Timisoara respectand etapele din proiectarea cercetarii.

Dupa inregistrarea initiala,colectivul experimental,clasa a VI-a A, i s-a aplicat ca elemente de innoire,lectie de lectie,insusirea si consolidarea unor elemente si structuri tehnico-tactice din jocul sportive handball,atat in continutul curriculum-ului scolar(obligatoriu) in regim de extensie,cat si anumite structuri special concepute de autor,care vor fi prezentate in acest capitol.Structurile inoitoare au fost exersate de elevii experimentali in diferite momente ale lectiei,in functie de natura efortului si de scopul urmarit.In majoritatea cazurilor,acestea au inlocuil momentele de dezvoltare a unor aptitudini psiho-motrice anaerode si aerobe,permitand acest fel parcurgerea integrala a continutului curriculum-ului scolar si de subiecti experimentali.Astfel,acest colectiv a continuat temele din handball si in perioada de iarna,in sala,realizand insa si temele de gimnastica in mod identic cu colectivul martor.

Colectivul martor.clasa a VI-a B,a parcurs continutul curriculum-ului scolar conform esalonarii anuale a ciclurilo si temelor de lectie.

Lectiile de educatie fizica a colectivului experimental au fost tinute in incinta scolii,rolul nostrum a fost doar acela de a recomanda modelul de joc,structuri si exercitii cu character inoitor-suplimentar la aceasta clasa.Lectiile colectivului martor au intrat in normarea altui cadru didactic,care a participat la experiment doar prin participarea sa la testarea initiala si finala a colectivului martor.

Continutul elementelor inointoare,propuse de noi,pentru colectivul experimental:

MODELUL DE JOC:

a)Continutul tehnico-tactic al jucatorului pentru postul de portar:

-deplasare in poarta in pozitia fundamentala

-prinderea mingii aruncate la poarta

-respingerea mingii aruncate in colturile de joc ale portii cu bratul si cu piciorul,cu si fara plonjon

-respingerea mingilor aruncate in colturile de sus ale portii cu bratul

-recuperarea rapida a mingii si lansarea contraatacului

-apararea mingilor aruncate de la 7m

-interventia portarului prin interceptia mingii lasate pe contraatacul advers

-plasamentul in functie de aparatori,procedeul tehnic de aruncare,distanta adversarului fata de poarta.

b)Continutul tehnico-tactic al jucatorului specializat pe posturile din linia de semicerc:

Contraatacul colectiv:

-startul rapid

-prinderea mingii venita din urma

-dribling multiplu executat in viteza

-pasarea mingii in viteza la alt varf de contraatac

-aruncarea la poarta din saritura,din alergare si cu bolta peste portar

-alergarea cu schimbari de directie,depasire in dribbling

-infiltrarea la semicerc

Atacul organizat:

-pasarea mingii in patrundere succesiva,din pronatie si din saritura

-aruncarea la poarta din saritura,cu ducerea bratului lateral stanga sau dreapta,in functie de unghiul de aruncare si pozitia fata de portar(stanga-dreapta),din saritura,cu aterizare pe piciorul din dreapta bratului de aruncare,din saritura,cu bataie pe piciorul din partea bratului de aruncare,din plonjoc sarit,din saritura,venind la invaluire,cu bolta peste portar

-actiunea individuala de depasire a aparatorului direct

-circulatia pe semicerc

-infiltrarea printer aparatori

c)Continutul tehnico-tactic al jucatorului specializat pe posturile din linia de 9m:

Contraatacul colectiv:

-lansarea contraatacului in calitate de intermediary

-alergare de viteza

-alergare in dribbling,urmata de aruncare la poarta de la 9m din saritura,peste aparatorii repliati cu primul val

Atacul organizat:

-pase in patrunderi successive azvarlite de deasupra capului si din pronatie

-pase de angajare din saritura sip e la spate

-miscari inselatoare:schimbari de directie(simpla-dubla),fenta de aruncare urmata de depasire

-aruncare la poarta din saritura,din saritura precedata de pas saltat,din sprijin pe sold,pe langa genunchi

EXERCITII,SISTEME DE ACTIONARE SI STRUCTURI FOLOSITE:

a)Jocuri:

-joc de handball pe un teren acoperit cu apa(in timp de plaoie)sau cu zapada

-"hustiuluc" cu mingi de diferite masuri

b)Exercitii din atletism si gimnastica:

-alergari printer jaloane dispuse la distante mici sau printer parteneri care se deplaseaza in sir

-alergari cu piruete,successive sau alternative

-alergari peste diferita obstacole:banci,una-doua cutii de la lada de gimnastica,mingi medicinale

-alergari si sarituri,cu bataie pe un picior,cu atingerea unor frunze sau crengi de copaci,sau a unor mingi suspendate la diferite inaltimi

-aruncarea unor obiecte(greutati,bolovani,pietre,caramizi,busteni) de diferita dimensiuni,cu una sau cu doua maini

-aruncarea mingilor medicinale cu greutati diferite,cu doua maini de la piept,inainte,inapoi,printer picioarele departate,de la ceafa peste cap inainte,din dreptul pieptului peste cap inapoi,aruncarea simultana cu bratul drept sis tang a doua mingi medicinale(1kg) la distanta

-"parcurs aplicativ"(in sala de gimnastica):jucatorii se impart in grupe de cate trei si pleaca in cursa in mod succesic din 15 in 15 s.Parcursul aplicativ consta din:alergare cu start din culcat inainte,mers in echiliru pe o banca de gimnastica intoarsa,alergare si sarituri peste trei banci de gimnastica asezate transversal,alergare si excaladarea lazii de gimnastica,alergare si rostogolire inainte din ghemuit pe saltea,catarare la franghie,tarare 10m,aruncare cu doua mingi de oina intr-o tinuta verticala si alergare la linia de plecare.

c)Exercitii pentru coordonare:

-mers si alergare,pas saltat,pas sarit(pentru coordonare si ritm)

-pasi de dans de hora,de gallop,de polka,de vals,de mazurka,de sarba(pentru ritm)

-sarituri pe loc sau in deplasare,pe unul sau pe ambele picioare;sarituri pe loc cu sprijin pe scara fixa sau pe umerii coechipierului,sarituri peste linii trase pe sol,peste mingi medicinale sau peste banci de gimnastica,sarituri cu miscari diferite de brate,cu piruete;sarituri la aparatele de gimnastica(capra,lada sau cal)

-sarituri la coarda:pe loc,cu deplasare

-pase successive deasupra capului cu mingea elastica sau de volei

-lovirea succesiva a mingii cu piciorul,bratul,capul,umarul

-"stafeta"rostogolirea a doua mingi,sarituri din cerc in cerc,alergare printer jaloane cu mingi medicinale(la dus alergare inainte,la inapoiere alergare cu spatele),rostogolirea unei mingi de baschet cu capul

-exercitii de improvizatie.Aceste exercitii cer jucatorilor sa alcatuiasca cea mai buna inlantuire a unor procedee si a unor actiuni de tactica individuala,nominalizate de professor sau antrenor

d)Exercitii pentru mobilitate si suplete:

-duceri,arcuiri,indoiri si rotary de brate in toate planurile,cu si fara obiecte portative(maciuci,bastoane de gimnastica)

-extensii aplecari,indoiri rasuciri,rotari ale trunchiului din diferite pozitii(stand pe genunchi,sezand,culcat),cu sau fara obiecte usoare sau cu mingea de handball

-sezand departat,spate in spate,la distanta de un metro,unul dintre executanti tine o minge medicinala,transmiterea mingii partenerului prin rasucirea trunchiului spre stanga;acesta o transmite pe partea opusa.

e)Exercitii pentru echilibru:

-alergare cu fata,lateral stanga sau dreapta,cu spatele,cu deplasare peste obstacole,cu piruete

-aruncarea mingii in sus,cu sarituri ca mingea pe loc,cu piruete,cu ghemuriri,rostogoliri,flotari,atingerea peretelui si prinderea mingii,inainte ca aceasta sa atinga solul

-cate doi stand pe o barna sau pe o banca de gimnastica intoarsa,pase in doi,in conditii de echilibru

-aruncari la poarta din saritura peste plasa de volei,de pe cutia de lasa sau de pe trambulina elastica,cu interventiile unui adversary care in timpul zborului sa modifice pozitia echilibrata a corpului celui care arunca

-aruncarea la poarta din plonjon simplu,din plonjon cu saritura,din plonjon cu trecere prin cercuri de gimnastica,din plonjon cu spatele si cu insurubare in aer

-joc de handball la doua porti,deplasarea in teren se face numai prin sarituri pe un picior

-joc de handal la doua porti,pe gheata,deplasarea jucatorilor se face pe patine

f)Exercitii pentru indemanare specifica:

-efectuarea paselor si a aruncarilor la poarta cu bratul neindemanatic sau aruncarea la poarta din saritura cu bataie pe piciorul opus bratului de aruncare

g)Exercitii pentru gandire-anticipafie:

-efectuarea in ritm sustinut a unei suite de miscari in teren:pornirea de la linia de centru a terenului,alergare,oprire,intoarcere si alergare cu spatele

-pase effectuate de doi jucatori(fiecare cu cate o minge)cu un al treilea

-jucatorul cu mingea executa dribbling multiplu si urmareste permanent semnalele vizuale transmise de catre partener la care reactioneaza prompt

-drinling multiplu in mare viteza dupa cel mai bun jucator care se deplaseaza printer diferite obstacole

-joc:"cine tine mingea mai mult" in conditii de marcaj foarte strans

-folosirea eficienta si cauza(intre o prindere si o pasa) a celor "trei pasi",a celor "trei secunde" si a drinlingului simplu

-gasirea celor mai bune pozitii in teren pentru actiunile individuale

-folosirea unor procedee de miscare in teren sau a fentelor,inainte de aruncarea la poarta

-schimbarea vitezei si a tempoului de executie pase rapide,pase din deplasare in viteza maxima,aruncari la poarta cu intarzierea momentului de lansare a mingii

-schimbarea conditiilor de joc:in sali sau pe terenuri reduse sau mai mari,cu porti mi mici sau mai mari decat dimensiunile regulamentare;echipele ce urmeaza sa dispute jocuri oficiale in sala vor juca in aer liber,jocuri cu numar mai mic sau mai mare de jucatori in echipa proprie sau in cea adversa;jocuri in conditii deosebite de mediu:ploaie,vant,temperature mai ridicata sau mai scazuta.

CAPITOLUL III

CONCLUZII SI PROPUNERI

Concluzii si propuneri

Din studiul literaturii de specialitate am constat ca in cercetarea stiintifica pana in prezent,indemanarea(generala)se poate aprecia in mod mathematic-statistic(cuantificat)prins indicii:gradul de complexitate a actiunii,precizia executiei(a actiunii),timpul de executie,pentru care am conceput probe de control(de teren)prcis masurabile.

La jocurile sportive,indemanarea(specifica)se paote aprecia prin usurinta in invatare si executare unui nou procedeu,a unei noi actiuni si prin rapiditatea de orientare in diferita situatii.

Controlul indemanarii este foarte greu de efectuat,dar,am apreciat rezultatele obtinute de cele doua collective la cele trei probe oraganizate,ajungand la urmatoarele concluzii:

*Subiectii din cele doua collective,atat fete cat si baieti,au pornit in experiment de la un nivel foarte apropiat:medii aproape egale,dispensie foarta apropiata.

*In finalul experimentului,colectivul experimental,atat la fete cat si la baieti,a realizat un progrea semnificativ fata de colectivul martor la toti indicii cercetati,fapt care se datoreaza aplicarii structurilor si modelelor experimentale din handball asupra subiectiilor,lectie de lectie,timp de un an de zile.

*Compararea statistica a tendintelor centrale cu ajutorul formulei de inegalitate prezentate a stabili o diferenta semnificativa a mediilor finale dintre cele doua collective cercetate,la toate probele de control aplicate,cetificand cu o certitudine de 95% ce aceste rezultate se datoreaza activitatii experimentale desfasurate sin u intamplarii.

Propuneri pentru aplicatibilitatea practica a lucrarii

Din experienta dobandita in desfasurarea cercetarii propunem sa se tine seama de urmatoarele:

*Continutul elementelor novatoare-structuri,modele,mijloace utilizate in desfasurarea experimentului-pot fi imbunatatie prin volum,intensitate si complexitate in functie de sexul si nivelul de pregatie a colectivului.

*Indemanarea trebuie dezvoltata de timpuriu,varsta cea mai indicate fin intre 8 si 12 ani.La aceasta varsta exercitiile de indemanare duc la modificare calitative ale receptorilor externi si interni,precum si ale centrilor corespunzatori din scoarte cerebrala,indeosebi ale centrului motric.

*Natura efortului characteristic jocului de handball solicita complec sistemul nervos si marile functiuni ale organismului,determinand aparitia timpurie a oboselii la aceasta varsta.

*Insusirea unor deprinderi noi,schimbarea conditiilor de executie a procedeelor tehnice,a actiunilor tactice,precum si interventiile adversarilor solicita din partea jucatorilor o capacitate de concentrare mai mare.Aceste considerente duc la concluzia ca folosirea exercitiilor pentru dezvoltarea indemanarii trebuie sa se faca pe un fond general de odihna,cu stabilirea timpului optim pentru revenirea completa a organismului,asiguran participarea constienta si creatoare a jucatorilor la desfasurarea eficienta a jocului.

*Exercitiile folosite pentru dezvoltarea indemanarii fin spectaculoase ii atrag pe executanti,influentand favorabil si dezvoltarea celorlalte calitati motrice si componente ale pregatirii,motiv pentru care ele pot fi folosite cat mai des in lectii ducand la cresterea interesului si optimizarea lectiei de educatie fizica.

*La inceput se selectioneaza grupe de 2-4 exercitit,care se repeta in mod sistematic fara ca ele sa se transforme in scop in sine(jonglerie),apoi aceste exercitii se schimba sau cresc exigentele fata de unele aspecte ale executarii lor.

BIBLIOGRAFIA

Bontas I. Pedagogie,E.D.P Bucuresti,1996

Bota Maria Handbal-500 exercitii pentru invatarea jocului

Bota I. Editura Sport-Turism,Bucuresti,1990

Cercel P. Calitatile motrice in handball,Editura Sport-

Tursim,Bucuresti,1975

Cercel P. Handbal-exercitii pentru fazele de joc,Editura

Sport-Turism,Bucuresti,1980

Chirita Georgeta Optimizarea lectiei de educatie fizica,Editura

Stadion,Bucuresti,1972

Colibaba Evulet Jocuri sportive-Teorie si metodica,Editura

Aldin,Bucuresti,1989

Csudor Melinda Handbal-combinatii tactice,Editura Sport-

Turism,Bucuresti,1989

Carstea G. Programarea si planificarea in educatie fizica

si sportiva scolara,Bucuresti,1993

Dragnea A. Masurarea si evaluarea in educatie fizica si

sport,Editura Sport-Turism,Bucuresti,1984

Herczeg L. Teoria educatie fizice si sportului,T.U.T.,

Timisoara

Herczeg L. Teoria si metodica educatiei fizice si

scolare,vol.I-II,T.U.T., Timisoara,1995

Kunst Teoria si metodica

handbalului,E.D.P.,Bucuresti,1983

Ghermanescu I.

Gogaltan V.

Jianu E.

Negulescu I.

Ludu V. Indemanarea si metodica dezvoltarii

ei,Editura C.N.E.F.S.,Bucuresti,1969

Mitra G. Dezvoltarea calitatilor motrice,Editura

Stadion,Bucuresti,1977

Mogos A.