SPORTUL PENTRU TOTI IN LUME

I.                SPORTUL PENTRU TOTI IN LUME

II.         SPORTUL PENTRU 1 OTI SI MISCAREA OLIMPICA

COMISIA SPORTUL PENTRU TOTI A COMITETULUI
INTERNATIONAL OLIM PIC

PRINCIPALELE ACTIVITATI ALE COMISIEI

SPORTUL PENTRU FOTI SI FEDERATIILE INTERNATIONALE

IU. SPORTUL PENTRU TOTl IN ROMANIA

PANA IN 1990

DUPA 1990

SPORTUL PENTRU TOTI - OBIECTIVE SI PROGRAME

IV. FEDERATIA ROMANA SPORTUL PENTRU TOTI SI ACTIVITATILE
SALE

IV. 1. VALORILE FUNDAMENTALE ALE SPORTULUI PENTRU TOTI IV.2. VOLUNTARIATUL JN SPORTUL PENTRU TOTI

V. REALIZAREA DE PROIECTE DESTINATE SPORTULUI PENTRU TOTI
IN VEDEREA FINANTARII

V.l. MODEL DE PROIECT

BIBLIOGRAFIE

I. SPORTUL PENTRU TOTI IN LUME

Inca din antichitate au fost recunoscute efectele sanogenetice ale exercitiului fizic, (Grecii ii considerau ca un element principal, indispensabil pentru realizarea armoniei fiintei umane, ideal spre care tindea edu:atia elena a paturilor privilegiate. Egiptul india. China, Japonia foloseau exercitiile fizice atat in scop igienic cat si in scop medical. Efectele favorabile ale exercitiilor fizice asupra sanatatii individului si colectivitatii au fost reliefate de numeroase personalitati. in fiecare epoca istorica, pentru ca numai evolutii naturaia a omului nu poate asigura intreaga si complexa gama de deprinderi, priceperi si calitati motrice, necesare adaptarii si evolutiei acesteia.

In 1890, Coubertin s-a aratat interesat de atragerea spre practicarea sportului a unui numar cat mai mare de tineri. Este semnificativa declaratia lui conform careia: oricine, muncitor sau student, care militeaza pentru integritatea sportului poate servi, cu drepturi egale, ideea olimpica. Sportul nu este timp liber luxos si o activitate destinata catorva; pentru orice barbat, femeie sau copil, sportul ofera oportunitatea auto-dezvoitarii.'

Sportul pentru toti. ca forma a activitatilor motrice, s-a dezvoltat tocmai din nevoia de a-! proteja pe omui modern de anumite boii, mai ales cele legate de sistemul cardio-vascular, dar si de bolile endocrine si mentale datorate sedentarismului vietii moderne si stresului cotidian.

Sportul pentru toci pare a ti modul ideal pentru om pentru a-si recua ri corpul, pentru a elimina plictiseala si a se elibera de stresul fizic si psihic. Prin acest gen de activitate, datorita elementelor sale optionale privind competitia, intensitatea si durata efortului, se poate satisface orice preferinta, tara a impune rigoti de tehnica sau calitate. Trebuie sa fie' insa suficient de ambitios si de convingator peniru ca ei sa poata umple timpul liber al atator categorii de oameni.

Pe plan mondial, dezvoltarea Sportului pentru Toti este sustinuta de:

Consiliul Europei Comisia de dezvoltare a sportului;

UNESCO - Organizatia Natiunilor Unite pentru Educatie. Stiinta si Cultura

CIO - Comitetul International Olimpic, Comisia Sportul pentru Toti

C1EPSS Consiliul International pentru Educatic fizica si Stiinta Sportului

CSIT -Comitetul Sportiv International al Muncii

FIEP - Federatia Internationala de Educatie Fizica

IANOS - Asociatia internationaia pentru Organizatii Nationale pentru Spori

FISPT- Federatia internationala Sportul pentru Toti

TAFISA - Asociatia internationala pentru Conditie Fizica si Sport

ICSSPE - Comitetul International pentru Educatie Fizica, Recreere si Sport

BSSA - Asociatia Ba canica Sportul pentru Toti

Aceste organizatii care sus;in activitatea sportul pentru toti organizeaza la nivel mondial, european sau local diferite activitati precum:

adunari, conferinte, simpozioane, congrese;

cursuri de formare specialisti:

activitati sportive, cultura l-artistice gen: Challenge Day, Ziua Mondiala a mersului,
Festivalul Mondial a! Jocurilor si Sporturilor Traditionale, Ziua Olimpica, Jocurile
Mondiale ale Sportului pentru Toti Europene Sport si Sanatate:

e cercetare stiintifica: testul EUROFIT pentru copii, tineri si adulti

programul SPRINT, proi;ci de sprijinire a tarilor din Europa de Est sustinut de
Consiliu Europei, Comisia de Dezvoltare a Sportului

intrebare:

De cine este sustinuta dezvoltarea sportului pe pian mondial?

II. SPORTUL PENTRU TOTI SI MISCAREA OLIMPICA

inca din anii 1900, batonul Pierre de Coiibertin convins de ideea ca sportul este un mijioc de educare si de raul care ii reprezinta sportul de elita a creai sloganul 'Sportul pentru loti'.

Acesta ar fi fost in viziunea sa o versiune a sportului de mare performanta, fara invingatori si perdanti. dar cu participanti in activitati sanatoase.

Dupa Pierre de Coubertin 'sportul nu inseamna numai competitie irtre excelenti atleti, dar reprezinta o oportunitate si o sarcina ce ar trebui indeplinita de fiecare persoana, individ sau in grup. independent de legile .si regulile competitiilor sportive'.

Sportul pentru toti' s-a nascut din dreptul cetatenilor la sport si miscare, independent de clasa sociala, varsta, rasa, sex.

Aceasta miscare ajuta la realizarea idealului olimpic care proclama ca sportul este un drept ce apartine tuturoi indivizilor si are drept obiectiv intarirea sanatatii fizice si psihice si este un subterfugiu a celor ce vor sa practice activitatile fizice.

Charta Olimpica stipuleaza pe de aita parte despre Comitetul International Olimpic ca incurajeaza coordonarea, organizarea si dezvoltarea sportului si competitiilor sportive; colaboreaza cu organizatiile si autoritatile publice sau private competente ce pun in final sportul in serviciul umanitatii; este unul din bazale sportului de mare perfornanta.

Miscarea Olimpica trebuie sa-sii asume un rol important in miscarea 'Sportui pentru toti' deoarece gratie acestei miscari, valorile practicarii exercittilor fizice sunt transmise in ansamblul societatii.

Comitetul International Olimpic trebuie sa favorizeze cooperarea intre diferite organizatii aie sportului pentru toti s coordonarea activitatiloi sale. De asemenea, trebuie atrasa atentia autoritatilor despre necesitatea de a grabi expansiunea sportului pentru toti, care este un factor cheie in dezvoltarea societatii.

Comisia 'Sportul pentru toti' a Comitetului International Olimpic

In 1983. pentru a raspunde interesului crescut afisat de populatie pentru sportul privit arin prisma sanatatii si a conditiei fizice s-a creat un 'grup de munca' (Work Group) pentru

'sportul pentru toti'. Obiectivul sau era sa gaseasca mijloacele prin care Miscarea Olimpica s^: sustina si sa promoveze asemenea activitati. Constanta dezvoltare a tendinte! 'Sanatate fitness' prin sportul pentru toti. care a cunoscut apogeu! in anii 1980, sub conducerea presedintelui Comitetului Internatioral Olimpic, J.A. Samaranch, s-a creat oficial Comisia Sportul pentru toti, pe care a condus-o pana in 1950. Succesor la conducerea comisiei a trecui Walter Trong, membru al Comitetului International Olimpic din Germanic. Aceasia comisie este compusa din membri Comitelui International Olimpic, reprezentanti ai fundatiilor internationale si ale Comitetelor Nationale Olimpice, sportive si membri ind viduali.

Obiectivele comisiei:

de a aplica principiile fundamentale si regulile Chartei Olimpice; de a incuraja si sustine eforturile altor organizatii implicate in sportul pentru toti, contribuind la raspandirea avantajelor sociale si beneficiilor castigate de toti membrii societatii prin practicarea regulata a activitatile fizice;

de a incuraja o mai buna promovare si a favoriza cunoasterea sportului pentru toti prin intermediul patronajului Congresului Mondial al Sportului pentru toti.

Subiectul 'Sportul pentru toti' a fost abordat pe larg in timpul discutiilor pe tema 'Sportul in contextul sau social' la Congresul Centenarului Olimpic care a avut loc la Paris in septembrie 1994.

Ziua Olimpica

In ianuarie 1948 la cea de-a 42 Sesiune CIO la St. Moritz, Elvetia, Comitetul Internationa! Olimpic aproba ideea celebrarii Zilei Olimpice. Aceasta celebrare a fost folosita pentru a ne aduce aminte de ziua in care a fost creat Comitetul International Olimpic in 23 Iunie 1894 la Paris. Ziua Olimpica a ibst celebrata pentru prima oara la 23 iunie 1948, noua CNO-uri gazduind ceremonii in respectivele tari: Austria, Belgia, Canada, Marea Britanic, Grecia. Portugalia. Eivetia, Uruguay si Venezuela,

in efortul de a incuraja Comitetele Nationale Olimpice de a celebra Ziua Olimpica, Comisia Comitetului international Olimpic Sportul pentru Toti a promovat conceptul' (rosui Olimpic cu obiectivul de a promova practicarea si participarea de catre femei, barbati, copii din toate colturile lumii si persoane cu handicap, de toate rasele si din toate clasele sociale, intr-o uniune a bucuriei prin sport sub idealurile olimpice.

Primul Cros Olimpic a avut loc in 1987. pe o distanta de 10 km, cu participarea a 45 de Comitete Nationale Olimpice. Traditia dainuie si astazi cand in weekend-ul dinainte sau dupa 23 iunie se organizeaza la scara nationala de catre CNO-uri intreceri pe distante cuprinse intre 100 m pentru copii si pana la maraton. Sunt tari care au incluse in aria curriculara scolara intreceri sportive, cu caracter olimpic si artistic pentru a celebra Ziua si Saptamana Olimpica . linele intreceri se desfasoara intr-o zi, altele se intind pe parcursul mai multor luni. in ultimii 17 ani, Crosul Olimpic a devenit o modalitate de a celebra Ziua Olimpica la scara nationala mondiala si de a promova idealul oii Tipic.

Crosul Olimpic din 2004 a avut loc doar cu cateva luni inaintea Joc urilor Olimpice de la Atena si pentru multe Comitete Nationale Olimpice a fost momentul care a marcat startul pentru campania de promovare a Jocurilor Olimpice. Au participat 162 de tari, comparativ cu 141 in 2003. In total, cu 1.3 milioaie de barbati, femei si copii s-a inregistrat un record de

participare in acest sens. Crosul Olimpic devenind din ce in ce mai popular n fiecare an.

S

Mesajul Presedintelui Comitetului International Olimpic, Jacques Rogge

Crosul 'Ziua Olimpica' sta marturie pentru locul important pe care il ocupa sportul pentru toti in societatea noastra si pentru contributia sa la integrarea sociala a fiintei umane.

Si in acest an, mii de oameni , femei, copii, persoane in varsta, persoane cu handicap, vor raspunde apelului Comitetelor Nationale Olimpice ( C.N.O.-uri) de a alerga pe strazi sau pe drumuri in toate cele patrii colturi ale lumii. Ei vor sarbatori, in acest fel, si aniversarea crearii, la 23 iunie 1894, la Universitatea Sorbona din Paris (Franta), a Comitetului International Olimpie

Aceasta manifestare nu s-ar bucura de atata succes fara sprijinii si colaborarea sponsorului Jocurilor Olimpice -'Mc Donalds' - devenit in 2003 partenerul sau mondial. Facand echipa cu alte filiale locale sie 'Mc Donalds', C.N.O.-uriie pot face acest eveniment unic mai atragator si entuziast, incurajand un stil de viata echilibrat si activ.

In acest an proclamat de catre Natiunile Unite 'Anul International al Sportului si Educatiei Fizice', crosul 'Ziua Olimpica 2005' readuce in atentie faptul ca sportul face parte, mai mult ca niciodata, din dezvoltarea sociala si ca activitatea fizica este esentiala pentru a garanta tuturor trup si minti sanatoase:.

Fie ca editia 2005 a Crosului Olimpic sa fie un succes pentru organizatii si pentru participanti!

Ce inseamna Crosul Ziua Olimpica?

Crosul Olimpic este intotdeauna o intrecere inclusa in calendarul Comitetelor Nationale Olimpice. Ramane singura celebrare mondiala simultana a Zi ei Olimpice si da posibilitatea CNO sa includa publicul larg in activitatile sale.

11.2. Principalele activitati ale comisiei

in fiecare an. Comisia Sportul pentru toti sub patronajul Comitetului International Olimpic acorda ajutor financiar pentru 3 evenimente ale Sportului pentru coti, pe flecare din cele cinci continente.

Aceste activitati includ o arie noua de evenimente sportive, principalul criteriu de selectie fiind acela ca trebuie sa fie adevarate activitati sportive deschise oamenilor de toate varstele.

Pentru a permite tuturor tarilor sa beneficieze de aceste programe, orice Comitet National Olimpic care a primit ajutorul financiar, nu mai poate cere acest lucru pe o perioada de trei ani. La aceasta data, mai mult de o suta de Comitete Nationale Olimpice au beneficiat de aceste programe.

Declaratia comuna a Comitetul i International Olimpic si a Oraganizatiei Mondiale a Sanatatii in legatura cu 'Sportul pentru toti'

in anul 1994 in Uruguay a avut loc cel de-al IV- lea Congres Mondial al Sportului pentru Toti prilej cu care a fost adoptata declaratia comuna a Comitetului International Olimpic si a Organizatiei Mondiale i Sanatatii.

Kle impartasesc un obiectiv comun: promovarea sanatatii prin mijlocul sportului si al exercitiului fizic. Aceste doua organisme sunt convinse de efectele pozitive ale practicarii exercitiiSor fizice asupra bunastarii psihice, mentale, fizice si sociale a tuturor indivizilor.

Comitetul Internationa! Olimpic si Organizatia Mondiala a Sanatatii se anagajeaza sa incurajeze dezvoltarea ..Sportului Dentru toti' ca parte integranta a unui stii de viata care duce la promovarea sanatatii si prevenirea bolilor. Amandoua organizatiile su it constiente ca e nevoie de programe de informare si o educatie adecvata pentru a evita toate efectele negative care ar putea aparea din practicarea sportului si a exercitiului fizic in mod rationai si nestiintiric.

Politicile adoptate in materie de Sport pentru toti si Sanatate pentn toti, elaborate de CIO si de Organizatia Mondiala a Sanatatii, nu pol fi eficiente decat daca sunt puse in practica la nivel international, national si local. Sunt necesare crearea unor infrastructuri de sustinere, intelegand prin aceasta facilitati accesibile tuturor indivizilor, copiilor, adolescentilor si tinerilor, adulti si persoanelor din lumea intreaga.

Adunarea generala a Natiunilor Unite, in a 48-a sesiune din 25 octombrie 1993 a proclamat anul 1994 -Anul International al Sportului si al Idealului Olimpic. CIO si Organizatia Mondiala a Sanatatii au invitat toti membrii sa adopte masuriie necesare pentru incurajarea si promovarea practicarii sportului si a exercitiilor fizice pentru a crea un nou stil de viata mai sanatos.

Congresele Mondiale ale Sportului pentru toti sub patronajul C.LO.

Din 1986 CIO acorda patronajul sau Congresului Mondial al Sportului pentru Toti si incepand cu anul 1994 congrese!; au beneficiat ti de patronajul Oganinatiei Mondiale a Sanatatii

Din 1996, Organizatia Mondiala a Sanatatii, UNESCO, GAISF (Asociatia generala a federatiilor internationale sportive; colaboreaza cu CIO la organizarea congreselor. Aceste organizatii sunt reprezentate in comitetul de coordonare pentru a asigura continuitatea scopurilor sale si pentru a mentine un nivel inalt al continutului. In cooperare cu comitetul de organizare, comitetul de programe defineste formele generale ale programul ui si temele de discutie, evalueaza rezultatul lucrarilor propuse si selectioneaza vorbitorii.

Aceste manifestari sunt locul ideal de a schimba idei si experienta in domeniul 'Sportului pentru toti' la un nivel international.

Primele sapte congrese mondiale a Sportului pentru toti au abordat amatoarele teme:

Frankfurt (Germania) 1986- 'Principiile fundamentale ale Sportului pentru toti';

Praga (Cehia) 1988 - ~So idaritatea mondiala in favoarea dezvoltarii Sportului pentru
toti';

Tampere (Finlanda) 1990 - 'Sportul pentru toti pana in anul 2000'

Varna (Bulgaria) 1992 - 'Sportul pentru toti in societatea contemporana';

Punta del Este (Uruguay) 1.994 - 'Sportul pentru toti - Sanatate pentru toti';

Seul (Corea) 1996 - 'Fam lia mondiala si sportul in secolul XX!';

Barcelona (Spania) 1998 - 'Sportul pentru toti si promovarea educatiei prin sport la
nivel mondial';

Quebec (Canada) mai 2000 - 'Sportul pentru toti si politicile guvernamentale'.

II.3. Sportul pentru toti si federatiile internationale

Federatiile Internationale prin intermediul structurilor nationala, regionale si a cluburilor lor au fost primele ce au incercat sa contribuie la dezvoltarea Sportului pentru toti. Evolutia rapida a sportului de inalt nivel nu le-a permis intotdeauna sa raspunda cu atentie sportului pentru toti. O serie de federatii au creat comisii si programa de dezvoltare a Sportului pentru toti' in ideea de a demonstra interesul lor in acest domeniu.

Comitetul International Olimpic nu controleaza 'Sportul pentru toti', ci cauta sa ajute organizatiile si organismele angajate in acest domeniu pentru a lucra impreuna in aceeasi directie si in acelasi spirit.

In tarile cele mai dezvoltat; s-a ajuns ca sportul. in acceptiunea sa cea mai extinsa -sportul pentru toti, pentru sanatate, educatie si recreere sa reprezinte o politica de stat, un criteriu de performanta si viabilitate a organismului social, iar pe plan european preocuparile, eforturile si realizarile din acest cioemniu sunt din ce in ce mai numeroase si consistente. Astfel, unu! dintre cele mai dinamice organisme ale Consliului Europei est: Comitetul pentru dezvoltarea sportului, a carui activitte este indreptata catre democratizaiea sportului, care trebuie sa devina accesibil pentru fiecare persoana a acestui continent.

in articolul al doilea al Cartei europene a sportului acesta este defini in felul urmator: prin spon se intelege ..totalitatea formelor de activitate fizica care, prin participare individuala sau organizata, urmareste:

exprimarea sau imbunatatirea conditiei fizice si a starii mentale de bine.

formarea de relatii sociale;

obtinerea de rezultate sportive in competitii de diverse nivele.'

Existenta Cartei europene a sportului si definitia pe care o contine probeaza faptui ca, ia fel ca si in alte domenii de activitate se poate vorbi de o dimensiune europeana si in sport. Aceasta definitie ne arata ca in viziunea Consiliului Europei sporiu! are. in primul rand, un rol de promovare a sanatatii si starii de bine, iar in al doilea rand, an rol de integrare sociala a individului. Abia in al treilea rand, si pentru o parte restatnsa a populatiei, menirea sportului este acce.i de a realiza cadrul in care indivizii concureaza intre ei, pentru a-si masura fortele. in ideea de a castiga celebritate si bani din aceasta activitate. Comitetul International de Coordonare a Organizatiilor Sportul pentru Toti

Cateva organizatii internationale isi dedica programele lor exclusive sau in mare masura Sportului pentru toti. Datorita nevoii clare de a creste colaborarea intre ele si dorintei de a coordona activitatea ior cu programele CIO, in timpul celui de al 3-lea Congres Mondial al Sportului pentru tosi. presedintele Comitetului Olimpic, J. A Samaranch a initiat crearea unui comitet special pentru activitatea organizatiilor internationale a Sportului pentru toti.

Sub presedentia prof. Pava V. Komi (Finlanda) s-a constituit Comitetul International de coordonare a Organizatiilor Sportului pentru Toti.

Activitatile acestui comitet includ:

-crearea de conditii necesare pentru colaborarea membrilor comitetului: -facilitatea difuzarii informatiilor si schimbul de puncte de vedere intre metr brii sai.

Pentru a-si atinge scopul acest comitet a publicat un calendar al manifestarilor 'Sportului pentru toti indicand activitatea membrilor sai. Acest calendar include congresele, concursurile si evenimentele din acest domeniu de activitate.

TEMA:

Prezentati un proiect privind organizarea Crosului Ziua Olimpica in orasul/satul dvs. tinand cont de: data, locul unde se desfasoara, ora. numarul de participanti {estimativ), categoria de varsta a participantilor traseul pe care se alearga, premiile acordate, deviza competitiei, cine organizeaza s.a.

III. SPORTUL PENTRU TOTI PENTRU ROMANIA

Aparitia acestei institutii noi in ansamblu! sistemic al sportului romanesc, alaturi de ceielalle federatii, cu un profil specific, se datoreste Ordinului nr, 90 din 1992 al Ministerului Tineretului si Sportului. Prin aceasta dispozitie, s-a transformat in federatie Directia Programe Sportive pentru Public, din cadrul aceluiasi minister. Conceptul de spor, pentru toti a fost preluat din terminologia si bibliografia occidentala, consacrat pentru o astfel de activitate si adoptai de catre Carta Internatior ala a Educatiei Fizice si Sportului, la care. Romania a aderat in 1990. Denumirea acceptata o inlocuieste pe cea anterioara, sportul de masa, folosita in Romania in perioada anterioara. De origine sovietica, aceasta sintagma conceptualiza ideea si practica efectuarii de exercitii fizice si activitati competitionale de catre populatia adulta si de catre tinerel, intr-un mod constant, gradat si continuu, cat mai mult posibil, incepand din perioada varstei active a omului.

Tinand cont de tendintele si orientarile internationale, dar si de condintiile existente si specificul romanesc, documentele definesc sportul pentru toti astfel: activitatea sociala de interes national, bazata pe libera alegere de practicare a activitatilor fizic-sportive de catre orice peroana, intr-un mediu curat ti sigur, in cadrul organizat sau independent, in functie de nevoile, capacitatile si preferintele fiecaruia, al carui rezultat final trebuie sa fie sanatatea si starea de bine.

III.l. Istoricul aparitiei sportului in Romania (de la sport si sport de masa Ia sportul pentru toti)

Problematica nu este noui, isi are istoricul ei. Ideea respectiva apare inca din zorii secolului XX. Intentia de a extinde practicarea exercitiilor fizice si in afara spatiului militar si a scolilor, apartine Ministrului Instructiunii, Spiru Haret. La inceputul secolului al XX-!ea, pentru a stimula infiintarea de societati destinate sa propage extinderea exercitiilor fizice in viata maselor populare cu sprijinul scolii, Spiru Haret, intr-o circulara adresata prefectilor de judete si primarilor din orase, deplange indiferenta cercurilor conducatoare din perioada respectivi fata de exercitiile fizice si adreseaza un apel autoritatilor sa ia masuri organizatorice. in acest scop. ei propunea infiintarea de societati de gimnastica, de jocuri, de

III. SPORTUL PENTRU TOTI PENTRU ROMANIA

Aparitia acestei institutii noi in ansamblu! sistemic al sportului romanesc, alaturi de ceielalle federatii, cu un profil specific, se datoreste Ordinului nr, 90 din 1992 al Ministerului Tineretului si Sportului. Prin aceasta dispozitie, s-a transformat in federatie Directia Programe Sportive pentru Public, din cadrul aceluiasi minister. Conceptul de spor, pentru toti a fost preluat din terminologia si bibliografia occidentala, consacrat pentru o astfel de activitate si adoptai de catre Carta Internatior ala a Educatiei Fizice si Sportului, la care. Romania a aderat in 1990. Denumirea acceptata o inlocuieste pe cea anterioara, sportul de masa, folosita in Romania in perioada anterioara. De origine sovietica, aceasta sintagma conceptualiza ideea si practica efectuarii de exercitii fizice si activitati competitionale de catre populatia adulta si de catre tinerel, intr-un mod constant, gradat si continuu, cat mai mult posibil, incepand din perioada varstei active a omului.

Tinand cont de tendintele si orientarile internationale, dar si de condintiile existente si specificul romanesc, documentele definesc sportul pentru toti astfel: activitatea sociala de interes national, bazata pe libera alegere de practicare a activitatilor fizic-sportive de catre orice peroana, intr-un mediu curat ti sigur, in cadrul organizat sau independent, in functie de nevoile, capacitatile si preferintele fiecaruia, al carui rezultat final trebuie sa fie sanatatea si starea de bine.

III.l. Istoricul aparitiei sportului in Romania (de la sport si sport de masa Ia sportul pentru toti)

Problematica nu este noui, isi are istoricul ei. Ideea respectiva apare inca din zorii secolului XX. Intentia de a extinde practicarea exercitiilor fizice si in afara spatiului militar si a scolilor, apartine Ministrului Instructiunii, Spiru Haret. La inceputul secolului al XX-!ea, pentru a stimula infiintarea de societati destinate sa propage extinderea exercitiilor fizice in viata maselor populare cu sprijinul scolii, Spiru Haret, intr-o circulara adresata prefectilor de judete si primarilor din orase, deplange indiferenta cercurilor conducatoare din perioada respectivi fata de exercitiile fizice si adreseaza un apel autoritatilor sa ia masuri organizatorice. in acest scop. ei propunea infiintarea de societati de gimnastica, de jocuri, de

Social, au aplicai si au actionat pe baza principiilor educatiei in aer liber. Metoda a fost preluata si de armata, indeosebi de regimentele de vanatori cie munte Generalul Virgii Baduiescu, intr-un articoi publicat in 1941 in revista Viata in aer liber, sustine ideea mutam procesului de educatie in natura, in aer iiber, unde miscarea. impletita cu ceilalti factori naturali, stimuleaza cresterea si dezvoltarea copiilor. El enumera multipele scoli cu acest profil care functionau in Germania. Elvetia, Ungaria si Italia.

Ca urmare, s-a constituit Comitetul Roman pentru Educatia in Aer Liber, al carui presedinte a fosi ales generalul Virgii Baduiescu, iar ca secretar general, prof. dr. f. Mihaila. Membra comitetului au fost: ing. I. Bujoi, dr. Sabin Manuila. prof, O Neamtu, arh. H. Creanga, 1. Nisipeanu, prof. I. C. Petrescu, T. lacobescu, Eleonora Baduiescu. Acest comitet avea sa functioneze pana in 1944. Dar problematica a patruns in gandirea specialis tilor si de la ideea de scoala in aer liber. Ia valorificarea in plan educativ a timpului liber, n-a mai fost decat un pas. _<

O astfel de idee a determinat miscarea deceniilor urmatoare a loisirului, din al carui continut au tacut parte prioritar exercitiile fizice si petrecerea tipului liber in natura, in aer iiber. [nstilutionalizarea acestei activitati a generat o teorie, concepte si o multitudine de programe, insigne si complexe de practicare a exercitiilor fizice si a intrecerilor sportive, pe care tineretul si lumea adulta sa le includa ciclic in viata lor, tot mai incarcata de sedentarism si poluarea fonic si chimic de aglorreratia spatiului urban. In 1943 este introdusa Insigna sportiva, reprezentand un moment esential si originai pentru istoria sporului pentru toti din tara noastra. Insigna avea trei grade (aur, argint si bronz). Gradarea calitativa a valorii insignei decernate si cele 6 profiluri motrice ale probelor dezvaluie, mai mult decat orice declaratie de intentie, caracterul ei polivalent si optional. Calitatile motrice si deprinderile sportive solicitate de cele 6 probe scot in evidenta orientarea militara a pregatirii vi torilor purtatori ai insignei. Actiunea nu va avea efectul scontat, limitele organizatorice, propagandistice si de mentalitate determinand un interes scazut si o eficienta slaba, motive penru care a cazut in desuetudine.

Evenimentele politice din vara anului 1944 au influentat profond conceptia si-organizarea educatiei fizice si sportului din Romania, indeosebi din punctul de vedere al sportului pentru toti sau al sportului de mase, cum se intitula la vremea respectiva. Organizarea Sportul Romanesc (OSR) este desfiintata, sarcinile de organ de conducere a

domeniului fiind preluate de Organizatia Sportului Popular ((DSP), evident de origine si de orientare sovietica.

Functionand paralel un timp cu Uniunea Federatiilor Sportive dir Romania (UFSR), organ infiintat in 1930 cu sprijinul Casei Regale. OSP. impreuna cu Comisia sportiva a sindicatelor unite {aparuta in 1945). initiaza mai multe concursuri cu caracter popuiar, menite sa organizeze mase cat mai mari de tineri din industrie, de la sate si din sjoli. S-a dorit si s-a realizai un spori de masa, concretizat prin campionate scolare pe ramura de sport, crosuri si cupe cu o mare cuprindere de tineret de diferite varste si indeletniciri, inclusiv femeile. Acestora li s-a organizat in vara anului 1943 Luna femeii sportive. Orientarea actiunilor si programelor era subordonata lozincii: Toate sporturile pentru popor. O ac.iune de amploare a OSP a fost Cupa UTM, care a angrenat peste 6 000 de sportivi, reprezentand 40 de cluburi si asociatii sportive in intreceri de fotbal, volei, ping-pong, atletism si box. Competitia s-a desfasurat pe etape, finala avand loc la Bucuresti, pe stadionul Ciulesti.

In anul 1947, numarul crosurilor sporeste, dintre acestea amintim pe cel organizat de ziarul Sportul Popular, cel intitulat Sa intampinam 1 Mai devine traditional. in scopul dezvoltarii preocuparii tineretului pentru atletism, disciplina cu multiple alente educative si functionale, se initiaza Triat Ionul popular.

In anul urmator (1948), a fost organizata Cupa Uniunii Tineretului (CUT), ia care au participat 4 280 000 de tineri, desfasurata pe etape eliminatorii pe mai mute ramuri de sport: atletism, gimnastica, box, fotbal, volei, handbal si sah.

in 1949. OSP este inlocuita cu Comitetul pentru Cultura Fizica si Sport (CCFS) de pe langa Consiliul de Ministri, organ de conducere aparut in iunie 1949 prin Hotararea Partidului Comunist Roman si in baza decretului din luna august al aceluiasi an. in structura CCFS, mai ampla si mai diversificata decat a OSP, se regaseste in cadrul directiei instruirii sportive si serviciul Complexului GMA (Gata pentru munca si aparare) si a! competiti lor de masa. Celor devenite traditionale li s-au adaugat altele noi (Cupa Satelor, Cupa Oraselor, Crosul 7 Noiembrie etc, campionatul satesc de gimnastica si atletism), dintre ele detasandu-se, cu putere de cuprindere si semnificatie Complexul GMA si Spartachiada pe diferite ramuri sportive (atletism, gimnastica, iupte, volei, schi, saniute, sah). Se inregistreaza o actiune sustinuta incepand din 1957 pentru introducerea gimnasticii in productie.

Aceste programe si activitati se vor continua si in deceniile urmatoare, coordonate organele de conducere ale educatiei fizice si sportului (Uniunea pentru Cultura Fizica si Spori

UCFS din 1957 pana in 1967 si apoi Consiliul National de Educatie Fizica si Sport - CNEFS
din 1967 pana in 1989), succedate in anii oranduirii comuniste. Se retine indeosebi intentia
acestor organisme centrale de a organiza competitii de amploare, menite 5a imbine sportul de
masa _?i cei de performanta, denumite Spartachiada militara (1964) si Daciada.

in 1963, Complexului GMA i s-a atribuit la vremea respectiva o importanta exagerata, el constituind, conform documentelor, baza sistemului de educatie fizica si sport din RSR.. Consideram ca este util sa prezentam obiectiv originea, semnificatia si problematica lui. Oranduirea comunista din Uniunea Sovietica instituise inca din anii 1910-1930 complexul GTO, integrat in ideea sportului de mase, care urmarea sa asigure cetateanului o activitate accesibila si periodica, avand ca obiective mentinerea si intarirea starii sale de sanatate, prin stimularea calitatilor motrice si a functiunilor organismului supus sedentarismului si siereotipiei actelor de productie si de munca.

Acestui obiectiv generos j se substituia si intentia vadita ca acestei populatii numeroase

atat barbatilor cat si femeilor - sa i se asigure un potential biologic si motric ridicat si pentru
munca, dar si pentru aparare, care s-a demonstrat istoric ca a fost subordonat ideii de
militarizare si pregatirii in scopuri politice. Deturnarea functiunilor fundamentale ale
sanogenezei, educatiei, cuilurii, eticii si reprezentarii exercitiilor fizice de catre puterile si
ideologiile totalilare esle de acum un fapt confirmat in practica secolului al XX-lea (in
Germania nazista si Italia fascista).

Cum educatia fizica si sportul romanesc, ca de altfel intreaga structura si esenta a vietii sociale, economice, politice, etice si culturale din Romania, au fost radical modificate dupa reformele din 1948, dupa modelul sovietic, evident ca si complexele GTO si BGTO au fost preluate si adaptate societatii romanesti. Asa se explica faptul ca in anii 1S50 au fost incluse, in cadrul conceptiei Spartul de mase, complexele GMA si FGMA , ultimul fiind aplicat tineretului. Ambele complexe erau alcatuite dintr-o suita de exercitii si probe contracronometru, de intreceri gradate, individuale si colective, diferentiate pentru barbati si temei.

Trecerea acestor probe (selectionate din atletism si gimnastica), sub forma unor parcursuri cu obstacole, ca si rezultatele jocurilor desfasurate periodsc, se inregistrau.

dererminand o evidenta riguroasa a rezultatelor. in functie de nivelul acestora, se acordau diplome, carnete, insigne si categorii. Pentru stimularea participarii periodice si a obtinerii unor rezultate tot mai bune se puteau aborda gradual de catre candidatii purtatori de insigna, categoriile superioare ale complexelor.

Ideea in esenta, ei_? nu poate fi respinsa, intrucat complexele, prin normele lor, reclamau

o anumita continuitate in pregatire si o sporire treptata a eforturilor fizice optionale. Dar, in
pofida acestor intentii, unanim admise, caracterul in general imperativ, ciiiar obligatoriu si
formal a) acestor complexe, poate si sorgintea lor imprumutata sau dificultatea implinirii lor
de majoritatea oamenilor, datorita inertiei si slabei sau neintelesei preocupari fata de aceste
modalitati de implementare a exercitiului fizic in viata lor curenta, au dete minat caderea lor
in desuetudine catre sfarsitul anilor 1960. Ideea in sine nu putea fi abandonata, pentru ca
Sportul de masa constituia de acum o categorie esentiala a sistemului de educatie fizica si
sport in Romania. Pentru acestea s-a conceput o competitie nationala, ir care s-a integrat
sportul de performanta, prin reteaua sa de concursuri.

Aceasta competitie, denumita Daciada. includea intr-un calendar cupi inzator ansamblul total di intreceri si de actiuni individuale si colective, sub diferite denumiri, dupa profilul profesional, local sau traditional, care se gradau ca dificultate si tehnicitate, culminand cu diviziile nationale si concursurile pe ramuri de spori care promovau campionii nationali.

Pe plan cultural, s-a creai o institutie asemanatoare, Cantarea Romaniei, care avea acelasi rol apologetic si centralizator. Caracterul hibrid si fortat, tendinta de uniformizare si mai ales de vulgarizare, ostila indirect unor elite culturale si sportive, incompatibilitatea internationala a unor astfel de concursuri cu profil festivist, n-au asigurat caracterul piramidal al promovarii talentelor in masura dorita, semnificatia lor predominant pe litica n-a asigurat decat partial eficienta scontata (descoperirea talentelor) si n-a servit cf cient obiectivelor deciarait ale institutiilor respective. Ele au disparut fara urma dupa Revolutia din decembrie

Dupa acest moment cu semnificatii istorice, politice, economice si sociale, competitia a fost uitata si conceptul Sportul de masa a fost eliminat din terminologia domeniului. Tradus, ca atare, din limba rusa, el se dovedea limitat si peiorativ, pentru ca, in mod corect, el trebuie sa apartina maselor, deci colectivitatilor umane si nu sa desemneze dejunul luat de ele cu ajutorii! obiectului de mobilier omonim. Conceptul Sportul pentru toti a fost folosit postbelic

in literatura si publicistica occidentala. Sintagma s-a dovedit a fi mai inspirata, sugerand fara echivoc destinatia si apartenenta acestui tip de sport. El devine, ipotetic, accesibil celor care nu practica sporiul de performanta.

in tarile din apusul continentului, micsorarea numarului de ore de munca dupa razboi a provocat marirea orelor de repaus, care au dobandit si un concept propriu - timp liber (loisir). Ocuparea iui a preocupat forurile internationale si organismele nationale animate de intentia generoasa de a proteja fiinta umana de stres, de poluarea chimica si fonica, de efectele sedentarismului, de agresivitatea si tentatia programelor canalelor de televiziune, de opulenta alimentara etc. Sociologii si psihologii i-au studiat dimensiunea si compozitia acestui timp liber', ciescoperindu-i posibilitatile de culturalizare, recuperare si refacere a omului modern, de reintoarcere a lui in natura, conform preceptului rousseauist.

Extinderea weekend-ului. dezvoltarea impetuoasa a industriei hoteliere si moteliere, concomitent cu cea a automobilului, au plasat omul adult in spatii de agrement, ale sporturilor in aer liber, pe apa si pe zapada. in actiuni turistice si de drumetie, in zonale verzi si aerisite ale muntelui si padurii.

Asociatiile internationale destinate dezvoltarii sanatatii si intretineiii active a omului modern, in frunte cu UNESCO si Consiliul International pentru Educatie Fizica si Sport, au militat pentru permanenta educatiei si culturalizarii omului acestor decenii, pentru practicarea continua si sistematica a exercitiilor fizice, in diversitate; formelor lor de manifestare. Crearea conceptelor de educatie nonformala - educatie realizata independent, in timpul liber, in afara spatiului scolilor (educatia formala) si informala prin si cu ajutorul programelor de instruire si informare a omului, oferite de mass-media, constituie un deziderat vechi a! fondatorului pedagogiei moderne, I. A. Komenski.

intr-o astfel de viziune unitara de educatie si de intretinere somaticii si functionala, se integreaza si Sportul pentru Toii. Asa se explica organizarea lui pe phn international si national, si implicit infiintarea Federatiei Romane Sportul Pentru Toti in 1992. O astfel de federatie aparuta in mozaicul organizarii sportului romanesc reprezinta o noutate, ea Inscrii mi ti-se in strategiile sociale care vizeaza starea de bine a populatiei si se alatura eforturilor de stimulare a sanatatii, educatiei, culturii si protectiei oamenilor, indiferent de varsta, sex si profesiune.

QI.2. Sportul pentru toti - obiective si programe

Obiectivul principal al federatiei este acela de schimbare a atitudinii cetatenilor fata conceptul Sportul pentru Toti, ca beneficiari ai practicarii sistematice a exeroitiilor fizice. in ai doilea rand, federatia se preocupa sa asigure conditiile materiale si reglementarile care sa permita oricarui cetatean practicarea libera a activitatilor fizice si sportive intr-un mediu propice, in cadru organizat sau in mod independent, in functie de capacitate, interesele si preferintele sale, al caror rezultat sa fie obtinerea starii de bine, de confort fizic si psihic.

Pentru indeplinirea acestor obiective, FRSPT isi propune o serie de actiuni, dintre caie cele mai importante in acest deceniu sunt prevazute in statutul sau. Dintre acestea mentionam:

sustine prin programe, regulamente, organizare, dotare si premise practicarea
activitatilor fizice, si sportive de catre toate categoriile de populatie, in stopul imbunatatirii
sanatatii si ridicarii ei !a un standard superior si comparabil cu cel al oamenilor din tarile
civilizate, care cultiva traditional asemenea activitati, ca mijloc de irtegrare sociala si
dezvoltare a sanatatii si personalitatii umane, de invatare a tolerantei, autodiscipiinei si
responsabilitatii in plan social si moral;

coordoneaza s'i sprijina tehnic, material si organizatoric, persoane fizice , cluburi asociatii si centre cu preocupari in domeniul sportului pentru toti

elaboreaza calendarul programelor si agenda activitatilor interne ji internationale cu
un astfel de protil si efect;

organizeaza impreuna cu federatiile nationale pe ramuri de sport, cu Comisiile
Directiilor Judetene si Municipiului Bucuresti pentru tineret si sport, cu fundatii, cluburi si
asociatii activitatile si programele initiale ale FRSPT;

instituie sistemul de informare si documentare cu acest profil, editeaza propriul sau Buletin Informativ, organizeaza adunari, stagii, cursuri de formare si perfectionare de specialisti in Sportul pentru Toti;

stimuleaza si prospecteaza sponsorizarea si ajutorul acordat de persoane fizice .si
juridice activitatilor specifice, sustine si efectueaza prin institutii specializate cercetarea
stiintifica si preocuparea de documentare si evidenta proprie domeniului;

incurajeaza actiunile de proiectare de constructii, de intretinea- si de amenajare a
spatiilor destinate Sportului pentru Toti;

sustine interesele federatiei respective in relatiile ei cu organele legislative,
administrative, juridice de stat, cu institutiile si asociatiile particulare;

stabileste si intretine reiatii cu federatiile similare din alti tari, cu forurile
internationale cu aceste preocupari, asigura participarea reprezentantilor romani la actiuni,
programe, concursuri internationale, efectueaza schimbul de informatii si de experienta cu
acest continut.

Practic, FRSPT nu numai ca elaboreaza, dar si sustine efectuarea programelor lansate, care poarta o diversitate de titulaturi, ce urmaresc in principal angrenarea in activitate motrica, sistematica si ritmica a populatiei in toata diversitatea ei de varsta, profesionala, din mediile urbane si rurale, de ambeie sexe, din zonele geografice atat de variate ca relief ale tarii, in loate anotimpurile anului.

in anii 1990, aceste programe abordate, lansate si in curs de desfasurare, au fost urmatoarele:

Baby-Sport, destinat copilului mic si prescolar (pana la 6 ani), care cuprinde o
intreaga strategie si practica de stimulare a acestuia si t familiilor pentru
formarea si perfectionarea miscarilor naturale, pentru alfabetizarea motrica,
baza de insusire si dezvoltare a activitatilor corporale viitoare. Formarea
miscarilor naturale, dobandite prin experienta de viata, dar si prin invatare:
taratul, sezutul, standul, mersul, alergarea, sariturile, aruncarile, cataratul,
atarnatul, purtarea de greutati accesibile, escaladarea si trecerea peste obstacole,
echilibrul - reprezinta obiectivul programelor organizate pentru copiii de
aceasta varsta.

Fun-Sport, constituie o suita de jocuri, intreceri, activitati individuale sau
colective, excursii, tabere, care sa stimuleze participarea libera, optionala si
independenta a copiilor si tinerilor intre 7 si 25 ani, in afara procesului' de
educatie fizica si sport din sistemul de invatamant scolar si u niversitar.

Femi-Sport, program variat de stimulare a femeii pentru integrarea ei cat mai
prelungita intr-o retea de activitati motrice, de intrecere si de recreere, efectuate

~>2

individual sau cu ajutorul unor centre si cluburi de intretineie si perfectionare a unor deprinderi tehnice sportive, a parametrilor somatici si functionai?, ca divertisment destinat adultilor si oamenilor de varsta a IIIl-a cu scop de odihna activa si de alternare a unor activitati diferite . intelectuale, profesionale sau domestice.

Rural-Sport urmareste elaborarea unei strategii unitare si cuprinzatoare de
stimulare a participarii copiilor, tinerilor si barbatilor la valorificarea
intrecerilor si dansurilor traditionale, specifice datinilor strabune ale satelor
romanesti.

Pronatura - reprezinta un program complex si activ pentru dezvoltarea si
propagarea turismului, in diversitatea formelor sale cu preponderenta motrica,
pentru toate varstele si categoriile sociale, drumetia, concursurile de orientare si
excursiile in mediu natura!, cu precadere in zonele verzi si montane.

Resurse umane, sportul pentru toti., program de selectie, formare si
perfectionare a cadrelor si specialistilor salariati si voluntari, necesar in acest
deceniu si in perspectiva.

Sport-privat, proces evolutiv menit sa cultive interesul pentru sectorul privat
si intreprinzatorii particulari, in care se includ actiuni de natura legislativa,
organizatorica si financiara, folosind calea creditelor publice, donatiilor,
sponsorizarii etc.

in perspectiva imediata se proiecteaza urmatoarele programe:

Infrastructura Sport si agrement, care urmareste construirea si amenajarea
bazei materiale, ca si dotarea cu echipamentele necesare practicarii activitatilor
motrice, de diferite tipuri de catre orice persoana. Programul prevede
implantarea acestor baze. acoperite si descoperite. in proiectile de sistematizare
urbana si rurala, in concordanta cu evolutia demografica, cu predilectia
populatiei pentru jocurile de agrement si activitate motrica, desfasurate in
zonele verzi si accesibile din punct de vedere al spatiului in care cetatenii se
afla si al timpului liber de care dispun.

Sport pentru recreare si sanatate, un drept al fiecarui cetatean, proiect
privind implicarea administratiei publice centrale si locale in organizarea si
dezvoltarea Sportului pentru Toti, in conformitate cu componentele si scopurile
prevazute prin Legea 69/1992. Se au in vedere repartizarea spatiilor adecvate,
initiativele intreprinse in construirea, amenajarea, dotarea si i itretinerea bazelor
sportive si proprii domeniului.

Jocurile romanilor de pretutindeni, program amplu de realizare si prin
mijlocirea sportului, a planului de reapropiere si mentineri a legaturilor cu
diaspora romana, pentru cultivarea si valorificarea, oriunde in lume, a traditiilor
romanesti in acest domeniu.

Manifestarile sportive si social-culturale intreprinse in aceasta perioala sunt multiple si variate:

tabere si festivaluri de minibaschet, mini handbal, handbal, basenet, volei de plaja,
triatlon (crosuri, inot si ciclism in teren variat), sporturi traditionale - oina, campionate scolare
etc;

competitii sportive distractive interne: Festivalul Gospodinelor, Trofeul
Corbeanca, Cupa Coca-Cola (baschet liceu) Zilele Sportului pentru Familie, Weekend sportiv
RATB, Festivalul Culturii si Sportului Brebu, Expeditia Pronatura s.a.;

participarea la competitii specifice internationale Challenge Day, Streetball
ADIDAS, Vivicitta, Ziua mondiala a mersului etc.

in perioada 1992-2000, s-au realizat anual cea 450 de activitati de nivel judetean si 18 de nivel national. Mentionam cele mai importante actiuni: Familie, Miscare, Viata, Saptamana Sportul pentru Toti., Maratonul celor 24 de ore de inot. etc. S-a declansat o serie de subprograme cu diferite denumiri si obiective:

Resurse umane - specialistii Sportul Pentru Toti in anii respectivi functioneaza
salariati sau/si voluntari aproape 900 de persoane (49 de formatori, 677 de instructori, 132 de
antrenori formati si atasati la cursurile organizate de federatie in colaborare cu serviciul de
specialitate din cadrul MTS) cu sprijinul Federatiei Internationale Sportul pentru Toti, MTS
din Franta si Federatia Franceza Sportul pentru Toti.

Fun-Sport. prin care s-a elaborat strategia participarii libere si constante a
copiilor si sinerilor (7-25 de ani) ia practicarea activitatilor sportive.

Sportul pentru sanatate si recreere, un drept al fiecarui cetatean

subprogram initiat pentru stimularea implicarii administratiei publice locale si capacitatii societatii civile in organizarea sportului pentru toti.

Old-Sport, care are ca obiectiv intarirea si mentinerea sanatatii adultilor si
varstnicilor pentru activitati recreative si de recuperare.

Rural-Sport - subprogram destinat mentinerii si valorificarii traditiilor si
datinilor romanesti.

Pronatura - actiune concertata pentru dezvoltarea turismului, a drumetiilor, a
mersului pe munte pentru descoperirea naturii si protejarea mediului.

Federatia de specialitate desfasoara direct si prin colaborare, pe baza de contracte, studii, anchete si sondaje de opinie privind interesele, preferintele si dificultatile practicarii de catre diverse categorii de cetateni a diferitelor sporturi recomandate pentiu toti; cunoasterea potentialului biomotric, ca o componenta a starii de sanatate si a calitatii vietii populatiei scolare, universitare, militare si adulte; aplicarea periodica a testeloi Eurofit necesare cunoasterii evolutiei acestui potential etc. Valorificarea concluziilor acesor studii, anchete, cercetari si a informatiilor furnizate de bibliografia domeniului se face cu ijutorul organizarii si participarii specialistilor in aceasta problematica la simpozioane, sesiuni de comunicari stiintifice, mese rotunde cu diverse tematici: Sportul pentru Toti, tendinte si orientari, Sportul pentru Toti, factor de progres, echilibru si integrare sociala, Valentele sanogenetiee ale sportului pentru toti etc.

in scop instructiv si comparativ, FRSPT organizeaza si participa la expozitii de fotografii cu imagini din diverse actiuni, ca: Challange Day 1993, ONU - jubileu 1995., Sportul pentru Toti - prilej de apropiere intre natiuni. Federatia Romana Sportul pentru Toti

Formele, structura, conducerea, organizarea, administratia si managementul activitatii Federatiei Romane Sportul pentru Toti reclama formarea de specialisti adecvati. Amintim activitatile intreprinse:

- stagii de formare a instructorilor-animatorilor, din care 8 si b egida Federatiei Internationale Sportul pentru Toti;

cursuri intensive cu sesiune de vara si sesiune de iarna pentru calificarea
antrenorilor pentru sporturile recreative, organizat cu sprijinul MTS, serviciului Formarea si
Perfectionarea de Specialisti si al Federatiei Internationale de resort;

primul curs international pentru experti si formatori de specialisti in domeniul
Sportului pentru Toti s-a desfasurat in 1997, pentru regiunea balcanica, sub egida Federatiei
Internationale Sportul pentr Toti si a asociatiei Balcanice Sportul pentru Toti , cu participarea
unor lectori din Belgia, Franta, Germania, Romania, Bulgaria, Grecia, Turcia si Iugoslavia.

FRSPT prin toate aceste programe doreste sa ajute oamenii sa fie mai responsabili pentru propria lor sanatate si conditie fizica, sa-i ajute, indiferent de varsta, statut social, talent sau handicap sa dobandeasca priceperi si deprinderi pentru tot restul vietii Sportul pentru toti trebuie sa fie perceput din ce in ce mai mult ca parte a unui plan general de bunastare, in care el joaca un rol vital, la fel ca deprinderile care tin de stilul de viata si regimul alimentar; va trebui sa asigure o baza adecvata de cunostinte, cu ajutorul careia cetatenii sa-si exprime propriile lor optiuni in ceea ce priveste participarea la activitatile de promovare a sanattii.

Statutul FRSPT este format din 7 capitole si 34 de articole. Ele contin dispozitii generaie, denumirea institutiei, profilul ei de persoana juridica, subordonarea ei MTS, scopul si obiectivele ei esentiale, ca si modalitatile de actiune, conditiile obtinerii Jalitatii de membru al FRSPT, drepturile si obligatiile lui, organizarea si conducerea federatiei pe plan central si teritorial, atributiile organelor de conducere si ale comisiilor, recompensele, cotizatiile si taxele, masurile disciplinare, sanctiunile, veniturile, insemnele si dispozitiile finale.

Organele centrale ale FRSPT sunt: adunarea generala.

Biroul federal alcatuit din 21 de membri, avand ca presedinte pe Ociavian Vintila si ca secretar general pe prof. Aurelia Suciu, si un comitet executiv format din 7 membri, 1 presedinte si 3 vicepresedinti.

Pe plan local sunt 41 de Comisii Judetene ce functioneaza pe langa Directiile Judetene ale Tineretului si Sportului.

La toate aceste date se mai adauga:

75 membri colectivi afiliati;

528 membri individuali voluntari;

408 instructori-animatori sortul pentru toti;

37 antrenori sporluri recreative.

Planul de venituri si cheltuieli rezulta din bugetul MTS si din donatii si sponsorizari provenite in perioada 1992-2000, din partea celor 60 de societati cornerciale (APY, Coca-Cola, Prisma, Pharmavit, Eurostil, King-Electronic, Agroalin, Tabros, Olips, Quik-Aero etc). FRSPT este afiliata la Federatia Internationala Sportul pentru Toti din 1992, la Asociatia Iniernationala pentru Sport si Conditie Fizica din 1993, la Asociatia Balcanica Sportul pentru Toti din 1996.

Pentru rezultatele obtinute in activitatea Sportul pentru Toti si contributia adusa de doamna Aurelia Suciu - secretar general al federatiei, UNESCO i-a acordat, in decembrie 1992 Medalia si Diploma de Onoare.

in anul 2001, federatia s-a reorganizat in conformitate cu prevederile Legii educatiei fizice si sportului Nr. 69, din 28 aprilie 2000. Adunarea generala din 29 noiembrie a adoptat noul Statut si a ales Biroul federal, compus din 17 membri: Octavian V ntila - presedinte; Mandea Puica, Lucian Vascotel si Virginia Oprisan - vicepresedinti; Aure ia Suciu - secretar general; Ixnuta Oabija. Aurelia Filip-Hendrea, Aurelia Gabor, Ioan Stiujan, Ruslan Fie, Irenke Turucz, Cornel Nestian, Carmen Trocan, Aurel Gherghel, Sorana Lacea. Gheorghe Dumitru si Viorei Tudor - membri.

Ca organ de administrare si gestionare a fost stabilit Biroul executiv, format din: presedintele federatiei, secretarul general si vicepresedintii federatiei.

intrebare:

Care sunt programe/e destinate Sportului pentru Toti care se deruleaza in Romania?

II. FEDERATIA ROMANA SPORTUL PENTRU TOTI Si ACTIVITATILE SALE

Federatia Romana Sportul Pentru Toti (FRSPT) este organizatia nat onala sportiva de specialitate, reprezentativa in domeniu! Sportului pentru Toti in Romania. Functioneaza ca inslitutie publica sub tutela Agentiei Nationale pentru Sport (fig. I.), avand personalitate juridica si autonomie organizatorica. in conditiile legii, si isi desfasoara activitatea in baza programelor si bugetelor proprii stabilite in conformitate cu Strategia nationala de organizare si desfasurare a sportului.

F'RSPT promoveaza Sportul pentru Toti ca activitate sociala de interes national si sustine practicarea activitatilor fizice de catre toate categoriile de populatie, ca factjr de imbunatatire a sanatatii, ca mijloc de integrare sociala, ca facor de dezvoltare a personalitatii uman, de integrare a valorilor morale, de promovare a autodiscipiinei si respectului fata de sine si fata

de celalalt, ca mijloc de invatare a tolerantei si respectului - elemente est ntiale in viata unei societati democratice.

IV. 1. Cadru juridic si finantare

Conform legislatiei in vigoare,

ART.10

Sportul pentru toti reprezinta un complex de activitati bazate pe practicarea libera a exercitiului fizic intr-un mediu curat si sigur, individual sau in grup, organizat ori independent. Sportul pentru toti este sprijinit de stat. de organizatii neguvernamentae si de structuri ale administratiei locale. in vederea mentinerii sanatatii, a recrearii si socializar i cetatenilor. (31 Pentru coordonarea aplicarii Programului national 'Sportul pentru toti' se constituie Comitetul activitatilor fizice sportive pentru sanatate, educatie si recreare, organism consultativ in cadrul Agentiei Nationale pentru Sport, a carui organizare, functionare si componenta se stabilesc prin hotarare a Guvernului.

ART. I

(1 ) Finantarea programului national 'Sportul pentru toti' se asigura din fonduri prevazute distinct in bugetul de stat si din fonduri de ia bugetele locale.

Mijloacele financiare necesare pentru sustinerea subprogramelor derulate de Federatia
Sportiva Nationala 'Sportul pentru toti' se asigura din fonduri prevazute distinct in bugetul de
sta!.

Subprogramele propuse de celelalte institutii, care sunt aprobate anual de Comitetul
Activitatilor Fizice Sportive pentru Sanatate. Educatie si Recreere. sunt finantate de la
bugetele locale, din fonduri primite de la organismele internationale, din sponsorizari, donatii
si legate, precum si din fonduri ale bugetului de stat, care vor fi prevazute cu destinatia pentru
activitatea sportiva si de tineret.

IV.3. Voluntariatul in sportul pentru toti

1. ABC-ul voluntariatului in recrutarea, motivarea si pastrarea voluntarilor

Voluntarii au o valoare deosebita, ei sunt cei care dau viata oricarei activitati, fie in desfasurarea evenimentelor de orice dimensiune.

Media si publicul in general, aclama sportivii pentru rezultatele si spectacolul pe care-1 ofera, rareori se gandesc sa mentioneze si pe cei care fac acestea sa se realizeze.

Privind dintr-un anumit punct de vedere, este evident ca, cheia succesului intr-o organizatie sportiva. in desfasurarea unui eveniment sportiv, depinde de abilitatea liderilor de a organiza, conduce, motiva sportivii, participantii, membrii pentru a-si atinge obiectivele, dar si de modul in care liderii stiu sa foloseasca ajutorul dat de voluntar, de care ei sunt raspunzatori.

Pentru aceasta, inainte de a-l solicita, orienta catre sarcinile cele mai potrivite si responsabiliza. trebuie sa se cunoasca exact: de ce calitati trebuie sa dispuna voluntarii, pentru ce sunt necesari voluntarii, de ce fac aceasta activitate, unde si cum pot fi gasiti, si multe altele.

A. De ce calitati trebuie sa dispuna voluntarii?

Indiferent de varsta, fiecare trebuie sa posede o buna calificare, rabdare si abilitatea de a se adresa unui public divers, sa dispuna de timp pentru a realiza o mare varietate de probleme.

Ei trebuie sa fie dinamici, creativi, perseverenti, sa fie animati de dorinta de a-i ajuta si stimula pe oamenii cu care lucreaza. Alte calitati: adaptabilitate, disponibilitate, generozitate, spirit de echipa, responsabilitate.

B. Pentru ce sunt necesari voluntarii?

P - a administra un club sportiv de timp liber;

a ajuta la strangere de fonduri;
E - a se ocupa de echipament;

a se implica in organizarea activitatilor;
N - a sprijini activitatea de comunicare;

organizarea festivitatilor de premiere;

realizarea materialelor promo-documentare-informare cu privire la activitati;
T - Activitatile de reclama si relatii cu publicul:

- probleme de management financiar; R - a ajuta realizarea documentatiei video legata de activitatea in care s-au implicat

atragerea de suport financiar, material, si moral in desfasurarea si dezvoltarea
U activitatilor.

Succesul, sau eficienta activitatii voluntarilor consta in intelegerea motivatiei acestora.

C. De ce fac oamenii aceasta activitate de voluntariat?

Motivele sunt numeroase, diverse, enumeram pe cele mai des intaln te: P - a invata lucruri noi;

a fi de ajutor celorlalti;

E - a se implica in problemele sociale;

a-si folosi abilitatile si talentele:
N a iesi din monotonie:

a lega prietenii;

T - a-si mari increderea in sine:

a se simti folositor si apreciat:

K - a gasi o noua orientare in viata;

a castiga prestigiu;

U - a petrece in mod placut timpul liber:

identificare;) nevoilor, intereselor, preferintelor voluntarilor este fundamentala satisfacerea motivatiilor acestora si gasirea modalitatilor de rasplata.

Este esentiala cunoasterea fiecarui voluntar in parte pentru a trata pe flecare in cei mai potrivit mod.

Cu certitudine, voluntarii sunt motivati de satisfactii care nu au legatura in principal cu banii. Cel mai des sunt motivati de dorinta de a castiga experienta, de nevoia de a fi cunoscuti si de statutul respectiv si, de multe ori, de faptul ca este implicata familia ( in mod deosebit copiii).

D. Gasirea voluntarilor

inainte de a incerca sa recrutezi voluntari, trebuie sa raspunzi la urmatoarele intrebari:

De cati voluntari am nevoie?

La ce vor fi folositi?

De cine. de ce raspunde fiecare voluntar? Ce tip de individ este potrivit pentru functiile necesare?

Ce calitati trebuie sa aiba?

La baza acestei activitati trebuie sa stea ideea clara a necesitatii lor. Ideal ar fi ca o persoana activa, dinamica, convingatoare sa preia functia de voluntar-coordonator. Acesta trebuie sa fie dispus sa se dedice acestei activitati.

Voluntarul-coordonator sau persoana care este desemnata sa se dedice acestei slujbe trebuie:

sa depisteze locurile in care sunt necesari voluntarii;

sa intocmeasca sarcinile fiecarui individ:

sa realizeze un plan, o strategie de gasire si angajare a voluntarilor;

sa supravegheze activitatea voluntarilor;

sa tina intruniri sistematice cu voluntarii;

sa propuna si sa organizeze cursuri de pregatire si perfectionare a voluntarilor;

sa sustina entuziasmul si motivatia voluntarilor.

E. Unde si cum pot fi gasiti voluntarii?

Deoarece voluntarii pot fi gasiti peste tot, campaniile de recrutare trebuii; sa aiba in vedere grupuri cat mai largi si zone cat mai raspandite si totodata bine determinate Esentialul consta in continutul informatiilor care trebuie sa fie: clare, exacte si atractive.

Responsabilitati:

un eveniment social de reuniune a prietenilor;

pe hstele cu membrii din trecut si cei actuali;

organizarea unei campanii de recrutare folosind voluntarii existenti;

folosirea unui ziar local: anunturi publicitare, scrisori, articole de reclama;

realizarea de postere. pliante si fluturasi care vor fi distribuite in zonele in care pot exista

posibili voluntari:

folosirea unui post de televiziune si radio local.

F. Ce avantaje pot avea voluntarii?

in primul rand, cele mai adesea, cele legate de motivatia personala. Aspectele pozitive pe care le poare oferi in general genul de activitati specifice sportului pentru toti, respectiv: participarea la competitii, tabere excursii, intalnirea si comunicarea cu diverse persoane; stabilirea de noi relatii si prietenii; acumularea de noi cunostinte si calitati: satisfactia de a ajuta oamenii si de a~i vedea multumiti.

G. Cum pastram voluntarii?

Desi majoritatea organizatiilor au. pentru inceput, un deosebit succes in atragerea voluntarilor, nu reusesc acelasi lucru in pastrarea lor pentru mai multa vreme. Adesea voluntarii isi pierd interesul si se retrag, dispar.

Problema centrala este legata de motivarea voluntarilor, convingerea acestora si renunte ia alte activitati, ia comoditate, la anonimat. Ideea este de a identifica ce este important pentru o persoana si de a asigura ceea ce este necesar pentru evolutia sa.

Trebuie incercat ca nevoile fiecaruia sa se potriveasca exact cu beneficiile si posibilitatile activitatii. Tipurile de sarcini trebuie sa corespunda asteptarilor, deoarece satisfactia muncii este determinata de realizarea unor lucruri de valoare.

Esential in pastrarea voluntarilor este programul acestora, initierea si pregatirea lor, satisfactia muncii si recunoasterea. Voluntarii trebuie sa se considere: - bine-veniti; - necesari; - o parte a echipei; - responsabili; - investiti cu autoritate.

Programul de initiere si pregatire trebuie sa fie placut, eficient, sa creeze acel ambient care sa-i faca sa revina, sa se implice cu entuziasm si bucurie in rezolvarea sarcinilor,

In sinteza, pentru a recruta, motiva si pastra voluntarii este necesar sa: va asigurati ca fiecare voluntar intelege nevoile si obiectivele organizatiei si implicatiile muntii lor;

identificati ceea ce ii determina sa se implice in activitate;

stabiliti cu claritate natura muncii care va fi realizata, descrierea activitatii, definirea rolurilor;

incercati plasarea adecvata a voluntarilor. intre motivatiile fiecaruia si rasplata muncii, sa fie o potrivire perfecta:

fixati obiective pentru ca voluntarii sa inteleaga rolul pe care-! au in realizarea temelor organizatiei:

asigurati pregatirea inaintea activitatii si acordati instructiuni clare pentru a ajuta indeplinirea obiectivelor; creali o atmosfera de intelegere si cooperare; incurajati voluntarii sa contribuie cu idei si ajutati-i sa le explice daca esle cazul.

Dati posibilitatea voluntarilor de a se bucura de munca lor alaturi de dumneavoastra:

-ajutati-i in acumularea de experiente personale in munca pe care o efectueaza: convingeti-i ca ei au o contributie valoroasa ia realizarea obiectivelor organizatiei: asigurati-va ca ei au control asupra tuturor aspectelor muncii pentru care sunt delegati; convingeti-i ca si-au imbunatatit calitatile si si-au dezvoltat experienta.

RECU'NOASTEREA este un factor important, vital in pastrarea voluntarilor. Acordati o recunoastere adecvata nu numai muncii lor, ci si nevoilor si aspiratiilor lor, exprimati-va interesul Fata de viata lor personala, fata de parerile lor importante.

Modalitati de rasplatire a voluntarilor pot fi urmatoarele:

acordarea de tricouri, sepci, insigne cu emblema organizatiei;

acordarea de premii, diplome si alte stimulente, in functie de disponibilitati, dar care sa-i

bucure;

mentionarea lor in prezentarea activitatilor;

aprecierea efortului ia incheierea activitatilor sau cu prilejul analizelor;

felicitarea cu prilejul zilei de nastere si a altor sarbatori;

organizarea de intruniri festive pentru ei;

acordarea de drepturi financiare, in conformitate cu legislatia in vigoare.

intrebare:

Ati facut parte dintr-o echipa de voluntari? Descrieti activitatea depusa. Daca nu, ati dori sa

faceti parte dintr-o echipa de voluntari? Motivati de ce !

III. REALIZAREA DE PROIECTE ALE SPORTULUI PENTRU TOTI IN VEDEREA FINANTARII

In continuare prezentam directiile catre care pot ti orientate proiectele in vederea practicarii sporului pentru toti. Activitatile desfasurate (asa cum am prezentat mai sus) pot fi indreptate pe trei directii (si nu avem pretentia ca le-am epuizat pe toate):

loisir sportiv

activitati gimnice: gimnastica de intretinere, step, stretching, gimnastica in apa, gimnastica

aerobica s.a.

activitati in natura: plimbari, turism, escalada, jogging, rafting s.a.

jocuri sportive

socio-profesional

formare profesionala - instructori sportul pentru toti formare de animatori pentru activitati fizice si sportive

socso-educativ
constientizarea importantei practicarii sportului

reprezentarea sportului in diferite ipostaze: expozitii fotografice, sculpturi. picturi, epigrame sportive, mese rotunde cu specialisti ai domeniului.

Etape urmarite in realizarea unui proiect si explicarea lor:

Titlul proiectului: se mentioneaza denumirea acestuia

Manager de proiect: numele celui care coordoneaza intreg proiectul si activitatile care

decurg de aici

Cadril general: se precizeaza in linii mari cum a aparut ideea acestui proiect

Organizator: persoana fizica sau institutia care propune proiectul ( organizatorul nu

trebuie neaparat sa coincida cu managerul de proiect)

Parteneri (inclusiv media): sunt nominalizati toti acei care iau :>arte la realizarea

proiectului, promovarea, finantarea acestuia

Perioada de desfasurare: mentionarea in mare a datei proiectului. Treauie avut in vedere

cu exactitate data. aceasta fiind un element foarte important in succesul oricarui proiect.

Trebuie sa sondam piata evenimentelor pentru a observa eventuala concurenta la acea data,

adica alte evenimente de mare anvergura propuse la aceeasi data.

Grupul tinta: alegerea unui segment al populatiei care se refera fie la varsta, sex.

nat onalitate. rasa, religie, categorii defavorizate si mentionarea alegerii acestui segment.

Beneficiari: se mentioneaza cei care beneficiaza de acest proiect. Bem ficiarii directi sunt

cei carora le este destinat proiectul, iar cei indirecti cei care, prin contactul cu beneficiarii

directi, pot sa-si insuseasca obiectivele proiectului.

Motivatia: se precizeaza motivele pentru care am demarat acest proiec! si ce aduc nou cu

subiectul aborda!

Scopul: ce se urmareste in arie larga cu acest proiect

Obiectivele: ce se urmareste cu proiectul pe puncte biae. definite

Plan de actiune: sunt enumerate pe zile, saptamani si luni etapele parcurse in alcatuire,

derularea si evaluarea proiectului:

Resurse folosite in elaborarea, desfasurarea si evaluarea proiectului:

Umane: numarul de persoane implicate in proiect si atributiile fiecareia in parte

Materiale: materiale necesare pentru desfasurarea proiectului

Financiare: este precizat bugetul, precum si potentialii finantatori, sponsori, etc.

De timp: este precizata perioada de timp necesara pentru pregatirea si derularea proiectului - Strategii de marketing: strategiile marketing implica in linii mari mijloacele folosise

pentru a face cunoscut proiectul si cuprinde totalitatea afiselor, insignelor. agende,

fluturasi, pixuri, mape. tricouri, etc.

Rezultatele cantitative si calitative: aceste rezultate contureaza in mare eficienta

proiectului, precum si indeplinirea obiectivelor

Grila analizei de risc: sunt luate in calcul toate posibilitatile care ar putea duce la

penciitarea proiectului si gasirea de solutii viabile

Bilant si recomandari: evidentierea si analizarea lucrurilor care au decurs bine, dar si a

micilor nereusite din cadrul proiectelor, precum si propunerea de solutii pentru rezolvarea

acestora.

MODEL DE PROIECT

Titlul proiectului: Educatia fizica, sportul si activitatile de loisir in mediul carcelar

Manager de proiect: Calin Popescu

Cadru general:

Educatia fizica si sportul joaca un rol important in multitudinea de posibilitati educative si recreative existente in penitenciare. Se bucura de succes din nai multe motive: atractia inerenta catre sport, dorinta de a face ceva activ', faptul ca cei mai multi oameni pot participa, ne fiind necesara nici un fel de experienta sau formare prealabila (pot participa si cei care nu vorbesc limba locala, tara nici un fel de probleme), iar antrenamentul fizic ii permite detinutului sa-si uite situatia, pentru o anumita perioada de timp.

In Regulile europene de penitenciare se recomanda ca tuturor detinutilor sa li se acorde posibilitatea de a participa in mod regulat la activitati sportive organizate si la educatie fizica, activitati ce ai trebui sa se bucure de prioritate.

Ca si activitatile culturale, sportul poale sa fie un mijloc toarte util de interactiune intre penitenciar si comunitatea exterioara. De preferinta, detinutii ar trebui sa fie autorizati sa

participe la activitatile sportive din extericr si sa adere la unele cluburi. Atunci cand lucrul acesta nu este permis, echipe si sportivi din exterior ar trebui sa fie incurajati sa practice sporturi cu detinutii, in mediul carceral. Organizarea de catre penitenciarele deschise a unor activitati in exterior, cum ar fi: canotaj, alpinism, natatie, motociclism, ciclism etc, pot sa fie profitabile pentru detinuti, in planul dezvoltarii lor. Aceste activitati sunt atragatoare si benefice. in special pentru tinerii delincventi: pot apela la simtul lor de aventura, deseori intr-un mod nou chiar pentru ei insisi si sa le pot canaliza energiile, intr-un mod constructiv.

Organizatori: Asociatia Alternative Socialo

Parteneri:

Comisia Nationala a Romaniei pentru UNESCO

Ministerul Administratiei si Internelor

Ministerul Apararii Nationale

Comitetul Olimpic si Sportiv Roman

Federatia Romana Sportul pentru Toti

Fundatia pentru 'formarea si Educarea prin Sport a Tinerilor'

Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii

institutul National de Cercetare pentru Sport

Parteneri media

Jurnalul National

Gazeta Sporturilor

TV Sport

Radio Eutopa FM

Perioada de desfasurare : 15 ianuarie - 15 iunie 2006

Crup tinta : detinuti (barbati) cu varste cuprinse intre 18-60 de ani

motivul alegerii acestui segment reprezentat de persoane cu varste cuprinse intre 18-60 de ani are la baza insasi definitia sportului pentru toti : activitatea sociala de interes national.

bazata pe libera alegere de practicare a activitatilor f/zice-sponive de catre orice pe mana. intr-un mediu curat si sigur, in cadrul organizat sau independent, in functie de nevoile, capacitatile si preferintele fiecaruia, al carui rezultat final trebuie sa fie sanatatea si starea de bine.

conceptului Consiliului Europei, 'Sport pentru toti', conform caruia sportul si activitatile din timpui liber trebuie sa fie accesibile tuturor celor care vor sa par icipe, indiferent de situatie sociala, origine sau handicap.

Beneficiari:

Directi: peste 20.000 de detinuti din 12 inchisori din Romania

Indirecti: peste 7.000 de detinuti care vor beneficia de insusirile cu privire la sport.
educatie fizica si activitati de ioisir ale detinutilor instruiti de cat'e organele avizate
pentru a desfasura acest tip de activ itati dupa terminarea proiectului

Motivatia proiectului:

in anul 2007 Romania este invitata sa adere la organismele Uniunii Europene. Avand in vedere ca una dintre conditiile acestei aderari este crearea de institutii asemanatoare cu cele ale Uniunii Europene, educatia in mediul carcelar, in general, si educatia fizica, sportul si activitatile de Ioisir. in particular ocupa un loc important.

in Regulile europene de penitenciare se recomanda ca tuturor detinutilor sa li se acorde posibilitatea de a participa in mod regulat la activitati sportive organizate si la educatie fizica, activitati ce ar trebui sa se bucure de prioritate.

Scopul:

Scopul acestui proiect este ca la fina] detinutii sa fie implicati personal in activitatile desfasurare; performanta (adica obtinerea de 'rezultate bune') este, de cele mai multe ori, secundara, deoarece deseori detinutii au fost in trecut 'perdanti'. Diversitatea situatiilor si a conditiilor de detentie ale detinutilor - in special, durata pedepsei, varsta (in general putin avansata), nivelui de educatie, originea, sanatatea (deseori precara) - determina adaptarea programelor de educatie fizica si sport, ca si invatarea si antrenarea pentru aceste activitati, in functie de varietatea situatiilor si a motivatiilor, fiind deseori concepute pentru indivizi izolati

sau pentru grupuri foarte mici (activitatile in sine care pot sa acope.e toate tipurile de sporturi - in principiu nu necesita vreo adaptare).

Obiective:

Acest proiect urmareste in linii mari trei obiective, carora ii se mai adauga altele 7 secundate, asadar;

specific: scopul este acela de a invata sau de a-si imbunatati performar tele intr-un anumit
sport, cum ar fi: fotbal, baschet, volei, tenis s.a.;

social: invata sa se socializeze, de exemplu, fiind membru al unei echipe si muncind
impreuna, invata sa accepte infrangerile, sa-si dezvolte stapanirea de sine si sa faca fata
agresiunilor;

de reflectare: expunere la valori, norme, motive pentru care exista reguli in sport. De asemenea se mai urmareste ;

initierea detinutilor in sporturi care sunt noi pentru ei (de ex., prin organizarea unor cursuri de scurta durata):

participarea detinutilor ia organizarea activitatilor sportive si a educatiei fizice, dandu-le
astfel un sentiment de responsabilitate;

incurajarea contactelor cu organizatiile sportive din exterior;

incurajarea supraveghetorilor, dar si a detinutilor sa participe, in mod activ, la aceste activitati, pe masura ce au primit o instruire corespunzatoare

generalizarea educatiei fizice si sportului ca un instrument fundamental in favoarea sanatatii
si dezvoltarii fizice, dar si pentru dobandirea valorilor necesare coeziunii sociale si dialogului
intercuitural. Deprinderea, in special la nivelul tinerilor de a comunica, a coopera, a lucra in
echipa, de a se respecta reciproc, de a se autodisciplina si de a accepta infrangerea;

importanta imbunatatirii roiului, locului si statutului educatiei fizice si sportului in sistemul
educationa in cadrul penitenciarelor,

promovarea educatiei fizice si sportului ca o componenta a educatiei calitative si ca parte
integranta a formarii continue;

promovarea unor mijloace novatoare in utilizarea sportului ca instrumene de comunicare si
de mobilizare sociala, in special la nivel national, regional si local, mobilizand societatea
civila gratie unei participari active si urmarind cuprinderea publicului tinta.

Plan de actiune:

PREGATIREA PROIECTULUI:

! decembrie - 8 decembrie 2005 - contactarea persoanaleor care vor lucra in cadrul

proiectului, formarea echipelor, precum si repartizarea echipelor in penitenciarele vizate. - 9 decembrie - 12 decembrie 2005 - contactarea institutiilor cu care vom lucra

13 decembrie- 20 decembrie 2005 - elaborarea materialelor care vor fi folosite in cadrul

desfasurarii activitatilor fizice, sportive si de loisir, precum si a celor care vor ajuta la formarea viitoarelor cadre

PROMOVAREA PROIECTULUI:

5 ianuarie - 14 ianuarie 2006 - comunicarea institutiilor participante, difuzarea de spoturi

publicitate prin intermediul televiziunii si a radiolului partener, publicitate in ziarele angrenate in proiect ca parteneri

DESFASURAREA PROIECTULUI:

15 ianuarie - 15 iunie 2006 - timp de 6 luni, cate 3 echipe alcatuite din 3 profesori vor pune

in aplicare obiectivele proiectului in ce e 12 peniteniare participante

EVALUAREA PROIECTULUI:

16 iunie - 30 iunie 2006 centralizarea rezultatelor obtinute in urma proiectului

Resurse folosite in elaborarea, desfasurarea si evaluarea proiectului:

I. Resurse umane:

108 specialisti in domeniul educatiei fizice si sportului

15 voluntari dintre care 5 licentiati in educatie fizica si sport

20.000 de detinuti

59 de supraveghetori si gardieni

Resurse materiale:

materiale auxiliare din domeniul educatiei fizice, a sportului si activitatilor de loisir: - 48 mingi baschet - 48 mingi volei

48 fileuri volei - 48 mingi fotbal

256 de mingi de tenis

500 de rachete de tenis

500 de saltele si izoprene
- 24 fluiere

- 24 coronometre

- echipamente alpinism

motociclete

Resurse financiare:
Bugetul:

- costuri directe: remunerarea specialistilor participanti ia proiect

x 108 specialisti -216.000 E x 6 luni = 129.600

- costuri indirecte: materiale auxiliare:

48 mingi de baschet x 35 = 1.680

48 mingi de volei x 23 =

24 fileuri de volei x 50 - 1200

48 mingi de fotbal x 31 - 1488

256 de mingi de tenis x I,

500 rachete de tenis x 30 =

500 saltele si izoprene = 24.524

24 fluiere x 2 = 48

24 cronometre x 3 = 72

72 echipamente alpinism x 1000 = 72000

36 motociclete - sponsorizare

transport, masa si cazarea participantilor ia proiect: 72.000 birotica si papetarie : 3.000 cheltuieli neprevazute : 10000 E

Total buget: 332.028

Finantare: Consiliul Europei, U.N.E.S.C.O, sponsorizari

4. Resurse de timp:

desfasurarea proiectului: 6 luni dintre care 23 saptamani si 18 zile lucrate are

timp electiv de lucru: 4 ore x 118 zile = 472 ore

Strategii marketing:

crearea de afise, fluturasi, pixuri. tricouri, agende cu evenimentul

Rezultate asteptate

cantitativ:

participarea ia acest program a unui numar mare de penitenciare. asadar a unui numar
mare de detinuti;

dotarea bazelor sportive din cadrul penitenciarului cu cat mai multt materiale care
folosi in desfasurarea activitatilor de educatie fizica, sport si loisir;

antrenarea in acest proiect a unui numar cat mai mare de specialisti ai domeniului, dar
si voluntari:

determinarea a unui numar cat mai mare de detinuti sa practice activitati legate de
educatie fizica, sport si loisir si dupa executarea sentintei.

calitativ:

imbunatatirea conditiilor de practicarea a educatiei fizice, a sporului si activitatilor de
loisir in cadrul penitenciarelor prin achizitionarea si utilizarea materialelor puse la
dispozitie prin cadrul acestui proiect;

organizarea de evenimente sportive la care sa participe detinu ii si in exteriorul
penitenciarului;

insusirea de catre detinuti a unui bagaj suficient de cunostinte, ca in schimbul
remunerarii de catre stat, sa desfasoare lectii de educatie fizica, spor. si loisir;

constientizarea de catre detinuti a importantei practicarii educatiei fizice, sportului si
loisir-ului atat din punct de vedere social, cat si psihologic.

TEMA:

Concepea un proiect destinat sportului pentru toti urmarind etapele prezentate mai sus!

BIBLIOGRAFIE

Constantin Adrian Dragnea, Silvia Mate Teodorescu - Teoria sportului, Ed. FEST, Bucuresti.

Adrian Dragnea. Aura Bota - Teoria activitatilor motrice. Ed. Didactica si Pedagogica R.A.,

Bucuresti. 1999

xxx - Sports Administration Manual, International Olympic Committee, Laussane, 200]

xxx Curs pentru Instructori sportivi, nivel B, Federatia Romana Sportul pentru Toti,

Bucuresti

Alice Luca, Gheorghe Luca - Sportul pentru Toti, Ed. Aitius Academy, lasi, 2001

xxx - importanta imbunatatirii rolului, locului si statutului Educatiei Fizice si Sportului in

sistemul educational, FRSPT. Bucuresti, 2005

xxx - Modalitati forme si mijloace in activitatea Sportul pentru Toti, FRSPT, Bucuresti. 1997

xxx - La vie eu forme. Le Magazine de Ia Federation Francaise EPMM, Sports pour Tous,