Echitatie si Sporturi Hipice - Concursurile de trap

Echitatie

si

Sporturi Hipice

Concursurile de trap

Concursurile de trap

Concursurile de trap sunt foarte raspandite in tarile cu economie dezvoltata fiind un real concurent in privinta popularitatii pentru cursele de galop.

Scurt istoric

Alergarile de trap isi au originea in Rusia, Franta si SUA. Crestera trapasilor a inceput in Rusia, dar in SUA a luat amploare, aici s-a facut si o selectie unidirectionala in vederea maririi vitezei. In Rusia a avut loc prima crestere organizata de trapasi, in herghelia contelui Alexei Orlov, din regiunea Voronej. Acesta achizitioneaza in 1775 un armasar arab Smetanca care, este imperecheat cu o iapa daneza, da nastere lui Polcan I, care la randul lui prin fiul acestuia Bars I, este considerat intemeietorul rasei.

In SUA se organizeaza incepand cu 1750 alergari intre fermele cu cai de diferite proveniente. In 1789, odata cu infuzia de Pur Sange Englez, se introduce reglementari stricte cu privire la admiterea la reproductie a cailor viitoarei rase. Astfel, pentru reproductie erau admisi numai caii care parcurgeau o mila in 2:30 minute (1:33 min/km). Intemeietorul rase Trapas American este considerat armasarul P.S.E. numit Messenger, nascut in Anglia (1780) si importat in SUA (1788). La formarea ras4ei a mai participat si stranepotul acestui armasar Hambletonian 10care s-a nascut in 1849. De remarcat este faptul ca din acest armasar provin toti cei armasari intemeietori de linii ai rasei trapas American:

Georges Wilkes (Me Kinney-Ascworthy)

Electioneer (May King-Birgen)

Happy Medium (Pilot Medium Peter the Great)

Rasa trapas American devine, din anul 1880, prima rasa din punct de vedere al valorii genetice a exemplarelor, selectia lor facandu-se pe baza performantelor realizate pe hipodrom.

La fel de important este si cresterea Trapasului Francez, care este de asemenea utilizat in alergarile de trap din Franta. Deoarece trapasul francez a avut alte directii de ameliorare (distanta mai mare de alergat, rezistenta mai mare, pretabilitate la calarie, dezvoltare corporala mai mare), nu au fost acceptati de la inceput la reproductie armasari ai rasei tarapas american. Principalele linii ale trapasului francez sunt: Young Rottler, The Norfolk Phaenomenon si The heir of Linne.

Organizarea curselor de trap

Cursele de trap au, ca si cursele de gallop, ca prim scop ameliorarea raselor de trapasi. Astfel, ca obiectiv in ameliorarea fiecarei rase de trapas se urmareste obtinerea de cai cu performante deosebite de viteza pe hipodrom, cu un exterior correct care sa poate fi utilizat si in agricultura sau agreement.

In 1818 in SUA a avut loc prima cursa oficiala de trap care a urmarit performantele cailor care, ulterior, au fost folositi la reproductie. De fapt, cursele de trap, ca si cele de gallop, au un scop comercial si unul ameliorator, cei mai buni cai fiind utilizati mai tarziu ca armasari pepinieri si iepe mama.

Cursa de trap are in vedere urmatoarele elemente: timpul, distanta parcursa si varsta animalelor, din aceste date putandu-se calcula si viteza. Exista cazuri frecvente cand exemplarele ating in timpul cursei viteza de 30 km/h. Cursele care se practica in scopul ameliorarii au rolul de a-i descoprii pe cei mai buni trapasi ai generatiei respective, la astfel de curse participa cai de aceeasi varsta, independent de rezultatele obtinute pana in momentul cursei respective si pleaca toti de la aceeasi linie de start.

Mai exista curse de trap la care cai de varste diferite pentru a se putea constata superioritatea uneia din generatii. La aceste curse, caii mai varstnici pleaca cu 20, 40, 60 sau 80 m din spatele liniei de start, in functie de varsta, pentru a da posibilitatea tinerilor care nu au atins maturitatea de a realize un anumit avans in parcurgerea traseului.

Concursurile internationale, au rolul de a determina nivelul atins de ameliorare al trapasilor din diferite tari.

Incadrarile valorice ale cailor au la baza performantele medii realizate in concursurile anterioare. Aceste performante pe kilometru se reactualizeaza periodic.

La trapasii de 4 ani 8, pentru incadrarea in clase valorice, se ia in considerare timpul cel mai bun inregistrat de trapasul respective din 01 ianuarie al anului calendaristic precedent pana in momentul incadrarii impreuna cu urmatoarele 3 rezultate considerate ca cele mai bune din aceasta perioada. La cursele oficiale a caror lungime a fost de cel putin 1800 m, se ia in considerare timpul realizatpe km.

Totdeauna, valoarea premiilor care se acorda in cadrul acestor concursuri este proportionala cu clasa valorica din care fac parte trapasii participanti la cursa respective.

Performantele valabile in momentul de fata in concursurile de trap in lume pentru incadrarea in grupe valorice a trapasilor de trei anis au mai mari in functie de performanta pe kilometru sunt:

Cand se practica alergari de handicap, in cadrul concursurilor de trap, se acorda si culoarele de alergare in functie de valoarea cailor din grupa valorica respective. Astfel, calul cu cea mai slaba performanta medie din cadrul grupei in care se practica alegarea va primi culoarul intai (cel din partea interioara a pistei) urmand ca in ordine crescatoare a valorii cailor sa fie distribuite si celelalte culoare de alergare.

Cursele de handicap se organizeaza de obicei pe lungimi de 1800 pana la 2600 m, insa, in scopuri comerciale sau publicitare, aceste alergari de trap se organizeaza pe distante scurte (1400-1600 m) sau distante lungi (2800-3200 m).

In cadrul concursurilor de trap, o atentie deosebita se acorda echiparii cu harnasamente corespunzatoare a cailor de trap.

O importanta deosebita pentru cursele de trap se acorda operatiunii de potcovit, ea vizeaza corectarea defectelor de aplomb si a miscarilor parazitare ale membrelor calului.

Pentru o potcovire corecta, potcoavele se confectioneaza pentru fiecare membru in parte, astfel se corecteaza fiecare defect in parte.

Potcoavele pot fi de mai multe tipuri: potcoave normale, potcoave pentru tineret, potcoave de iarna, potcoave pentru tacaneala, potcoava pentru piste inierbate, potcoave cu punte-antiderapante.

Numai o mica modificare de greutate a potcoavei poate ameliora sau inrautatii stilul de alergare al trapasului. Potcovirea mai are rol, in timpul curselor, de amortizare a socurilor puternice pe care le primesc articulatiile si tendoanele, precum si in reducera gradului de uzura a copitelor.

O potcovire corecta a cailor de trap trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

- sa asigure o balansare corecta a membrelor;

- ritm uniform in efectuarea pasilor;

- amplitudine mare a pasilor;

- frecventa mare in efectuarea pasilor;

Vehiculele folosite sunt Longscaft (Sulky cu sort) si Sulky.

Longscaft-ul este un vehicul construit in asa fel incat calul trebuie sa exercite o forta de tractiune asupra acestuia, acest lucru se realizeaza prin plasareajokeyului ceva mai in fata axului rotilor vehiculului. Acest vehicul se preteaza mai ales la caii tineri, in present, aproximativ 75% din cursele de trap se desfasoara cu asemenea vehicule.

Sulky-ul este cel de-al doilea tip de vehicul care se utilizeaza in concursurile de trap, spre deosebire de longscaft, scaunul jokeyu-ului este plasat in functie de axul rotilor incat prin unghiul format vis a vis de cal sa exercite o forta de impingere spre inainte. Din aceasta cauza acest gen de vehicul se utilizeaza doar in cazul trapasilor cu mers sigur. Astfel de vehicule se realizeaza din lemn, metal usor si plastic, pot sacantaresc aproximativ 15 kg, dar nu mai mult de 30 kg.

Posibilitati de imbunatatire a performantelor in cadrul alergarilor de trap

Performantele in cursele de trap s-au imbunatatit continuu de-a lungul istoriei acestei competitii, obtinandu-se viteze mai bune pe pistele cu nisip si material plastic, comparative cu pistele cu iarba. Utilizarea unui vehicul cat mai usor, cersterea sigurantei calului in deplasare si a vitezei in alura prin trap cu ajutorul potcoavelor de diferite greutati, folosirea ochelarilor, a diferitelor tipuri de zabalute (urmarind controlul total al animalului), toate sunt metode de obtinere a performantelor.

Se mai prctica si contentionarea prin hernasament a capului calului pentru a evita riscul de a se impiedica. Se mai foloseste si biciul, dar utilizarea acestuia in mod repetat si excesiv pot duce la eliminarea din concurs, in functie de regulamentul de concurs.

Ca si la oameni, caii pot fi controlati antidoping, inainte de fiecare cursa oficiala, se recolteaza probe de urina si sange de la un cal, acesta se stabileste prin targere la sorti.

Sistemul de pariuri in cursele de trap

Acest sistem se aseamana cu cel din cadrul curselor de gallop. Pariurile pot fi de mai multe tipuri:

pariul pe castigatorul cursei, pariul stabileste inaintea de inceperea cursei, calul castigator;

pariul pe locul de concurs, la acest pariu, calul trebuie sa incheie curs ape unul din primele trei locuri;

pariul dublu, acest tip de pariu se stabileste pentru caii care vor incheia curs ape locurile intai si doi;

pariul de gemeni,la acest tip de pariu se stabilesc caii care vor incheia caursa pe primele doua locuri, nefiind importanta ordinea lor;

pariul triplu, la acest tip de pariu se stabilesc primii trei cai care vor incheia cursa in ordinea plecarii lor;

pariul de finish, este identic cu cel practicat in cursele de gallop, astfel pariorul trebuie sa anticipeza castigatorii a trei curse care fac obiectul pariului triplu;

pariul HOT-POT, este cel mai dificil, pariorul trebuie sa anticipeza patru castigatori din patru curse.

Regula generala este ca toate pariurile se incheie inaintea de inceperea cursei.

Regulamentul concursurilor de trap

Toate cursele de calificare publice cu pariuri se organizeaza pe hipodromuri care indeplinesc toate conditiile de intretinere, dresaj, antrenament si calificare a cailor, conform regulamentelor in vigoare, pistele sunt omologate de catre comisii tehnice, numite de autoritatile, in competenta carora sta acesta atributie.

O pista, ca sa poata fi omologata, trebuie sa fie perfect neteda si cat mai elastica. Lungimea munima sa fie de 800 m, iar latimea de cel putin 15 m. Linia de sosire sa fie bine evidentiata.

Pentru darea plecarilor in alergari de la diferite distante, pista trebuie sa fie marcata pep e partea interna din 20 in 20 de m cu stalpi de distante.

Definitii

proba de calificare este o intrecere de mai multi cai, organizata pe un hipodrom, conform prezentului regulament;

reuniunea hipica reprezinta totalitatea probelor de calificare ce se desfasoara intr-o zi dinainte stabilita;

mitingul hipic de probe de calificare consta in desfasurarea pe acelasi hipodrom a mai multor reuniuni, intr-o perioada de timp determinate;

proba de calificare clasica - este o proba care serveste drept criteriu de calificare a celor mai buni cai dintr-una sau mai multe generatii;

proba de calificare semiclasica - este o proba pregatitoare sau de verificare inaintea unei probe clasice;

in proba de calificare cu handicap, pozitia cailor se se stabileste de catre handicapeuri, in functie de valoarea prezumativa, cu scopul de a se egaliza sansele tuturor caoncurentilor;

in proba de calificare cu handicap limita se stabileste dinainte, distanta minima si maxima de plecare in cursa;

in probe de calificare cu diferente de varsta, pozitia cailor in alergare, se stabileste in raport cu varsta;

in probe de calificare de conditie, distantele cailor se stabileste in functie de cursele castigate, sumele castigate, recorduri sau diferente de varsta, luandu-se in consideratie unul sau mai multe dintre aceste elemente;

in proba de calificare dupa record, distantele sunt stabilite in raport cu recordul cailor respective;

in proba de calificare dupa performante (media ultimelor 3 performante) distantele sunt fixate, in raport cu performantele cailor respective;

grupa este o proba in care toti caii pornesc de la distanta, participarea lor facandu-se dupa record, dupa varsta, dupa sume castigate, luandu-se in considerare unul sau mai multe din aceste elemente sau dupa vointa proprietarului;

performanta unui cal este viteza calculata pe km, realizata intr-o proba de calificare;

recordul unui cal este cea mai buna performanta realizata in procesul de calificare la un moment dat, recordul de cariera este cea mai buna performanta realizata de respectivul cal in carierea lui;

durata probei de calificare reprezinta timpul in care caii au parcurs intreaga distanta a probei;

"cal retroclasat" este un cal care pierde locul ocupat la sosire, fiind asezat in urma calului cau cailor pe care i-a jenat;

"cal distantat" este un cal care pierde locul ocupat la sosire si va fi trecut ultimul in clasamentul probei respective;

"cal descalificat" este un cal scos din proba pentru abaterile prevazute in prezentul regulament.

Comisia tehnica de concurs se compune din:

comisia alergarilor (arbitrii judecatori);

arbitrii sosire;

arbitru de plecare (starter) si ajutoarele sale;

arbitru de parcurs sau observatorii de turnanta;

cronometrorii

handicapeurii;

medici veterinary;

fotografi sau operatori video.

Despre cai

In vederea calificarii se primesc pe hipodrom numai caii de rasa pura sau ameliorata, obtinuti din herghelii, alte unitati de stat si crescatorii particulare indemne de boli infecto-contagioase. Caii trebuie sa fie inscrisi in registrul genealog si respective Stud-Boock-ul rasei.

Pentru ca un cal sa poata participa in probele dee calificare trebuie sa fie identificat prin:

rasa

nume (san u depaseasca 20 de semene)

sex

varsta certa

semnalmente

dangale (tatuaj)

provenienta

proprietar

Proprietar al unui cal poate fi persoana fizica, mai multe personae (coproprietari), societati sau firme. Dreptul de proprietate asupra cailor cumparati, se face pe baza de documente legale (factura sau act de vanzare-cumparare legal).

Numele calului este acela sub care a fost inscris in Registrul genealog. Pentru caii proveniti din strainatate, numele este urmat de un suffix care precizeaza tara de origine.

Varsta cailor se socoteste de la 1 ianuarie al anului nasterii calului. Caii pot participa in proba de calificare in urmatoarele probe de calificare:

iepe de la varsta de 2 la 8 ani inclusiv;

armasari de la varsta de 2 la 12 ani inclusiv.

Mentinera pe hipodrom a cailor varstnici se face cu aprobarea canducerii autoritatilor competente, la propunerea proprietarului.

In functie de locurile existente pe hipodrom, limita de varsta poate fi coborata sub 8 ani la iepe si respective sub 12 ani la masculi.

Caii de 2 ani participa in probele de calificare de la 15 mai cu obligatia de a avea indeplinit baremul de 1 min.45 sec. Caii pot participa numai o singuara data la reuniune in probele de calificare. Exceptia o fac probele ale caror conditii speciale prevad reprise. Trapasii orbi, cornari sau cu alte defecte cornice nu pot participa in probele de calificare.

Probele de calificare sunt de 2 tipuri: trap cu sulky si trap Calare.

Probele cu sulky se fac pe distante de 1600-4200 m, iar cele de trap calare, pe distante de 1600-3200 m.

La probele cu sulky caii de 2 ani concureaza pe distante de 1600 m, intr-o singura repriza, caii de 3 ani pe distante de 1600-2600 m, in doua reprize si cu incepere de la 1 august; caii de 4 ani si mai in varsta pe distante de 1600-4200 m, in trei reprize cu incepere la 1 august.

Caii de 2 ani pot concura alaturi de caii mai in varsta cu incepere de la 1 septembrie

Probele de trap calare se fac cu caii de 4 ani si mai in varsta, se stabileste urmatoarea scara de greutati, structurata pe categorii de varsta:

4 ani - 65 kg

5 ani - 69 kg

6 ani - 72 kg

Intervalele intre probele de calificare sustinute de un cal trebuie sa fie pentru:

caii de 2 ani, cel putin de 10 zile, in principiu de 14 zile;

caii de 2 ani cu valori slabe de peste 1min.40sec. dupa 1 septembrie participa in alergari la 7 zile;

caii e 3 ani, cel putin la 7 zile;

caii de 4 ani si mai in varsta pot alerga saptamanal.

Desfasurarea probelor de calificare

Caii ies pe pista la ora anuntata, prin megaon sau la sunetul primului clopot, orice modificare in program, privind retragerea unui cal, la distanta ce urmeaza a fi parcursa sau orice schimbare de conducator, va fi adusa la cunostinata publicului, in timpul cel mai scurt.

Toate sulky-urile si harnasamentele trebuie sa fie curate si in perfecta stare de fo;osinta, respectand toate normele: 165 cm largime, rotile protejate cu flancuri pentru spite, distanta intre furca si roata de 6 cm. Conducatorii trebuie sa fie imbracati in cazaca, pantaloni albi si casca de protectie, avand culorile din programul official. Pe timp nefavorabil, conducatorii pot purta costume de protectie. Caii trebuie sa fie inhamati si potcoviti, avand numerele din program, vizibil aplicate. Antrenorii sunt raspunzatori de starea sulky-urilor, harnasamentelor si a imbracamintii caonducatorilor.

Dupa iesirea pe pista caii vor fi incalziti timp de 10 minute, apoi se vor alinea la start. In acel moment se va ridica steagul alb, care va fi tinut la 100 m de la prima distanta a probei. Este interzis conducatorilor sa depaseasca steagul alb.

Pentru caii nervosi care intorc sau pleaca greu, arbitrii pot autoriza la cererea antrenorului, ca un ingrijitor sa ajute calul, cu conditia insa de a nu impiedica pe ceilalti cai. Conducatorii trebuie sa cunoasca distanta de la care trebuie sa plece calul respective.

Daca unui cal I se defecteaza harnasamentul, sulky-ul, potcoava sau alte accesorii dupa prezentarea lor la locul de plecare, starterul va acorda timp conducatorului calului respective pentru a face reparatiile necesare. Acest timp se va acorda in cazul reparatiilor care se pot executa in maximum 10 minute. In caz contrar calul va fi retras, iar mizele pe acest cal se vor restitui. Starterul poate trece un cal nervos care a provocat o plecare gresita, inapoia celorlalti cai, de la aceiasi distanta. Daca mai multi concurenti sunt in asemenea situatie, se vor trece toti in randul al doilea, ocupand locurile incepand de la coarda in ordinea numerica din programul official.

Cand toti caii sunt pe pozitii, starterul ridica steagul, plecarea se face la comanda "doi" impreuna culasarea jos a steagului.

La plecarea mecanica comenzile sunt in numar de 5 si se dau la un interval de 26 de secunde, dupa cum urmeaza:

prima comanda: "START" secunda 0;

a2-a comanda: "Pregatiti-va de plecare" secunda 10;

a3-a comanda: "Luati locurile" secunda 18;

a4-a comanda: "Unu" secunda 23;

a5-a comanda: "Doi" secunda 26;

la comanda doi benzile se declanseaza.

Caii din acelasi culoar sunt obligate sa intoarca in ordinea numerica din program pe mana dreapta, calul cu numarul cel mai mic trebuie sa se gaseasca la coada.

Intr-un culoar nu vor fi mai mult de 5 cai din care ultimii doi vor intoarce pe mana stanga.

Depasirea stalpului distantei, ruperea benzilor sau impiedicarea celorlalti cai de apleca normal prin abaterea brusca spre coarda sau grila, sau orice alta actiune care tinde a crea un avantaj se sanctioneaza.

Dupa plecare se merge in linie dreapta 100 m, dupa care se poate schimba linia, daca s-a depasit cel putin cu 4 m calul ramas in urma.

Daca In urma unei busculade, un cal sau mai multi raman fara conducator in sulky, se vor lua masurile:

daca alul ramane fara conducator in prima treime a cursei, aceasta se va intrerupe si se va relua imediat;

cand calul ramane fara conducator in a2-a treime a cursei, aceasta se va intrerupe si se va relua dupa 15 minute;

cand calul ramane fara conducator in ultima treime a cursei, aceasta se va continua pana la sosire.

Obligatiile conducatorilor

In timpul parcursului, calul care se afla in frunte trebuie sa mearga in linie dreapta, fara a-I impiedica pe ceilalti concurenti, schimbarea brusca a locului fiind interzisa. Conducatorul este obligat sa indrepte calul cat mai aproape de coarda, de indata ce alergarea ipermite, caii care vin din urma pot depasi pe orice parte pe unde gasesc loc fara a jena ceilalti participanti. Conducatorul ajuns nu mai poate inchide drumul si este obligat sa faca spatiu de trecere, fara sa jeneze ceilalti concurenti.

In proba de calificare un proprietar nu poate alerga mai mult de doi cai, cu aprobarea comisiei de intocmire a programelor, poate alerga si al treilea cal, in mod exceptional, iar caii 2 si 3 vor purta esarfe. Daca concura 2 sau 3 cai din aceeasi formatie si unul dintre acestia favorizeaza un cal din formatie, se descalifica atat calul favorizat cat si cei angajati in acest "aranjament".

Se interzice franarea care ar deranja caii din spate si marsul pasiv care diminuiaza rezultatul alergarii.

Dupa ultima turnanta si pana la sosire caii din fata trebuie sa-si pastreze distanta de la coarda pe care au avut-o la iesire din turnanta. De asemenea: pe parcursul cursei concurentii nu au voie sa vorbeasca, sa strige, sau sa agite biciul, ci numai sa linisteasca sau sa indemne calul condus, biciul nu va fi mai lung de 140 cm si trebuie sa fie flexibil, astfel san u faca zgomot sis a nu jeneze caii vecini si va fi tinut drept si indreptat inainte in directia mersului in proba; este interzis a se cravasa lateral, a lovi in hulube sau a agita biciul astfel incat sa fie jenati caii vecini. Biciuirea calului se face numai de sus in jos, pentru stimularea lui si este interzisa biciuirea cailor dupa incheierea probei.

Caii descalificati in timpul parcursului, vor fi anuntati prin megafon si prin afisarrea vizibila a numarului cu un semn distinctiv.

Conducatorii descalificati si timpul parcursului, sunt obligati sa opreasca fara a-i jena pe pe ceilalti, trecand pe exteriorul pistei, imediat dupa anuntarea descalificarii.

Indifferent de pozitia in cursa, va fi descalificat:

orice cal al carui mers este neregulat;

orice cal care galopeaza si nu este retinut de conducatorul sau;

orice cal care parcurge in gallop sau in alta aliura in afara de trap, o distanta mai mare de 40 m;

orice cal care galopeaza sau merge in alta aliura in timpul parcursului, de trei ori in probe pe distanta pana la 2200 m si de patru ori in alergarile de peste 2200 m;

Calul descalificat si distantat de doua ori consecuriv nu mai poate fi alergat, urmand sa fie verificat de antrenorul sau. Cal distantat este orice cal care trece linia de sosire in gallop sau orice alta aliura in afara de trap, si va acupa ultimul loc.

Proba va fi terminata atunci cand calul a atins cu botul linia de sosire.

Arbitrii probelor de calificare pot retroclasa sau descalifica un cal, dupa intrarea in linia dreapta la sosire, daca s-a abatut de la coarda sau grila, jenand ceilalti concurenti.

Un cal retroclasat se aseaza in urma calului sau cailor care au suferit in urma incidentului. La terminarea parcursului si in cazul cand arbitrii sosirii vor recurge la ajutorul fotografiei - acolo unde exista o asemenea instalatie - rezultatul alergarilor va fi declarat dupa developarea fotografiei. In cazul in care fotogarfia este voalata sau neconcludenta, arbitrul sosirii va declara "cap la cap" caii sositi la locul I.

Arbitrii judecatori ai probelor de calificare sunt autorizati sa aplice urmatoarele masuri: avertismente, amenzi, ridicarea dreptului de a conduce in probele de calificare, eliminarea de pe hipodrom.

Bibliografie: - "Echitatie" - Gheorghe Emil Marginean

- Internet