KINESIOLOGIE

 

LOCUL EXERCITIULUI FIZIC IN

TIMPUL LIBER AL ELEVILOR DIN CLASELE V - VIII DE LA SCOALA GENERALA "DACIA" DIN ORADEA

CUPRINS

Capitolul 1

FUNDAMENTAREA STIINTIFICA

1.1 Miscarea, exercitiul fizic - Generalitati

Valorificarea organizarii timpului liber

Caracteristici morfo-functionale ale elevilor de clasa V-VIII

Scopul si motivatia alegerii temei

Metode de cercetare folosite in cadrul studiului

Capitolul 2

ORGANIZAREA CERCETARII

Etapele cercetarii

2.2. Subiecti

2.3. Directii si continutul cercetarii

Capitolul 3

REZULTATE OBTINUTE SI INTERPRETAREA LOR

3.1. Rezultatele obtinute

3.2. Interpretarea rezultatelor obtinute

Capitolul 4

CONCLUZII SI PROPUNERI

Capitolul 5

BIBLIOGRAFIE

Capitolul 6

ANEXE

Capitolul 1

FUNDAMENTAREA STIINTIFICA A TEMEI

1.1 Miscarea, exercitiul fizic - Generalitati

Lupta impotiva sedentarismului si a efectelor acestuia asupra corpului omenesc a devenit o preocupare constanta a societatii contemporane.

Din punct de vedere biologic cerectatori in biologia umana propun astazi o impartire, astfel: - varsta I copii si adolescentii (1-20 ani); - varsta a II - a adultii (20-50 ani); - varsta a III - a persoanele cu varsta de 50-65 ani, in unele tari chiar 70 de ani; - varsta a IV - a persoanele peste 65-70 ani varstnicii.

Una din principalele mijloace de lupta impotriva sedentarismului, de prevenire a bolilor, de prelungire a tineretii si implicit a vietii sunt exercitiile fizice, miscarea.

Efectele benefice ale exercitiilor fizice asupra organismului uman sunt cunoscute din cele mai vechi timpuri ( in urma cu circa 2800 ani i.e.n) hindusii si chinezii practicau o forma usoara de gimnastica respiratorie; mai tarziu romanii si grecii recomandau bolnavilor sa efectueze diferite sporturi sau exercitii fizice aparand diftongul "Mens sana in corpore sano".

Pastrarea sanatatii unei populatii implica eforturi mari financiare atat din partea statului respectiv cat si din partea individului, insa nu intotdeauna se respecte aceste criterii.

Celebrul medic grec Hipocrate recunoscut ca unul din precursorii medicinii moderne, considera insusi imbatranire ca o boala si recomanada pentru prevenirea si combatrea ei cele patru "medicamente", lasate mostenire urmasilor sai , apa, aerul, miscarea si cumpatarea. In descrierile sale insita asupra importantei pe care o are viata in aer liber, miscarea, exercitiile fizice, dieta, ca mijloace eficiente de intarire a sanatatii si de crestere a mediei de viata a omului.

Exercitiul fizic este folosit ca mijloc al educatiei fizice atat in activitatile scolare, cat si in activitatile individuale, extrascolare. Prin intermediul exercitiilor fizice se actioneaza in sensul dezvoltarii proportionale a organismului, insusirii unui sistem de cunostinte, deprinderi si priceperi motrice, dezvoltarii aptitudinilor motrice si a trasaturilor de vointa si caracter.

Atat munca sedentara cat si inactivitatea fizica continua frecvent si in timpul liber, ca urmare a comoditatii in care multi se complac si se indeparteaza de sursele naturale ale mentinerii sanatatii, de natura, de miscare, de activitate fizica, factori esentiali pentru intretinerea vietii si a unei dezvoltari armonioase.

Din cauza obisnuintei, a lipsei de initiativa, a comoditatii, multi elevi stau mai mult decat este nevoie. Nemiscarea acentueaza procesele de atrofiere, limitarea miscarilor articulare, scade vigoarea si rezistenta organismului, influenteaza in sens nigativ functiile motorii, organice si psihice.

Combaterea acetsor neajunsuri se poate realiza prin respectarea unui regim alimentar adecvat particularitatilor individuale si ale varstei, precum si prin practicarea exercitiilor fizice fara intrerupere.

Activitatile fizice care se recomanda ar fi:

gimnastica igienica de inviorare;

mersul zilnic pe jos o ora;

jogging-ul (alergare de durata in ritm moderat);

mersul pe bicicleta sub forma de plimbari;

inotul;

tenisul de masa si de camp (partide scurte de maximum o ora);

jocurile sportive (volei, baschet, handbal, si chiar fotbal), ca durata de desfasurare sa nu depaseasca 30 minute;

sahul, constitue un prilej de alternare a efortului fizic cu cel intelectual, constituind un mijloc de antrenare a mintii;

turismul, atat vara cat si iarna;

schiul, in special schiul fond, dar si cel alpin insa pe pante line pentru a se evita accidentarile.

Un lucru foarte important in aceste regimuri de miscare este psihicul pozitiv pe care trebuie sa-l capete persoanele practicante, convingerea concreta ca prin miscare si factori naturali de mediu se pot invinge unele neajunsuri, se poate merge mai usor, se poate respira mai usor, miscari articulare mai ample, etc.

Prin aceste mijloace simple, practicarea exercitiilor fizice , a sportului avem un instrumet putin costisitor care aduce o contributie majora la problemele medicinii si a sanatatii publice.

Putem considera miscarea, exercitiile, fizice ca noi forme de lupta pentru sanatate in care se implica si stiinta si societatea. Oamenii au obligatia morala in protejarea propriei sanatati, acest lucru trebuind sa devina un reflex al omului contemporan.

Toate acestea dar si multe altele ar trebui sa fie premisele practicarii exercitiilor fizice in mod independent, la orice varsta.

Omul si in special copilul trebuie sa aiba capacitatea de a practica constient si in mod independent complexe de exercitii fizice si diferite sporturi pe care sa le integreze sistematic, zilnic, in programul sau din timpul liber in vederea realizarii si mentinerii unui nivel corespunzator de pregatire fizica.

Inactivitatea fizica devine un factor major al problematicei sanatati publice a secolului al ''XXI-lea!"

Valorificarea organizarii timpului liber

Ideea de timp liber este vehiculata inca din antichitate.Incercand o definitie, Aristotel spunea ca timpul liber nu inseamna sfarsitul muncii, ci , dimpotriva, munca inseamna sfarsitul timpului liber.Acesta trebuie consacrat artei, stiintei, filozofiei.
Astazi, conceptul de timp liber cunoaste o larga circulatie. Denumit 'loisir', 'leisure' ,'freizeit' tradus prin 'ragaz', 'ocupatie placuta', 'pe indelete, in tihna', ,intelesul nu este diferentiat in prea mare masura de la popor la popor.Joffre Dumazedier defineste timpul liber drept un ansamblu de activitati in care individul poate sa se dedice din plin, dupa preferinte,fie pentru a se reface, fie pentru a se distra, fie pentru a-si dezvolta informarea sau formarea , dupa ce si-a indeplinit obigatiile sale profesionale, familiale si sociale.
Functia de destindere consta in refacerea organismului dupa o zi de munca, de scoala, regenerarea capacitatilor fizice prin activitati de relaxare.Se obtin mai repede si la nivel calitatativ superior prin odihna activa.Incercarea de a inlatura oboseala numai prin odihna inactiva duce la efecte opuse celor scontate, la aparitia plictiselii, a unor stari psihice dezagreabile.
Functia de divertisment a timpului liber vizeaza crearea climatului optim de viata si se realizeaza prin activitati distractive, dar care pot avea ca efect consumarea unei cantitati mari de energie, timp si care alaturandu-se oboselii produse de munca scolara.
Functia de dezvoltate a personalitatii , functie ce preocupa in mod deosebit oamenii scolii, parintii, societatea in general, caci este prin excelenta o functie educativa sau autoeducativa. Ea vizeaza satisfacerea intereselor, inclinatiilor, aptitudinilor de tip artistic, tehnic, imbogatirea vietii spirituale prin lectura, vizionari de spectacole, vizite in muzee, activitati de creatie, etc.
Prin urmare, timpul liber se constituie dincolo de obligatiile scolare, profesionale, familiale sau sociale. Timpul liber difera de la un tip de societate la altul, depinzand in general de gradul de dezvoltare socio-economica a societatii respective.
Pentru fiecare dintre noi problema este organizarea.. Lucru care se rasfrange si asupra timpului liber. Fiecare este responsabil de timpul sau liber. Normal ca nu stim ce sa
Trebuie sa facem distinctie cand analizam timpul liber: timpul liber cotidian, timpul liber de la sfarsitul de saptamana, concediul de odihna.
Poate ar trebui sa abordam managementul timpului dintr-o alta perspectiva decat cea traditionala, personala, acordand atentie prioritatilor si nu urgentelor. Sau cum ar spune anglo-saxonii: 'Be important, before the urgent' - ('Mai intai lucrurile importante si apoi cele urgente').
Educatia pentru timpul liber este deci, importanta, cel putin din urmatorul considerent:

Pentru a raspunde intrebarii care se regaseste in ochii oricarui elev:

-'Cum sa imi administrez timpul, astfel incat sa ma ma pot relaxa cat mai mult?';

Educatia pentru timpul liber ar trebui transferata de la nivelul familiei, la nivelul scolii

Elevul preadolescent(clasele V-VIII), pentru a-si organiza timpul liber trebuie mai intai sa-si identifice resursele 'timpului' ca timp 'al sau' si sa doreasca imbunatatirea (performanta) actiunilor sale - atunci el si-a castigat 'timpul' si l-a inteles.
Modalitati de organizare a timpului pentru preadolescent sunt multiple: sport, muzica, lectura, excursii, calculator, televizor, reviste, cercuri culturale si artistice etc, toate sunt surse de informare si dezvoltare a umorului, inteligentei unei persoane.
Dobandirea deprinderilor de organizare a timpului liber face posibila atitudinea pozitiva de actiune si decizie in viata sociala - o autoevaluare in lupta cu timpul si a castiga 'bucuria de a sti sa traiesti'.

1.3 Caracteristici morfo-functionale ale elevilor de clasa V - VIII

Etapa scolara reprezinta cea mai fertila secventa a vietii individului, sub raportul formarii sale biologice, dar si al acumularii de cunostinte, priceperi si deprinderi utile vietii active biologice sau profesionale.

In aceasta situatie este important ca activitatea ce o desfasoara elevul sa inregistreze un randament ridicat, asigurand un nivel optim de influentare a indicilor motrici, a starii de sanatate fizica si psihica si in acelasi timp, asigurarea conditiilor favorabile insusirii cunostintelor complexe din diferite domenii.

Exercitiile fizice au un rol important in preocuparea pentru perfectionarea individului din punct de vedere biologic, pentru favorizarea cresterii si dezvoltarii armonioase a organismului ca suport durabil al intelectului. Cunoasterea particularitatilor morfo-functionale ale copiilor se constituie ca premise indispensabile in primul rand pentru adaptarea unor strategii didactice adecvate.

Cresterea in inaltime inregistreaza o accelerare, greutatea corpului sporeste si ea, dar intr-un ritm mai lent. Aspectul corpului este longilin organele interne se dezvolta lent, in discordanta cu cresterea in inaltime. Se accentueaza diferentele intre sexe: fetele urmand un proces de crestere a dimensiunilor corpului si de maturizare mai rapida ca baietii. Transformarile complexe suferite de organism in aceasta perioada exercita influente importante in plan psihofizic. Ele pot marca evolutia ulterioara a copiilor, acum adolescenti care trebuie sa beneficieze de intelegere din partea cadrului didactic.

Scopul si motivatia alegerii temei

Petrecerea timpului liber este un concept general, nu foarte bine definit, care a aparut relativ recent in culturile popoarelor. Declaratia Universala a Drepturilor Omului vorbeste despre importanta timpului in viata oamenilor din toata lumea. Aici se stabileste o fundatie pentru petrecerea timpului liber ca un drept egal si inalienabil al tuturor membrilor speciei umane, ca un sens al libertatii: libertatea de a urmari acele finalitati care sunt dorite de indivizi, de fiecare in parte si care imbogatesc zestrea unei natiuni.

Notiunea de petrecere a timpului liber este un element cu un mare impact in societatea actuala. Tot mai mult, se cauta oportunitati pentru extinderea si aprofundarea experientelor specifice timpului liber. Ritmul vietii devine tot mai rapid si solicitant, oamenii cautind un refugiu in fata acestui stil de viata frenetic, trepidant. Petrecerea timpului liber poate fi un astfel de refugiu si este modalitatea prin care se poate imbunatati calitatea vietii si se poate reduce stressul impus de viata in sec. XXI. Mai mult, petrecerea timpului liber ofera ocazii pentru ca indivizii sa-si exploreze si sa-si dezvolte interesele si nevoile personale, sa-si dezvolte potentialul creativ si constituie o ocazie pentru dezvoltarea intelectuala, fizica si spirituala. Modalitatea de petrecere a timpului liber poate fi un mare castig pentru o societate care il foloseste cu intelepciune.

Organismul uman poseda un mare potential de adaptare functionala si structurala la efortul fizic. Oamenii au fost nomazi si vanatori de-a lungul a mii de ani de evolutie. In cursul istoriei mai recente, s-a produs o reducere drastica a cantitatii de activitate fizica cotidiana, ca urmare a revolutiei tehnologice si informatice si a transportului motorizat. Un rezultat al acestei reduceri este sedentarismul, un nivel mai redus al conditiei fizice la populatiile lumii industrializate si cresterea simultana a prevalentei imbolnavirilor, a unor disfunctii ca urmare a absentei miscarii: hiperponderabilitate, insuficienta cardiaca, hipertensiune, ca o cauza de incapacitate si deces, ceea ce sugereaza ca o schimbare spre un stil de viata sedentar poate fi atat in detrimentul individului, cat si al societatii.

Iata, o serie de motive pentru a sustine interesul fata de modalitatile de petrecere a timpului liber si mai ales fata de locul pe care il ocupa practicarea exercitiilor fizice in aceasta perioada la elevii din clasele generale V - VIII de la Scoala '' Dacia'' din Oradea..

1.5 Metode de cercetare folosite in cadrul studiului

Caracterul complex al metodelor de cercetare stiintifica ale Teoriei Educatiei Fizice este determinat de insasi polivalenta activitatilor practice, a dinamicii acestora, in care coexista elemente tehnice de specialitate, un specific organizatoric, efortul muscular si nervos, o mare varietate de stari psihice, cerinte educative, etc.

Cercetarea pedagogica este o strategie desfasurata in vederea surprinderii unor relatii noi intre componentele educationale si a elaborarii pe aceasta baza a unor solutii optime ale problemelor pe care le ridica procesul educational, in conformitate cu exigentele sociale si cu logica interna a desfasurarii lor.

Metoda include un ansamblu de strategii prin care se poate ajunge la obtinerea unor rezultate noi, care sa asigure perfectionarea si optimizarea actiunii educationale. Include deci un ansamblu de recomandari, unele de ordin general, altele de ordin special, care au menirea de a imprima din interior un anumit sens demersului stiintific.

In aceasta lucrare s-au folosit urmatoarele metode:

v    metoda chestionarului,

v    metoda convorbirilor,

v    metoda prelucrarii statistice a datelor inregistrate,

v    metoda observatiei.

Metoda convorbirilor

Se refera la discutiile purtate cu profesorii si cu elevii insisi. Pe baza acestor convorbiri, se efectueaza un larg schimb de opinii, constatari, care pot duce la o si mai clara precizare si totodata verificare a ipotezei de lucru.

Prin aceasta metoda se realizeaza concret urmatoarele:

v    reactualizarea unor cunostinte utile;

v    investigarea nivelului de intelegere a explicatiei sau demonstratiei;

v    contribuie la educarea intelectuala a elevilor;

v    se stabilesc relatii de colaborare;

v    sporeste caracterul metodologic al lectiei.

Metoda prelucrarii statistice a datelor inregistrate

Utilizata pentru o cat mai exacta caracterizare a raspunsurilor celor doua esantioane (fete si baieti).

Metoda observatiei

Reprezinta momentul initial al cercetarii, studierea unui anumit aspect al procesului instructiv - educativ. Se urmareste desfasurarea fenomenului respectiv in munca practica obisnuita, fara sa intervina in organizarea sau promovarea preconceputa a aspectului instructiv - educativ, care se doreste a fi aprofundat.

Observatia este cu atat mai eficienta, cu cat urmarirea obiectului de studiu este raportata la complexitatea tuturor factorilor inclusiv in dinamica desfasurarii acestui proces.

Observatia, ca metoda de cercetare, nu se limiteaza numai la descrierea fenomenului investigat, ci dimpotriva, pe baza interpretarii datelor obtinute, trebuie sa se ajunga la noi concluzii, capabile sa sporeasca eficienta activitatii practice. In timpul observatiei si indeosebi al prelucrarii datelor in vederea formularii concluziilor, trebuie sa se dea dovada de deplina obiectivitate.

Capitolul 2

ORGANIZAREA CERCETARII

2.1. Etapele cercetarii

alcatuirea indexului bibliografic si studierea literaturii de specialitate,

alcatuirea fiselor de continut si a rezumatelor,

alcatuirea planului lucrarii, a etapelor cercetarii,

conceperea chestionarului,

stabilirea esantionului reprezentativ de subiecti,

organizarea si desfasurarea aplicarii chestionarelor,

intabelarea si sistematizarea raspunsurilor la intrebarile din chestionare,

prelucrarea statistico-matematica a datelor obtinute si reprezentarea grafica a rezultatelor pentru o mai buna intelegere a lor,

alcatuirea si lucrul celorlalte capitole ale lucrarii, concluzii provizorii, inaintarea lucrarii pentru aprobare prealabila,

definitivarea lucrarii, concluziile finale si inaintarea lucrarii.

Subiecti

Studiul s-a desfasurat la clasele V - VIII ale scolii generale "Dacia" din Oradea 3 in perioada anului scolar 2008 - 2009, mai exact din luna decembrie (2008) pana in luna mai (2009), cu sprijinul profesorilor scoli care mi-au facilitat contactul cu clasele de elevi din esantionul supus studiului.

Dupa cum se poate observa in tabelul alaturat pentru realizarea acestei lucrari am apelat la un esantion de 264 subiecti (112 baieti si 152 fete) reprezentativ pentru elevii a 12 clase generale V - VIII. IN cele 24 de clase V- VIII ale scolii, in anul scolar 2008-2009 erau inmatriculati 563 de elevi ( 251 baieti si 312 fete)

Clasele, stabilite in urma esantionarii, la care s-au aplicat chestionarele au fost: V A,

V E, V C, VI G, VI F, VI B, VII E , VII D, VII A, VIII F, VIII B, VIII C.

Tabel nr. 1 Repartizarea subiectilor pe clase la Scoala generala "DACIA";

Tabelul nr.2 Repartizarea elevilor pe clasa pe nivel de sex

Graficul nr. 1 Repartizarea grafica a raportului fete/baieti la nivelul claselor V-VIII a Scolii generale "DACIA"

Graficul nr. 3 Repartizarea grafica a raportului fete/baieti la nivelul esantionului de subiecti care au raspuns la chestionare

Directii si continutul cercetarii

Cercetarea noastra si-a propus sa observe:

v          locul exercitiilor fizice in segmentul de timp liber al elevilor din ciclul gimnazial al Scolii generale "Dacia" din Oradea

v          forme de practicare a exercitiilor fizice utilizate in timpul liber,

v          optiunile elevilor in ceea ce priveste practicarea exercitiilor fizice in timpul liber,

v          motivatia practicarii exercitiilor fizice in timpul liber,

v          evidentierea eventualelor corelatii dintre situatia materiala a familiilor din care provin si formele de practicare a exercitiilor fizice in timpul liber,

Pentru a obtine aceste informatii asupra modului de petrecere a timpului liber la elevii de ciclul gimnazial al Scolii generale "Dacia" din Oradea, am formulat 2 chestionare care cuprind 16 respectiv 17 intrebari (Anexa 1si 2).

Aceste intrebari au fost orientate in vederea determinarii:

datelor de identificare a subiectului,

viziuni pe care o au subiectii in ceea ce priveste practicarea exercitiilor fizice in timpul liber,

motivatiei care ii detemina pe levi sa practice miscarea in timpul liber,

numarului de ore pe care le aloca practicarii exercitiilor fizice in timpul semestrului si in timpul vacantelor scolare,

atitudinii parintilor fata de practicarea miscarii in timpul liber,

conditiilor care ar trebui indeplinite pentru a practica mai multe exercitii fizice in timpul liber,

masurii in care factorii care conditioneaza starea de sanatate sunt cunoscuti,

modalitatii agreate de levi (liber/organizat) pentru practicarea exercitii fizice in timpul lor liber,

eventualelor corelatii dintre venitul mediu lunar pe membru al familiei si modalitatile de practicare a exercitiilor fizice in timpul liber.

Capitolul 3

REZULTATE OBTINUTE SI INTERPRETAREA LOR

3.1. Rezultatele obtinute

Raspunsurile subiectilor la cele 16 de intrebari, din chestionarele concepute pentru a determina locul practicarii exercitiilor fizice in timpul liber la elevii de ciclul gimnazial al Scolii generale "Dacia" din Oradea le-am introdus in tabele, prelucrat statistico-matematic, iar in final pentru o mai buna si mai sugestiva intelegere a lor le-am interpretat. Analiza raspunsurilor subiectilor chestionati la intrebari am facut-o din urmatoarele perspective:

Raportat la intregul esantion de subiecti,

Raportat doar la subiectii de sex feminin,

Raportat doar la subiectii de sex masculin,

3.2. Interpretarea rezultatelor obtinute

In paginile care urmeaza m-am oprit asupra fiecarei intrebari din chestionar pentru a scoate in evidenta aspectele cele mai interesante si relevante.

Intrebarea nr. 1

Talia.centimetri

Reprezentarea grafica a mediei taliilor (in centimetri) subiectilor (fete si baieti)

cm

              pe fiecare nivel de clasa

1,74

1,68 1,63

1,57

1.58

1,52 1,54

CLASA V CLASA VI CLASA VII CLASA VIII

Talia subiectilor din esantionul supus cercetarii noastre se incadreaza in limitele corespunzatoare varstei. Astfel, la fete media este situata intre 149cm. (clasa a V-a) si 163cm.(clasa a VIII) cm., cu o crestere usoara de la un nivel de clasa la altul. La baieti in schimb, de la nivelul clasei a V( 1,52 cm.) la cea de a VIII (1,74cm.) are loc o crestere mai accentuata a taliei subiectilor dupa care ca si in cazul fetelor creste usor de la un an la altul.

Valorile extreme la nivel de scoala sunt de 182 cm. (maximum) si 145 cm. (minimum) la fete si de 190 cm. (maximum) si 163 cm. (minimum) la baieti.

Intrebarea nr. 2

Greutatea ..kilograme

Kg.

Reprezentarea grafica a mediei greutatii (in kilograme) subiectilor (fete si baieti)

90

pe fiecare nivel de clasa

	80

66,1

70

60

63,2 55,4

50

51

40

47,8 58,6

52,1

CLASA V CLASA VI CLASA VII CLASA VIII

Greutatea subiectilor din esantionul supus cercetarii se incadreaza in limitele corespunzatoare varstei. Astfel, la fete media este situata intre 46,2 kg. (clasa a V-a ) si 55,4 kg. (clasa a VIII-a), cu o crestere usoara de la un nivel de clasa la altul. La baieti in schimb, de la nivelul clasei a V-a la cea de a VIII-a are loc o crestere mai accentuata a greutatii subiectilor .

Valorile extreme la nivel de scoala sunt de 85 kg. (maximum) si 40 kg. (minimum) la fete si de 95 kg. (maximum) si 52 kg. (minimum) la baieti.

Intrebarea nr. 3

Considerati petrecerea timpului liber prin miscare, necesara?

a.     da

b.     nu

Se observa ca majoritatea covarsitoare a subiectilor (91,3%) considera necesara petrecerea timpului liber prin miscare.

Intrebarea nr. 4

Care dintre motivele urmatoare va determina sa practicati exercitiile fizice in timpul liber?

a.     imbunatatirea conditiei fizice

b.     participare la concursuri pe echipe

c.      participare la concursuri individuale

d.     imbunatatirea sanatatii

e.      integrare sociala

In ceea ce priveste motivele care ii determina pe elevi sa practice exercitiile fizice in timpul liber, observam ca majoritatea (60,4%) vizeaza in primul rand imbunatatirea conditiei fizice, iar apoi participarea la concursuri atat pe echipe cat si individuale.

60,4 %

37,9%

16,5%

16,5%

2,8%

a b c d e

In ceea ce priveste analiza raspunsurilor din perspectiva apartenentei la o categorie de sex, se observa un interes relativ egal ce domina preferintele lor si anume imbunatatirea conditiei fizice.

73,3%

52,5%

44,9

41%

25,6%

34,0% 19.8%

17,1%

2,1% 2.0%

Intrebarea nr. 5

Ordoneaza in ordinea importantei pentru tine(numerotare de la 1 la 7 - cel mai important si cel mai putin important):

1. A arata bine
2. A te simti apreciat
3. A te distra
4. A fi sanatos
5. A avea prieteni adevarati
6. A avea o cariera promitatoare
7. A fi activ

Din nou o majoritate covarsitoare atat pentru fete cat si pentru baieti a avut optiunea a 4-a si anume "sa fi sanatos" urmata de optiunea estetica de a arata bine.

89,7%

41,9%

22% 18,6 12,5% 18,6%

2 3 4 5 6 7

La aceasta intrebare in afara de prima optiune am remarcat faptul ca exista o diferenta mare de importanta a optiunilor prezentate intre elevii de sex feminin si cel masculin. Fetele au avut ca prime optiuni dupa sanatate, aspectul fizic si o cariera promitatoare in timp ce baietii au preferat optiunile de a fi activi si a avea prieteni adevarati.Graficul urmator este sugestiv in privinta acestui lucru ;

88,7%

84,5%

79.9% 81,2% 81,3% 81%

7,4% 5,3% 5% 8,2% 9,3% 5,9%

4%

2 3 4 5 6 7

Intrebarea nr. 5

Cand auzi cuvantul SPORT te gandesti la....................

Din multitudinea de raspunsuri am selectat pe cele frecvente si comune ambelor sexe dar si exceptiile, raspunsurile interesante sau ciudate pe care le-am primit

miscare

sanatate

fotbal

medalii

72 raspunsuri 43 raspunsuri 18 raspunsuri 3 raspunsuri

Intrebarea nr. 6

Ce gen de activitati sportive preferi ?

1. Nu fac miscare deloc
2. Plimbari in parc sau mers pe jos frecvent
3. Merg la sala de forta / fitness
4. Fac sport in aer liber
5. Practic sport de performanta

Imbucurator este faptul ca doar 2 raspunsuri au fost ''nu fac miscare de loc '' in rest optiunile preferate au fost in mare parte egale atat la fete cat si la baieti.De apreciat numarul mare de copii care practica sportul de performanta de la varste fragede.

75% 73,2%

58,7% 60,2% 62,1 63%

38,9% 32,4%

2 3 4 5

Intrebarea nr. 6

Ce sport(uri) iti plac si practici?

a.     jogging

b.     aerobic

c.      culturism-fitness

d.     schi

e.      inot

f.      ciclism

g.     plimbari

h.     fotbal

i.       baschet

j.      handbal

k.     volei

l.       tenis

m.   orientare turistica

n.     arte martiale

o.     dans

Analizand raspunsurile fetelor (graficul A) la aceasta intrebare se observa ca principalele forme de practicare a exercitiilor fizice in timpul liber sunt, in ordine:

Plimbarea 53,6%;

Jogging 24,7%;

Dansul 21,7%;

Aerobic 20,8%;

Voleilul, 19%.

In cazul baietilor (graficul B) topul "modalitatilor" de petrecere a timpului liber prin miscare este condus detasat de fotbal (cu votul a aproape 60% dintre subiectii chestionati), urmat de culturism si jogging, preferate fiecare de cate 30% dintre subiecti.

La "polul opus", in categoria formelor de miscare cel mai putin utilizate de catre elevi se afla orientarea turistica

in cazul fetelor: - orientare turistica (1,3%),

- culturismul-fitnessul (1,9%) si

- baschetul (3,2%)

iar in cazul baietilor: - orientare turistica (0,9%),

- aerobic (0,9%) si

- dans (1,8%).

Graficul A

Reprezentarea grafica a formelor de practicare a exercitiilor fizice

pe care fetele de clasa V - VIII de la scoala generala "DACIA" din Oradea ar dori sa le practice daca ar avea mai mult timp liber

53,6%

21,7%

20,8%

19,3%

1,9% 1,3% 3,2%

a b k g c m o i

Graficul B

Reprezentarea grafica a formelor de practicare a exercitiilor fizice

pe care baietii de clasa V - VIII de la scoala generala "DACIA" din Oradea ar dori sa le practice daca ar avea mai mult timp liber

60%

30% 30%

1,8%

0,9% 0,9%

a o c h

Intrebarea nr. 7

Daca ati avea mai mult timp liber, ati practica si alte forme de exercitii fizice?

a.     da

b.     nu

La aceasta intrebare majoritatea (aproape 90%) subiectilor au raspuns ca daca ar avea mai mult timp liber ar dori sa practice si alte forme de exercitii fizice fata de cele pe care le practica in prezent.

Analizand raspunsurile din perspectiva apartenentei la o categorie de sex, se observa ca baietii sunt mai interesati de abordarea si a altor forme de miscare (94,5%) decat fetele (87%).

94,5%

3% 5,5%

DA NU DA NU

FETE BAIETI

Intrebarea nr. 8

Cand ai facut ultima data sport?

1. Niciodata
2. Acum cativa ani
3. Cu cateva luni in urma(mai mult de trei)
4. Cu maximum 3 luni in urma
5. Acum cateva zile
6. Ieri / azi

Raspunsurile obtinute la aceasta intrebare le am catalogat per ansamblu pozitive dar asteptarile au fost mai mari.Nu foarte multi au raspuns ca au facut sport recent, ieri/azi sau acum cateva zile, raspuns valabil pentru ambele sexe( 59%).Conform graficului urmator vom observa o mediocritate, un usor echilibru intre cei ce au practicat sport recent si cei care au stagnat.

59%

55,4%

27%

11,2%

2 3 4 5 6

Raportat la raspunsurile venite din partea baietilor pe de o parte si a fetelor pe de alta observam ca baietii au fost mult mai receptivi in practicarea recenta sau destul de recenta a vreunui sport.Ultima data baietii au facut sport recent sau/si ieri/azi in proportie de 63%, pe cand fetele in proportie de doar 52%

63,4%

60,1%

53%

52,2%

31% 36,8% 36,8%

25,8%

11,3% 11,4%

4,2% 2%

1 2 3 4 5 6

Intrebarea nr. 9

Considerati ca sunt de preferat:

a.     sporturile individuale (jogging, aerobic, culturism, inot, ciclism) deoarece practicarea lor nu este conditionata si de prezenta altor persoane

b.     jocurile sportive (fotbal, handbal, volei, baschet) deoarece contribuie la socializare chiar daca practicarea lor este conditionata si de prezenta altor persoane

Preferintele subiectilor se indreapta ceva mai mult (54%) spre sporturile individuale (jogging, aerobic, culturism, inot, ciclism), probabil deoarece practicarea lor nu este conditionata si de prezenta altor persoane, ca in cazul jocurilor sportive, unde desi socializarea este mai buna, practicarea lor este ingreunata de conditionarea de prezenta altor persoane.

Fetele prefera intr-o masura mai mare sporturile individuale (60%), pe cand la baieti raportul este relativ echilibrat (48%-52%).

Intrebarea nr. 9

Daca ai putea alege un sportiv roman cu care sa te intalnesti, acesta/ aceasta ar fii.

Aceasta intrebare se pare ca i-a pus pe ganduri pe majoritatea elevilor pentru ca timpul alocat raspunsului (circa 1,5min.) a fost depasit.Aici observam o mare discrepanta intre fete si baieti.Un punct comun al raspunsurilor il putem identifica in raspunsurile lor. Acest punct comun consta in faptul ca sportivul sau sportiva preferata este o personalitate, cunoscuta, mediata.O distinctie clara se face intre subiectii fete si baieti prin faptul ca baietii au "preferat" un sportiv roman de gen masculin iar fetele de gen feminin.Ma bucura faptul ca printre raspunsurile date se afla si foste mari glorii ale sportului romanesc pe care elevii nu au apucat sa ii "cunoasca" in activitate dar se pare ca au auzit despre ei si s-au interesat despre performantele lor din moment ce i-au nominalizat. Acest fapt ma bucurat foarte mult si mi-a lasat impresia ca elevii s-au documentat, s-au interesat despre fostele mari glorii ale sportului romanesc.Felicitari lor!

Grafic A

Sportivul(a) cu care baietii de clasele V- VIII ar dori sa-i intalneasca

78,35

68,4%

31%

8,4%

G. Hagi A. Mutu G. Szabo D. Doroftei

Grafic B

Sportivul(a) cu care fetele de clasele V- VIII ar dori sa-i intalneasca

88,9%

75% 77,4%

23.1%

N. Comaneci G, Szabo D. Melinte A. DumitruIntrebarea nr. 12

Intrebarea nr. 10

Considerati timpul alocat practicarii exercitiului fizic, suficient?

a.     da

b.     nu

Raportul dintre subiectii care considera timpul alocat practicarii exercitiilor fizice in timpul liber ca fiind suficient este destul de echilibrat, in sensul in care 44% dintre subiecti considera suficient acest timp, pe cand 56% dintre subiecti considera ca ar trebui sa mai aloce ceva timp in aceasta directie.

Analizand raspunsurile din perspectiva apartenentei la o categorie de sex se observa, atat la fete (F) cat si baieti (B), aceeasi orientare in ideea ca desi raportul este echilibrat totusi ceva mai multi dintre subiecti cred ca ar mai putea aloca ceva timp miscarii in timpul liber.

Intrebarea nr. 11

Daca ar trebui sa convingi pe cineva sa faca sport, i-ai spune.

Aici se observa similitudinea dintre raspunsurile oferite atat de catre baieti cat si despre fete.Majoritatea au raspuns ca ar convinge pe cineva sa faca sport pentru ca

1. este sanatos 54,8%

2. este distractiv 45%

3. previne imbolnavirile 33,2%

4. devii celebru 8,6%

54,8%

45%

33,2%

8,6%

1 2 3 4

Intrebarea nr. 12

La cat (ore/saptamana) estimati ca practicati exercitiile fizice in afara programului scolar?

a.     sub 1 ora

b.     1-2 ore

c.      2-4 ore

d.     4-6 ore

e.      6-10 ore

f.      peste 10 ore

Din pacate aproximativ 40% din elevi nu se incadreaza in efectuarea cu regularitate a unui program de exercitii aerobe, constand in 3-5 sedinte de efort saptamanale cu o durata de 30-60 minute fiecare.

In schimb ceilalti peste 60% din subiectii chestionati, efectueaza un numar de ore teoretic suficiente de exercitii fizice in timpul liber, astfel:

49% efectueaza 2 pana la 6 ore de exercitii fizice saptamanal, iar

12% reusesc sa acorde miscarii intre 6 si 10 ore saptamanal.

Consider interesant de evidentiat procentul de 23% dintre baieti (B) care acorda practicarii exercitiilor fizice in timpul liber peste 6 ore saptamanal, lucru pe care nu-l reusesc decat 5% dintre fete (F).

Reprezentarea grafica a optiunilor elevilor chestionati in ceea ce priveste numarul de ore alocate

practicarii exercitiilor fizice in timpul liber

Intrebarea nr. 13

Ce atitudine au parintii dumneavoastra fata de practicarea exercitiilor fizice in timpul liber

a.     ma incurajeaza sa practic

b.     sunt indiferenti

c.      se opun deoarece o considera o pierdere inutila de timp

In ceea ce priveste atitudinea parintilor fata de practicarea exercitiilor fizice in timpul liber de catre copiii lor, sunt foarte putini (1%) aceia care se opun considerand aceasta activitate o pierdere inutila de timp, insa procentul celor indiferenti (36%) il consideram inca prea mare pentru secolul XXI, la o tara membra a Uniunii Europene. Totusi, din fericire, aproape 2/3 din parinti isi incurajeaza copiii sa faca miscare.

Intrebarea nr. 14

16. Cui ati cerut sfatul in privinta peterceriisi practicarii sportului in timpul liber?

a.     ati cerut sfatul prietenilor

b.     ati decis singur

c.      ati discutat cu profesorul de sport de la scoala

d.     ati cerut sfatul parintilor

La acesta intrbare am observat o discrepanta intre raspunsurile fetelor fata de cele a baietilor.Baietii au raspuns majoritar ca au decis singuri si/sau au cerut sfatul prietenilor in timp ce fetele in majoritate au cerut sfatul parintilor sau a profesorului de la scoala

Grafic A

Cui a cerut sfatul baietii de clasele V - VIII de la scoala generala "Dacia" in privinta petrecerii si practicarii sportului in timpul liber

86,4%

72,2%

34%

19,2%

a b c d

Grafic B

Cui a cerut sfatul fetele de clasele V - VIII de la scoala generala "Dacia" in privinta petrecerii si practicarii sportului in timpul liber

79,2%

69,8%

44%

38,9%

a b c d

Intrebarea nr. 15

Care considerati ca sunt conditiile de care ar trebui sa beneficiati pentru a putea petrece mai mult timp liber prin exercitiu fizic?

a.     bani

b.     sali de sport

c.      terenuri corespunzatoare

d.     echipament

e.      bazin de inot

f.      dorinta

g.     nici una

Baietii (B) considera ca si conditii necesare pentru a petrece mai mult timp liber prin intermediul exercitiilor fizice existenta mai multor sali de sport si de terenuri corespunzatoare, pe cand fetele (F) considera ca pe langa terenuri corespunzatoare practicarii exercitiilor fizice ar avea nevoie de mai multi bani pentru a-si petrece mai mult timp liber prin miscare, poate si datorita faptului ca formele cele mai utilizate de miscare in timpul liber in cazul lor sunt aerobicul si fittnes-ul, unde accesul este conditionat de achitarea unei taxe.

Intrebarea nr. 16

Considerati ca duceti un stil de viata sanatos?

a.     da

b.     nu

Doar 37% dintre toti subiectii chestionati considera ca duc un stil de viata nesanatos. Baietii (B) sunt ceva mai convinsi (69%) ca duc un stil de viata sanatos, fata de fete (F) care considera acelasi lucru doar intr-o proportie de 57%.

Intrebarea nr. 17

23. Venitul mediu lunar pe membru de familie se incadreaza:

a.     sub 2 000 000 lei vechi

b.     intre 2 - 3 000 000 lei vechi

c.      intre 3 - 5 000 000 lei vechi

d.     intre 5 - 10 000 000 lei vechi

e.      peste 10 000 000 lei vechi

Aceasta intrebare ne-a interesat doar pentru a scoate in evidenta relatiile dintre venitul mediu lunar pe membru de familie si diferite aspecte ale practicarii exercitiilor fizice in timpul liber.

Calculele efectuate nu au evidentiat diferente foarte mari intre tipul de exercitiu efectuat in timpul liber si situatia materiala a familiei din care fac parte subiectii.

Totusi, la fete de exemplu, subiectele care fac parte din familii cu un venit mediu lunar pe membru de familie sub 300 RON practica intr-o proportie mai mare plimbarile si voleiul, iar cele care apartin unor familii cu un castig mediu lunar pe membru de familie peste 500 RON prefera comparativ mai mult joggingul, aerobicul .

In cazul baietilor indiferent de starea materiala a familiilor din care provin subiectii, fotbalul ocupa locul intai in preferintele lor. Diferente, cat de cat semnificative, se observa doar in sensul in care cei din categoria "sub 300 RON" prefera intr-o masura ceva mai mare culturismul, inotul si plimbarile, iar cei din categoria "peste 500 RON" comparativ cu prima categorie agreeaza ceva mai mult joggingul si artele martiale.

Din perspectiva disciplinelor pe care ar dori sa le practice daca ar avea mai mult timp liber fetele din prima categorie s-ar orienta spre aerobic, fotbal si handbal, iar cele din cea de-a doua categorie spre culturism-fitness, inot si tenis. La baieti, cei din prima categorie ar prefera ciclism, volei si escalada, iar cei din cea de-a doua categorie ar prefera culturism, inot si baschet

Capitolul 4

CONCLUZII SI PROPUNERI

In ceea ce priveste motivele care ii determina pe elevi sa practice exercitiile fizice in timpul liber, observam ca majoritatea vizeaza in primul rand ameliorarea conditiei fizice, iar apoi modelarea corporala si imbunatatirea starii de sanatate. In ceea ce priveste analiza raspunsurilor din perspectiva apartenentei la o categorie de sex, se observa ca baietii sunt mai interesati de imbunatatirea conditiei fizice, pe cand fetele vizeaza si modelarea corporala.

Fetele prefera practicarea exercitiilor fizice in timpul liber in mod independent, pe cand majoritatea baietilor prefera formele organizate (in ordinea preferintelor de catre: asociatii sportive, scoala, administratia locala sau asociatiile de tineret).

Timpul liber este prin excelenta o emanatie a societatii moderne si atributele sale abia incep sa fie dezvaluite. Consideram necesara aparitia unor astfel de studii implicand mai multe domenii ale activitatii umane, problema timpului liber putand fi mai bine investigata prin cercetari de anvergura la care sa participe specialisti din mai multe domenii, obligatoriu si din domeniul cultura fizica si sport. Atunci cand aceste cercetari au in vedere timpul liber al populatiei scolare consideram obligatorie si prezenta profesorului de educatie fizica, deoarece partea de timp liber petrecuta prin miscare este deosebit de importanta.

Capitolul 5

BIBLIOGRAFIE

Capitolul 6

ANEXE

I. ALTE CHESTIONARE UTILIZATE

I

A. In cursul saptamanii, programul tau scolar:

1. Iti solicita tot timpul liber o

2. Iti permite timp liber in mai putin de 3 zile/saptamana o

3. Iti permite timp liber in 3 sau mai mult de 3 zile/saptamana o

4. Iti permite timp liber in fiecare zi o

B. De cat timp liber dispui in cursul saptamanii?

1. Mai putin de 2 ore/zi o

2. Intre 2-4 ore/zi o

3. Peste 4 ore/zi o

C. De cat timp liber dispui in week-end?

1. Toata ziua o

2. Mai putin de 4 ore/zi o

3. Intre 4-6 ore/zi o

4. Peste 6 ore/zi o

D. Timpul liber preferi sa ti-l petreci:

1. Singur

1.intotdeauna o 2. frecvent o 3. uneori o 4. rar o 5. niciodata o

2. Cu familia

1.intotdeauna o 2. frecvent o 3. uneori o 4. rar o 5. niciodata o

3. Cu prietenii

1.intotdeauna o 2. frecvent o 3. uneori o 4. rar o 5. niciodata o

E. In timpul liber din cursul saptamanii:

1. Te uiti la televizor

1.intotdeauna o 2. frecvent o 3. uneori o 4. rar o 5. niciodata o

2. Vizionezi filme pe DVD

1.intotdeauna o 2. frecvent o 3. uneori o 4. rar o 5. niciodata o

3. Te joci la calculator

1.intotdeauna o 2. frecvent o 3. uneori o 4. rar o 5. niciodata o

4. Navighezi pe internet

1.intotdeauna o 2. frecvent o 3. uneori o 4. rar o 5. niciodata o

5. Citesti ziare/reviste

1.intotdeauna o 2. frecvent o 3. uneori o 4. rar o 5. niciodata o

6. Citesti carti

1.intotdeauna o 2. frecvent o 3. uneori o 4. rar o 5. niciodata o

7. Mergi la film (cinema)

1.intotdeauna o 2. frecvent o 3. uneori o 4. rar o 5. niciodata o

8. Mergi la teatru/concerte/expozitii

1.intotdeauna o 2. frecvent o 3. uneori o 4. rar o 5. niciodata o

9. Mergi la cumparaturi (mall, supermarket)

1.intotdeauna o 2. frecvent o 3. uneori o 4. rar o 5. niciodata o

10. Te intalnesti cu prietenii (acasa la tine/la ei)

1.intotdeauna o 2. frecvent o 3. uneori o 4. rar o 5. niciodata o

11. Te intalnesti cu prietenii la un local (cofetarie, bar, terasa, fast-food, pub, club etc)

1.intotdeauna o 2. frecvent o 3. uneori o 4. rar o 5. niciodata o

12. Faci sport

1.intotdeauna o 2. frecvent o 3. uneori o 4. rar o 5. niciodata o

13. Mergi la discoteca

1.intotdeauna o 2. frecvent o 3. uneori o 4. rar o 5. niciodata o

14. Mergi la biserica

1.intotdeauna o 2. frecvent o 3. uneori o 4. rar o 5. niciodata o

15. Te plimbi in parc

1.intotdeauna o 2. frecvent o 3. uneori o 4. rar o 5. niciodata o

16. Participi la activitati extrascolare

1.intotdeauna o 2. frecvent o 3. uneori o 4. rar o 5. niciodata o

17. Participi la activitati de voluntariat

1.intotdeauna o 2. frecvent o 3. uneori o 4. rar o 5. niciodata o

18. Iti ajuti familia la treburile gospodaresti

1.intotdeauna o 2. frecvent o 3. uneori o 4. rar o 5. niciodata o

19. Altceva__________ ______ ____ __________________

1. intotdeauna o 2. frecvent o 3. uneori o 4. rar o

F. In timpul liber din week-end :

1. Te uiti la televizor

1.intotdeauna o 2. frecvent o 3. uneori o 4. rar o 5. niciodata o

2. Vizionezi filme pe DVD

1.intotdeauna o 2. frecvent o 3. uneori o 4. rar o 5. niciodata o

3. Te joci la calculator

1.intotdeauna o 2. frecvent o 3. uneori o 4. rar o 5. niciodata o

4. Navighezi pe internet

1.intotdeauna o 2. frecvent o 3. uneori o 4. rar o 5. niciodata o

5. Citesti ziare/reviste

1.intotdeauna o 2. frecvent o 3. uneori o 4. rar o 5. niciodata o

6. Citesti carti

1.intotdeauna o 2. frecvent o 3. uneori o 4. rar o 5. niciodata o

7. Mergi la film (cinema)

1.intotdeauna o 2. frecvent o 3. uneori o 4. rar o 5. niciodata o

8. Mergi la teatru/concerte/expozitii

1.intotdeauna o 2. frecvent o 3. uneori o 4. rar o 5. niciodata o

9. Mergi la cumparaturi (mall, supermarket)

1.intotdeauna o 2. frecvent o 3. uneori o 4. rar o 5. niciodata o

10. Te intalnesti cu prietenii (acasa la tine/la ei)

1.intotdeauna o 2. frecvent o 3. uneori o 4. rar o 5. niciodata o

11. Te intalnesti cu prietenii la un local (cofetarie, bar, terasa, fast-food, pub, club etc)

1.intotdeauna o 2. frecvent o 3. uneori o 4. rar o 5. niciodata o

12. Faci sport

1.intotdeauna o 2. frecvent o 3. uneori o 4. rar o 5. niciodata o

13. Mergi la discoteca

1.intotdeauna o 2. frecvent o 3. uneori o 4. rar o 5. niciodata o

14. Mergi la biserica

1.intotdeauna o 2. frecvent o 3. uneori o 4. rar o 5. niciodata o

15. Te plimbi in parc

1.intotdeauna o 2. frecvent o 3. uneori o 4. rar o 5. niciodata o

16. Participi la activitati extrascolare

1.intotdeauna o 2. frecvent o 3. uneori o 4. rar o 5. niciodata o

17. Participi la activitati de voluntariat

1.intotdeauna o 2. frecvent o 3. uneori o 4. rar o 5. niciodata o

18. Iti ajuti familia la treburile gospodaresti

1.intotdeauna o 2. frecvent o 3. uneori o 4. rar o 5. niciodata o

19. Mergi in excursii

1.intotdeauna o 2. frecvent o 3. uneori o 4. rar o 5. niciodata o

20. Altceva__________ ______ ____ __________________

1. intotdeauna o 2. frecvent o 3. uneori o 4. rar o

G. Consideri ca iti petreci eficient timpul liber?

1.intotdeauna o 2. frecvent o 3. uneori o 4. rar o 5. niciodata o

Motiveaza raspunsul:

6. Nu stiu o

H. Consideri ca iti petreci timpul liber asa cum iti doresti?

1.intotdeauna o 2. frecvent o 3. uneori o 4. rar o 5. niciodata o

I. Ce iti place cel mai mult sa faci in timpul liber? (noteaza primele trei lucruri/activitati)

J. In cazul in care nu intotdeauna iti petreci timpul liber asa cum ti-ai dori, care sunt principalele motive care te impiedica sa faci acest lucru?

K. Parintii tai cunosc modul in care iti petreci timpul liber? (daca ai sub 18 ani)

1.intotdeauna o 2. frecvent o 3. uneori o 4. rar o 5. niciodata o

L. In cazul in care cunosc, sunt de acord cu modul in care iti petreci timpul liber? (daca ai sub 18 ani)

1.intotdeauna o 2. frecvent o 3. uneori o 4. rar o 5. niciodata o

M.

1. Cate ore iti petreci pe saptamana la televizor? __________________

2. Cate ore iti petreci pe saptamana la calculator?_________________

3. De cate ori ai fost la discoteca in ultima luna?___________________

4. De cate ori ai fost in localuri (cofetarie, bar, terasa, fast-food, pub, club etc) in ultima luna?_________________

4. De cate ori ai fost la cinema in ultima luna?_____ _______ ______ ______

5. De cate ori ai fost la teatru in ultimul an?_____ _______ ______ ________

In cate excursii ai fost cu familia/cu prietenii in ultimul an?________

7. Cate carti (in afara celor din bibliografia scolara obligatorie) ai citit in ultimele 3 luni____________________

8. Cate ziare saptamanale/reviste ai citit in ultima luna?________________

9. Cate ziare cotidiene ai citit in ultima saptamana?____________________

10. Cate ore (in afara celor de educatie fizica de la scoala) ai facut sport in ultima saptamana?______________

N. Genul:

1. Baiat o 2. Fata o

O. Varsta: _______ani (impliniti)

P. Ultima clasa absolvita __________

R. Mediul (domiciliul):

1. Urban o 2. Rural o

II

1.Consideri ca ai suficient timp liber? DA NU

2. Cat timp liber ai, in medie, pe saptamana(sapte zile)?

• Sub 7 ore
• Intre 7 si 21 de ore
• Peste 21 de ore

3. Cu ce iti ocupi timpul liber?

• Computer
• Televizor / radio
• Muzica
• Lectura
• Activitati culturale (teatru, opera,cinema,concerte)
• Iesit in oras
• Alaturi de prieteni
• Plimbari / excursii
• Sport
• Altele (mentioneaza)..............

4. Ce activitati iti vin in minte atunci cand te gandesti la distractie?

5. Urmatoarele activitati inseamna pentru tine distractie/ socializare / buna dispozitie / provocare (poti bifa mai multe optiuni pentru fiecare activitate):

Distractie / Socializare / Buna dispozitie / Provocare / NS/NR

• Sa ies in oras cu prietenii
• Sa particip la un concurs de echipa
• Sa particip la un concurs individual
• Sa urc pe munte
• Sa calatoresc in spatiu
• Sa fac jogging sau gimnastica dimineata
• Sa merg la scoala/ serviciu pe bicicleta

6. Ordoneaza in ordinea importantei pentru tine(numerotare de la 1 - cel mai important la - 7 cel mai putin important):

• A arata bine
• A te simti apreciat
• A te distra
• A fi sanatos
• A avea prieteni adevarati
• A avea o cariera promitatoare
• A fi activ

7. Care sunt cele mai importante patru lucruri in viata ta, in prezent?

8. Cand auzi cuvantul SPORT te gandesti la....................

9. Ce motiv (e) te pot determina sa faci miscare / sport ?

10. Ce sport(uri) iti plac si practici?

11. Ce gen de activitati sportive practici ?

6. Nu fac miscare deloc / sunt sedentar (Mergi la intrebarea 14)
7. Plimbari in parc sau mers pe jos frecvent
8. Merg la sala de foarta / fitness
9. Practic un sport de sala
10. Fac sport in aer liber
11. Practic sport de performanta
12. Alt gen de activitate sportiva................

12. Cand ai facut ultima data sport?

7. Niciodata
8. Acum cativa ani
9. Cu cateva luni in urma(mai mult de trei)
10. Cu maximum 3 luni in urma
11. Acum cateva zile
12. Ieri / azi

13. Alaturi de cine obisnuiesti sa faci sport?

14. Cum te raportezi la urmatoarele sporturi?

Practic / Am practicat / Mi-ar placea sa il incerc / Nu sunt sigur ca l-as practica / Nu vreau sa il practic / Nu il cunosc

15. Daca ai putea alege un sportiv roman cu care sa te intalnesti, acesta/ aceasta ar fii.

16. Daca ar trebui sa convingi pe cineva sa faca sport, i-ai spune.