STABILIREA REPERTORIULUI DE DESCHIDERI LA SAH

STABILIREA REPERTORIULUI DE DESCHIDERI

LA COPII SI JUNIORI

Este extrem de dificil sa inveti teoria deschiderilor fara ajutorul unei persoane calificate (antrenor, specialist al unei variante). Sunt prea putine explicatii in majoritatea cartilor, volumul de informatii este prea mare si o mare parte din aceste informatii nu sunt necesare imediat. De asemenea monografiile cu deschideri sunt depasite foarte repede datorita analizelor noi si vaste care apar zilnic.Teoria nu trebuie invatata pe de rost, ea trebuie explicata pentru a intelege frumusetea si bogatia ideilor din sah. Totusi, daca un sportiv nu gaseste o persoana calificata care sa-i indrume primii pasi, este bine sa citeasca acele carti in care deschiderile sunt tratate, cu caracter general, adica planul de baza si un minim de variante.

Antrenorul poate urmari citeva etape ce vor fi parcurse de catre sportivi in stabilirea finala a unui repertoriu de deschideri:

• Observarea si analiza obiectiva a unui numar mare de partide, din majoritatea deschiderilor uzuale;
• Stabilirea si prezentarea principiilor generale ale deschiderilor;
• Stabilirea temperamentului si a afinitatilor sahiste ale jucatorului;
• Stabilirea repertoriului de deschideri;
• Intelegerea planurilor generale care guverneaza deschiderile alese;
• Intelegerea planurilor particulare ale diferitelor variante alese; legatura dintre deschidere, joc de mijloc si final prin continuarea planurilor in toate etapele partidei;
• Analiza proprie a deschiderilor si tehnica gasirii propriilor noutati;

Pentru a juca corect deschiderea un jucator trebuie sa gandeasca logic (ea se dezvolta prin cunoasterea legilor sahului, pozitiilor tip), sa aiba imaginatie, sa improvizeze usor, sa faca combinatii reusite si sa calculeze curat si sa cunoasca legile finalurilor. Aceste lucruri il vor ajuta sa stie de ce joaca asa si spre ce se indreapta partida.

1. Observarea si analizarea obiectiva a unui numar mare de partide, din majoritatea deschiderilor uzuale.

La inceput este esential sa tratam deschiderile ca un tot astfel incat sa acumulam un bagaj de cunostinte cat mai mare. Este indicat ca incepatori sa studieze partidele marilor campioni cat si partidele lor si ale colegilor observand problemele care sunt puse in fiecare deschidere, planurile de joc cat si caracterul acelei deschideri. Pe baza acestor observatii sportivul va incepe sa se ataseze, independent, de un sistem de deschideri adecvat stilului si temperamentului propriu.

Este bine ca aceste lectii sa fie insotite de o scurta istorie a sahului, de prezentarea capacitatilor intelectuale si sahiste ale campionilor, de beneficiile pe care sahul le aduce celor care-l practica. De asemenea partidele colegilor vor fi o marturie vie a modului de intelegere si aplicare a principiilor generale din deschideri. Copii invata cel mai bine si mai usor greselile din partidele lor si/sau ale colegilor de varsta apropiata.

Dr. Nikolai Krogius spune ca o instruire teoretica de maxim o ora pe saptamana reprezinta o sarcina suportabila de catre copiii de 7 ani, deoarece ei nu sunt capabili sa-si insuseasca tezele abstracte ale teoriei sahiste.

Profesorul Malkin a scris "Copiii nu sunt capabili sa inteleaga esenta anumitor scheme de deschideri (Apararea Siciliana, Indiana Regelui, etc). Ei pot sa retina, desigur, succesiunea de mutari din aceste deschideri si astfel sa-l incate, cateodata, pe profesor, insa jocul lor dovedeste ca nu inteleg esenta strategica a deschiderii, caci la primul raspuns necunoscut fac, de obicei, mutari care contrazic ideea constructiei deschiderii." In general s-a observat ca dupa 10-11 ani pot asimila aceste idei. La 7-8 ani ei sunt atrasi de capcane in deschideri, de variante foarte taioase in care rolul strategiei este mai putin apreciat. De aceea ei isi insusesc foarte usor diverse scheme de atac simple si agresive (ex. Pionul Damei, Indiana Regelui la alb, Atacul Marshall, gambite).

Atragerea copiilor spre invatarea teoriei deschiderilor se poate face si prin prezentarea unor partide scurte, spectaculoase, cu gafe celebre sau atacuri fulgeratoare.

Pentru a crea un bagaj de informatii cat mai mare incepatorilor, toti antrenorii ar trebui sa aiba programe de sah performante, baze de partide, eventual analizate, carti de sah, informatoare, enciclopedii, reviste de sah.

2. Stabilirea si prezentarea principiilor generale ale deschiderilor

Dupa o anumita perioada de acumulari (1 an) trebuie sa trecem treptat spre insusirea de catre sportiv a principiilor generale ale deschiderilor. O prezentare a acestora este urmatoarea:

Principiul de baza este - Mobilizare si viteza maxima! Mobilizarea cu viteza cea mai mare a tuturor fortelor. Explicatia este: cu cat sunt mai multe piese in joc cu atat sunt mai multe posibilitati de colaborare intre ele si deci implicit posibilitati de atac. Dezvoltarea rapida este baza deschiderilor.

Foarte important este ca in paralel cu o dezvoltare rapida sa luptam si pentru cucerirea centrului. Centrul reprezinta baza de comanda si actiune pentru toate piesele si pentru orice atac.Centrul poate fi cucerit cu pionii e4, d4 (eventual c4 si/ sau f4) de catre alb si e5, d5 (eventual c5 si/ sau f5) de catre negru sau controlat cu piesele de la distanta.

Fiecare jucator va tine seama si de posibilitatile sale de a stopa planul adversarului de dezvoltare. Trebuie gasite mutari cu tempo - care-l fac pe adversar sa piarda un tempo - tempo ce va fi reflectat prin intarzierea in dezvoltare. Cele mai bune mutari, cele mai bune decizii sunt acelea care combina implementarea propriului plan cu un raspuns profilactic la intentiile oponentului.

Trebuie sa acordam atentie si structurii de pioni; o structura de pioni rea duce la o pozitie mai slaba si la un final pierdut; acest lucru este consecinta faptului ca nu exista o demarcare clara intre cele 3 stadii ale unei partide.

Dezvoltarea pieselor pentru un anumit plan si lupta pentru initiativa este esentiala. Copiii trebuie sa stie ca nu scoatem pur si simplu piesele si apoi ne hotaram ce sa facem cu ele!

Ca o consecinta a acestor principii generale au rezultat urmatoarele reguli simple care sunt mult mai usor asimilate de catre copii datorita caracterului lor logic:

La inceputul partidei mutam 2-3 pioni centrali. Nu mutati profilactic pionii turnurilor. Avantajul creat este spatiul si posibiltatea usoara de a deplasa piesele de pe un flanc pe altul;

Dezvoltam caii si nebunii, de preferat din prima mutare pe campul cel mai bun (acest camp poate fi caracterizat prin faptul ca piesa are raza de actiune cea mai mare si realizeaza colaborari cu alte piese in atac);

Facem rocada, este esential ca incepatori sa invete sa-si puna regele la adapost inainte de a trece la actiuni agresive;

Nu aduceti in joc dama repede si gasiti locul cel mai bun pentru ea;

Nu mutati din aceeasi piesa de doua ori fara a termina dezvoltarea si fara un serios motiv

Nu cautati sa capturati pioni mai des in deschidere si sa ramaneti in urma cu dezvoltarea. Un tempo in deschidere este uneori mai important ca un pion;

Evitati schimburile. In general in urma dezvoltarii pieselor si ocuparii centrului apar tensiuni dinamice. Cand le eliminam si cand le pastram? Orice schimb nejustificat aduce adversarului o piesa in joc si duce la pierderea controlului unor campuri. Raspunsul il reprezinta de fapt variantele care sunt considerate fie jucabile fie nu.

Nu incepeti un atac fara pregatire, fara dezvoltare si cu regele propriu in pericol. La un atac adversarul va raspunde cu un contra-atac in centru. Totusi "cand aveti avantaj trebuie sa atacati ori riscati sa-l pierdeti" (Steintz).

Jussupow,A (2615) - Gulko,B (2610) [E62] Reykjavik, 1990 [Jussupow,A]

1.d4 Nf6 2.c4 g6 3.Nf3 Bg7 4.g3 0-0 5.Bg2 d6 6.0-0 Nc6 7.Nc3 Bf5 8.d5 Na5 9.Nd2 c6 10.e4?! [10.b4!? Nxd5 11.cxd5 Bxc3 12.e4! (12.Ba3 Bxd2-+) ] 10Bg4 11.Qc2 N [11.f3] 11cxd5 12.cxd5 [12.exd5?! f5] 12Rc8 13.Re1 . Nf1 13b5 [13Bd7!? 14.Nf1 Nc4ł] 14.a3 e6!? [14Bd7!?ł . Ng4-e5] 15.Qd3?! [15.h3?! exd5 16.hxg4 d4; 15.Nf1 exd5 16.exd5ł] 15exd5 16.Nxb5 Re8!? [16Qb6!?] 17.h3 [17.Nxa7?! Rb8ƒ] 17Bf5! [17Be6 18.exd5 Bf5 19.Rxe8+ Qxe8 20.Qf1] 18.g4T Bxe4 19.Nxe4 Nxe4 20.Nxa7!? [20.Qxd5? Re5,; 20.Bxe4?! dxe4 21.Qxd6 Qh4,] 20Rb8 [20Nc5 21.Rxe8+ Qxe8 22.Qe3 d4 23.Qxe8+ Rxe8 24.Bf4] 21.Be3 [21.Qxd5?! Re5!? (21Nxf2 22.Rxe8+ Qxe8 23.Kxf2 Nb3 24.Nc6) 22.Qd3 Nxf2-+] 21Bxb2 22.Rab1 [22.Rad1 Nc3 23.Rd2 d4 24.Rxb2 Rxb2 25.Qxd4 Ne2+ 26.Rxe2 Rxe2 27.Bh6 R8e5-+] 22Rb3 23.Qxd5 [23.Qc2 Qb8 24.Nc6 Nxc6 25.Qxc6 Rc8-+] 23Nc3 24.Bg5 [24.Qxb3 Nxb3 25.Rxb2 Nc5; 24.Nc6 Nxd5 25.Nxd8 Nxe3 (25Nc3? 26.Bd2 Rxd8 27.Rxb2 Rxb2 28.Bxc3 Rb5 29.a4) 26.Nc6!? (26.Rxe3 Rbxe3 27.fxe3 Bxa3; 26.Bd5 Nxd5 27.Rxe8+ Kg7) ] 24Nxb1? [24Qd7! 25.Qxa5 Nxb1 26.Bc6 (26.Rxb1 Bc3!-+; 26.Rxe8+ Qxe8 27.Bc6 Qb8-+) 26Rxe1+ 27.Qxe1 Qxa7 28.Qe8+ Kg7 29.Be7 Rb8-+] 25.Bxd8 Rxe1+ 26.Bf1T Nc3 27.Qd2! f4 [27.Qa8? Ne2+ 28.Kg2 Nf4+-+; 27.Qxa5? Ne2+ 28.Kg2 Nf4+ 29.Kg1 Nxh3+ 30.Kg2 Nf4+ 31.Kg1 Bc3] 27Ne2+ 28.Kg2 Bc3 29.Qh6 Nc4 [29Bg7 30.Qd2 Bc3=] 30.Nc6 Bg7 31.Ne7+ Kf8? [31Kh8! 32.Nxg6+! fxg6 33.Bf6! Rb7 34.Bxe2 Rxe2 35.Bxg7+ Rxg7 36.Qf4!=] 32.Qxh7 Nf4+ 33.Kh2 Ke8 34.Qg8+! [34.Qxg7? Rxf1-+ . Rh3#] 34Bf8 [34Kd7 35.Qxf7 Rxf1 36.Nc6+! Kxc6 37.Qxc4+ Kd7 38.Qxb3+-] 35.Nxg6!+- fxg6 [35Nxg6 36.Bxc4] 36.Qxc4 Rxf1 37.Qxf4!? [37.Qxb3 Kxd8 38.Qc4 Rxf2+ 39.Kg3 Nxh3!] 37Rxa3 38.Bh4?" [38.Bf6!+- a1] 38Raa1 39.Qe4+ [39.Qf6 Rh1+ 40.Kg2 A) 40Rag1+ 41.Kf3 Rxh3+ 42.Ke2 (42.Bg3?? Rhxg3+-+) 42Kd7; B) 40Rhg1+!? ] 39Kf7 40.Qf3+ Kg8 41.Qd5+ Kg7 42.Qb7+ Kg8 43.Bg3 . h4 43Rh1+ 44.Qxh1 Rxh1+ 45.Kxh1 Kf7 46.Kg2 Kf6 [46Ke6 ą] 47.f4 d5 48.Bf2 Bd6 49.Kf3 Ke6 50.Bd4 Be7! 51.Kg3 Bb4! 52.h4 Be1+ 53.Kh3 Bd2 54.Kg3 Be1+ 55.Bf2 Bc3 56.Kf3 Bg7 [56Bf6?! 57.h5 gxh5 58.f5+ Kf7 59.gxh5 . Be3, Kg4, Bg5, Kf3-e2-d3-c2-b3-a4|+- d5] 57.Be1!? [57.Bb6!? . Ke3, Bd4, h5+-] 57Bf8?! 58.Bc3 Bh6?! 59.f5+!+- gxf5 60.g5 [60.g5 Bf8 61.h5 Kf7 62.Kf4] 1-0

3. Stabilirea temperamentului si afinitatilor sahiste ale jucatorului.

Alegerea deschiderilor trebuie facuta functie de temperament. Vezi mai intai toate variantele din deschidere si apoi alegele pe acelea conforme cu stilul tau. Este indicat ca incepatorii sa joace e4 sau d4 cautand variantele de atac (la rege in special) pentru a le stimula placerea de a juca sah, imaginatia, dorinta de a lupta si de a invinge. Este bine sa evitam la inceput c4, Cf3, deschideri care necesita cunoasterea multor pozitii tip in care se poate intra prin intervertire de mutari.

Jucatorii trebuie sa aiba in vedere si factorul psihologic astfel incat sa dirijeze mersul partidei spre sistemele cunoscute.

Dupa o practica de 1-2 ani atat sportivul cat mai ales antrenorul pot stabili care este stilul elevului. Ce prefera? Pozitii deschise, tactice ori inchise, pozitionale? Un atac la rege sau un joc pe contre?

De exemplu la e4 negrul poate juca:

1c5 Apararea Siciliana - joc deschis, tactic, cu atac la regi si contra-atac; exista variante mai sigure si altele mai agresive (Dragon, Pelikan, Najdorf);

1c6 Apararea Karo-Kann - pozitii solide, strategice, rege sigur;

1e6 Apararea Franceza - pozitii inchise, strategice;

1e5 Apararea Spaniola - pozitii solide care pot conduce la mai multe pozitii tip functie de varianta aleasa;

1d6 Apararea Pirc - pozitii de atac si contra-atac;

1d5 Apararea Scandinava - pozitii solide dar pasive

La fel se pot alege si deschiderile pentru d4.

Este foarte bine daca la e4 si d4 am putea alege sisteme inrudite, de exemplu: la e4 Pirc si la d4 Indiana Regelui sau la e4 Apararea Karo-Kann si la d4 Apararea Slava.

4. Stabilirea repertoriului de deschideri.

Alegerea deschiderilor trebuie sa depinda cel mai mult de "gustul", temperamentul si stilul de joc al fiecarui sportiv. Exista si exceptii cand intelegerea deplina a unei deschideri, datorita modului in care un expert al acelei deschideri a reusit sa se faca inteles, a dus la utilizarea ei cu foarte bune rezultate chiar daca nu este pe stilul sportivului.

Nu este bine ca antrenorii sa impuna sportivilor deschiderile lor daca nu sunt pe stilul sportivului; pentru o anumita perioada vor aparea rezultate bune dar in timp, la un nivel superior de pregatire, se va vedea lipsa de compatibilitate.

Un jucator linistit, melancolic nu se va simti bine in deschideri ca Apararea Siciliana sau Indiana Regelui, ci va prefera d4 si deschideri semiinchise.

Din contra un jucator vulcanic, agresiv se va "sufoca" in pozitii inchise, fara dame cu manevre lungi, pozitionale.

Chiar daca inveti o varianta bine, daca ea nu este pe stilul tau mai tarziu sau mai devreme vei gafa din plictiseala sau neintelegerea pozitiei.

Botvinnik,M - Alekhine,A [D41] AVRO Amsterdam, 1938 [Kasparov]

1.Nf3 d5 2.d4 Nf6 3.c4 e6 4.Nc3 c5 5.cxd5 Nxd5 6.e3 [Botvinnik s-a decis sa evite 6.e4 Nxc3 7.bxc3 cxd4 8.cxd4 Bb4+ ce a fost jucata in partida Alekhine-Euwe, si incearca sa intre intr-o pozitie noua (pentru acele timpuri) care era pe stilul sau si fusese analizata bine acasa] 6Nc6 7.Bc4 cxd4 8.exd4 Be7 9.0-0 0-0 10.Re1 [Pozitiile cu pion izolat erau favoritele lui Botvinnik. Multumita eforturilor si analizelor facute de Botvinnik, pentru prezentarea tuturor posibilitatilor ce apar in aceste pozitii jucatorii de sah au pierdut frica lor "mistica" de a juca cu pion izolat in centru. Aceasta frica fusese indusa de Steinitz prin succesele sale impotriva lui Zuckertort. Botvinnik a fost primul care a dovedit constant ca jocul cu piese active in centru , crearea unei presiuni constante in centru si la rege, ofera mai mult decit o simpla compensatie pentru un defect minor al structurii de pioni.] 10b6?! [O decizie dubioasa luata intr-o pozitie mai putin cunoscuta. Asa se joaca dupa capturarea la c3 [10Nxc3 11.bxc3 b6 12.Bd3 Bb7 13.h4! Bxh4 (14.Ng5 este neplacut) 14.Nxh4 Qxh4 15.Re3 cu o foarte puternica initiativa pentru pionul sacrificat cum se va dovedi mai tarziu in practica; cea mai buna alternativa este The 10a6 ] 11.Nxd5! exd5 12.Bb5 Chiar daca structura de pioni este simetrica negrul este foarte pasiv (o pozitie contrara stilului lui Alehin); slabiciunea coloanei c si o slaba coordonare a pieselor ofera albului o pozitie usoara in care isi va dezvolta initiativa (o pozitie pe stilul lui Botvinnik). 12Bd7? Dupa acest schimb pozitia negrului devine si mai vulnerabila [12Bb7 13.Qa4 Rc8 (ori 13Qd6 ofera mai multe sanse de aparare) 14.Bf4 a6!] 13.Qa4 Nb8 14.Bf4 Bxb5 15.Qxb5 a6 16.Qa4 16Bd6 17.Bxd6 Qxd6 18.Rac1 Ra7 19.Qc2 Re7 20.Rxe7 Qxe7 21.Qc7 Qxc7 22.Rxc7 22f6! 23.Kf1 23Rf7 24.Rc8+ Rf8 25.Rc3! 25g5 26.Ne1 h5

[26h6 27.Nc2 Kf7 28.Ne3 Ke6 29.g4 era mai bine] 27.h4!! Forteaza noi slabiciuni 27Nd7 28.Rc7 28Rf7 29.Nf3! g4 30.Ne1 f5 31.Nd3 f4 32.f3 32gxf3 33.gxf3 a5 34.a4 Kf8 35.Rc6 Ke7 36.Kf2 Rf5 37.b3 Kd8 38.Ke2 Nb8 39.Rg6! 39Kc7 40.Ne5 40Na6 41.Rg7+ 41Kc8 42.Nc6 Rf6 43.Ne7+ Kb8 44.Nxd5 Rd6 45.Rg5 Nb4 46.Nxb4 axb4 47.Rxh5 Rc6 48.Rb5 Kc7 49.Rxb4 Rh6 50.Rb5 Rxh4 51.Kd3 1-0

Propun 2 variante de repertoriu de deschidere

- unul bazat pe variante agresive, tactice, surprinzatoare ca mai tarziu sa invatam si variante mai linistite strategice, pozitionale;

- altul cu accente pozitionale in care principiile strategice au un rol foarte important si mai tarziu se vor invata si sisteme agresive.

Eu, ca antrenor, apreciez mai mult varianta a doua punand accent pe strategie, finaluri si forta de calcul. Oricum o lovitura tactica corecta si reusita nu poate fi realizata fara un fundament strategic. In acest caz este necesar sa facem copiii sa inteleaga notiunea de dinamica in deschidere si in sah in general, altfel au tendinta de a judeca toate pozitiile doar strategic, dar static-pasiv, fara dinamica, fara o colaborare rapida a pieselor. Lupta pentru initiativa in deschidere este mai importanta ca structura de pioni.

In alegerea deschiderilor trebuie tinut cont si de puterea de memorare, si forta de calcul.

Daca poti retine multe partide, variante, analize atunci poti alege deschideri foarte complicate cu multe variante ca Apararea Siciliana, Indiana Regelui, Apararea Grunfeld, gambite, etc. De asemenea o buna memorie poate permite invatarea mai multor deschideri astfel incat sa jucam acea deschidere in care adversarul se descurca cel mai greu.

Daca memoria este slaba ne vom baza mai putin pe memorarea variantelor si mai mult pe invatarea schemelor de joc. Schema de joc reprezinta acele sisteme logice cu putine mutari teoretice in care este mai important sa intelegi pozitia si sa stii ideile tipice, resursele pozitiei si abia apoi sa inveti ordinea mutarilor.

Mark Dvoretsky imparte deschiderile in: variante ale deschiderilor si scheme ale deschiderilor.

Cei cu memorie buna merg pe variante ale deschiderilor, ceilalti pe scheme ale deschiderilor (ex. Siciliana inchisa jucata de negru).

Exista tendinta ca antrenorii copiilor mai mici de 10 ani sa-i invete deschideri rare, considerate ca slabe la un joc precis, dar care prin agresivitatea lor surprind. Nu trebuie sa ne bazam pe ele atat timp cat sunt foarte rar jucate de marii maestri. Ele pot avea si un efect pozitiv, daca prin asta se doreste invatarea sportivului de a juca la initiativa. Un exemplu este Gambitul Leton: 1.e4 e5, 2.Cf3 f5, care evita Spaniola, Italiana, Scotiana, etc. si aparent ofera solutii comode unor antrenori sau jucatori mai comozi. Defectul lor este ca incalca in particular principiile generale ale deschiderilor. Ele sunt pline de capcane si un joc pasiv duce la avantaj pentru adversar. Continuarea Gambitului Leton ar putea fi: 3.Ce5 o varianta cu multe capcane este 3Cc6 la care 4.Dh5 g6, 5.Cg6 Cf6, 6.Dh4 hg, (6Tg8!?) 7.Dh8 De7 duce pentru negru la un avans substantial in dezvoltare si la o pozitie neclara; albul poate juca si 4.Cc6 dc6 ce duce la un joc foarte bun de piese pentru negru. Cel mai bine este d4 respectand principiile sahului si luptand pentru initiativa si o dezvoltare rapida a pieselor. Raspunsurile posibile sunt: 4fe?, 5.Cc6 d6, 6.Dh5 g6?, 7.De5 sau 4Cf6, 5.Cc6 dc, 6.e5 cu spatiu foarte mare in centru si un pion in plus; 4Ce5, 5.de5 pion care va incurca dezvoltarea , la 5De7, 6.Dd4 in ideea 7.Cd5; 4Dh4!? (incalca principiile deschideri) nu 5.Nd3 fe, 6.g3 Dh3, 7.Ne4 Cf6 cu pozitie buna ci, 5.Cf3 De4, 6.Ne2 in ideea 00 si Te1 cu avantaj pentru alb de exemplu la 6Cb4, 7.00 Dc7, 8.De1 Ne7 (8De4, 9.Cc3 De7, 10.Dd1 Cf6, 11.Te1 Ce4, 12.a3 Cc6, 13.Nd3 1-0) 9.Cc3 Cf6, 10.Ce5 f4, 11.a3 Cc6 (11d6, 12.ab de, 13.de Cg4, 14.Cd5 Nd8, 15.e6 Cf6, 16.Cf4 00, 17.Nd3 1-0) 12.Nd3 Db3, 13.Cb5 Ce5, 14.de 1-0.

Informatiile din deschiderile jucate pot fi stocate intr-un caiet, de preferat, cu arc mecanic (sau lasati foi goale) pentru a putea introduce noutatile teoretice.

Cel mai bine este sa folositi un calculator pentru stocarea informatiilor.

5. Intelegerea planurilor generale care guverneaza deschiderile alese.

Partida de sah, deci si deschiderea, reprezinta un agregat de minioperatii unite printr-o idee generala (planul de joc).

Studiul acestor planuri se poate face astfel:

-studierea variantelor din monografii, informatoare, enciclopedii, articole, observand planurile de joc cat si noutatile aparute;

-studierea generala a situatiilor comune ce rezulta din diverse deschideri: pozitii tip, structuri tip, etc. Este o metoda mai eficienta si mai productiva in timp, deoarece pune bazele unor cunostinte sahiste temeinice peste care invatarea concreta a unor variante este mult mai usoara. Aceasta metoda depinde mult de calificarea si gradul de intelegere sahist al antrenorului, de modul in care el poate explica ideile de baza.

6. Intelegerea planurilor particulare ale diferitelor variante alese.

Este bine sa invitati la antrenamente jucatori consacrati care joaca si cunosc bine anumite deschideri sau variante si care sa prezinte ideile de baza cat si planurile noi aparute in acele sisteme. Incepeti sa analizati variantele pe care le jucati in 90% din cazuri apoi treceti la variante mai rare. Verificati ce linii de joc sunt cele mai populare si de ce altele sunt mai rar jucate. Trebuie sa gasiti acea partida care a "rasturnat" varianta!

Exista posibilitatea ca prin intervertire de mutari sa intrati in alte variante. Cunoasterea tuturor variantelor din acea deschidere va va permite sa acceptati sau nu trecerea dintr-o varianta in alta.

De asemenea este bine ca la club sa existe antrenori specializati in e4 si altii in d4 pentru a putea ghida sportivii in alegerea si exploatarea eficienta a repertoriului de deschideri.

Sportivii trebuie sa lucreze acasa singuri in cautarea unor noi planuri de joc si apoi sa schimbe pareri. Astfel se poate extinde repertoriul. Analiza propriilor partide sau partidele jucatorilor model duce la intelegerea greselilor in dezvoltarea unui plan.

Larsen,B - Portisch,L [C01] Amsterdam Interzonal Amsterdam (15), 1964 [Myers]

1.e4 e6 2.d4 d5 3.Nc3 Bb4 4.exd5 exd5 5.Qf3 O idee originala a lui Bent Larsen care a fost combatuta mai tarziu cu 5Qe7 la aceasta mutare Portisch a gandit 20 minutes,si nu a gasit raspunsul corect. 5Nc6 [5c5 6.dxc5 d4 7.a3 Qa5 8.Rb1! (Larsen); 5Be6 6.Bd3 (6.Be3 Nf6 7.Bd3 c5!) 6Qf6 7.Bf4˛; 5Qe7+! 6.Nge2 Nc6 7.Qxd5 Nf6; 5Ne7 6.Bd3 Nbc6 7.Nge2˛] 6.Bb5 Nge7 7.Bf4 [7.Nge2 Bf5 8.Bd3?! Qd7=; 7.Bg5 f6 (7Be6 8.0-0-0 Qd7) 8.Bf4 0-0 9.0-0-0 a6 10.Bd3!? Nxd4! 11.Bxh7+ Kxh7 12.Rxd4 c5 13.Rd1 Bxc3 14.Qxc3 Bf5 15.Ne2 d4 Sakharov-Krasnov Moscow-ch 1971] 70-0!? [7Bf5!? 8.0-0-0 Qd7 9.Nge2 0-0-0= Konstantinopolsky; 7Ng6?! 8.Nge2 0-0 9.0-0-0 Nce7 10.a3 Nh4 11.Qh5] 8.0-0-0! [8.Nge2 Bf5= 9.0-0-0 a6 10.Bd3?! (ą10.Bxc6 bxc6 11.g4! (Gheorghiu)) 10Bxd3 11.Rxd3 Re8 12.Qh5? Ng6! 13.Bd2 Qh4! 14.Qxd5 Bxc3 15.Nxc3 Nb4!ƒ Van Geet-Rossolimo Wijk aan Zee 1968] 8Na5?! [8Bf5!? (O'Kelly) 9.g4!?; 8Be6! 9.Nge2 Qd7 10.h3 a6 11.Bxc6 Nxc6 12.g4 b5; 8a6!? 9.Bxc6 bxc6 10.Nge2 Ng6!? 11.Bd2 Nh4 12.Qd3 Rb8 13.f4 Re8 14.Rhg1 Nf5 15.Ng3 Nd6 Adami-Cuartas Skopje ol 1972] 9.Nge2 c6 10.Bd3 b5 11.h4! Nc4 12.h5!ƒ f6 [12h6 13.g4 a5 14.g5; 12Qa5? 13.h6 g6 14.Bc7! Qxc7 15.Qf6+- (Larsen); 12a5? 13.h6 g6 14.Bc7! Qxc7 15.Qf6+- (Larsen)] 13.g4 Qa5?! [13a5 14.Qg3 a4 15.g5 f5 16.Bxc4 dxc4 17.h6 (Larsen)] 14.Bxc4 dxc4 15.a3! Bxc3 [15Bxa3 16.bxa3 Qxa3+ 17.Kd2 b4 18.Ra1!+- bxc3+ 19.Nxc3 Qb4 20.Rhb1!+- (Larsen)] 16.Nxc3 Qd8 [16b4 17.axb4 Qxb4 18.Rhe1! (Larsen)] 17.Rhe1! [17.Nxb5 Nd5!" (17Qd5!" (Larsen)) ] 17a5?! [17Nd5 18.Nxd5 Qxd5 19.Qxd5+ cxd5 20.f3 (20.Re7 O'Kelly) ] 18.Qg3! Ra7 [18b4?! 19.Bd6! bxc3 20.Bxe7 cxb2+ 21.Kb1] 19.h6! g6 20.Bd6 Re8 [20Rf7 21.Re2] 21.Qf4! Kf7 [21Nd5 22.Nxd5 cxd5 23.Qxf6! Qxf6 (23Rf7 24.Qh4! Qxh4 25.Rxe8+ Rf8 26.Rxf8#) 24.Rxe8+ Kf7 25.Rf8+ Ke6 26.Re1+!+- (Larsen)] 22.Be5 f5 [22Ng8 23.Ne4+-; 22Nd5 23.Nxd5 cxd5 24.Bxf6!+-] 23.Bb8 Rb7 24.Qe5! [24.Ne4 Nd5 25.Nd6+ Kf8 26.Nxb7 (Larsen)] 24Rg8 25.g5 b4 [25Nd5 26.Nxd5 cxd5 27.f4 (Larsen) (27.Bd6) ] 26.Qf6+ Ke8 27.Qxc6+ Kf7 [27Qd7 28.Rxe7+ Kxe7 29.Qf6++- Ke8 30.Re1+; 27Rd7 28.Nd5; 27Kf8 28.Bd6 bxc3 29.Rxe7 Rxe7 30.Re1+- (Larsen)] 28.Qf6+ Ke8 29.d5 [29.Nd5 Qxd5 30.Bd6 Qf7 31.Bxe7 Rxe7 (31Qxf6) 32.Qc6+ Kd8 33.Rxe7 Kxe7 (33Qxe7 34.Qd5+) 34.Qc7+ Bd7 35.Re1++- (Larsen)] 29Rf8 [29bxc3 30.d6!+-] 30.Qc6+ Qd7 [30Kf7 31.Qxc4] 31.Bd6 Rf7 [31Qxc6 32.dxc6 Ra7 33.Nd5 Rf7 34.c7+-] 32.Bxe7 bxc3 [32Qxc6 33.Bc5+; 32Rxe7 33.Rxe7+ Kxe7 34.Qf6+] 33.Bb4+ 1-0

7. Analiza proprie a deschiderilor si tehnica gasirii propriilor noutati.

Gasirea unor noutati se poate realiza in urma analizei unei mutari surpriza sau a unei variante surpriza. Acestea au un rol important in rezultatul final si reprezinta o sursa importanta in dezvoltarea teoriei deschiderilor. "Surprinde adversarul si-l vei bate." Cu cat analizezi si cunosti mai multe variante cu atat mai mici sunt sansele de a fi surprins. Oricum o mutare surpriza trebuie combatuta cat mai activ posibil, luptand, eventual prin sacrificii, pentru initiativa.

Analiza constanta a unor variante sau partide va conduce odata cu evolutia sportivului la alegerea unui numar mare de variante intr-o deschidere sau unui al doilea set de deschideri, set care va ingreuna pregatirea teoretica a adversarilor tai. De exemplu eu si sportivii mei am reusit sa pregatim la Apararea Franceza cu 3.Cd2, 6 sisteme (3Cf6, 3c5, 3Cc6, 3a6, 3Ne7, 3de4) care duc la sisteme total diferite (majoritati de pioni, pioni izolati, lanturi de pioni, etc.). Acest lucru se poate realiza dupa ce sportivul a acumulat un volum mare de experienta. Acest mod de pregatire poate evita incercarea adversarului de a dirija partida spre pozitii necunoscute noua.

Este foarte bine sa analizam mai intai acele variante pe care le jucam in 90% din cazuri apoi trecem la variante mai rare. De asemenea este bine de vazut care variante sunt cele mai populare.

Metoda folosita la stabilirea repertoriului de deschideri pentru sportivii mei urmareste pasii:

1.Studierea unui volum mare de partide in deschiderea aleasa cu intelegerea si notarea urmatoarelor idei:

Planul general de joc pentru alb si negru;

Planurile specifice de atac pentru alb si negru pe flanc sau in centru;

Scheme logice de dispunere a pieselor pentru diverse variante;

Pozitiile tip rezultate;

Siguranta regilor si metode de atac la rege;

Metode de joc la initiativa;

Arta schimbului pieselor (finaluri complexe si simple de piese);

Campuri slabe si campuri suport;

Coloane deschise, semideschise, diagonale importante, posibilitatea patrunderii pe linia 1(8) si 2(7).

2.Stabilirea variantelor principale si realizarea pentru fiecare, in calculator, in cadrul unui director, al unui fisier.

3.Prezentarea si invatarea din enciclopedii, pentru familiarizare, a ordinii de mutari principale din acele variante.

4.Cautarea intr-o baza de partide a unor exemple jucate de GM cu Elo>2500, in ultimii 2-3 ani si pe cat posibil analizate; salvarea lor in acele fisiere.

5.Analiza acestor partide in paralel cu comentatorul (exista multe erori ca urmare a unei analize superficiale sau rau intentionate). Vom insista cu analiza pe acele mutari care par "mutari surpriza" sau pe planuri sau mutari care sunt date ca interesante.

6.Cautarea unor partide jucate de sportivi cu Elo<2300 pentru a vedea cat mai multe mutari "surpriza" bune sau rele si modul in care au fost combatute.

7.Reactualizarea permanenta (la 1-2 saptamani) a variantelor jucate.

8.Jocul practic la antrenament atat cu albul cat si cu negrul a acelei variante.

9.Alegerea a cel putin 2 variante jucabile in cadrul deschiderii pentru a putea fi pregatit teoretic mai greu de adversari. Este de preferat ca macar una dintre acestea sa fie o analiza proprie, o varianta mai veche reactualizata chiar daca are o reputatie mai slaba.

Vasile Manole