Tehnica jocului de tenis

Tehnica jocului de tenis

Tehnica jocului de tenis, reprezinta un ansamblu de deprinderi motrice specifice ca forma si continut, ce concretizeaza modul de manuire al rachetei, lovirea mingiei si deplasarile specifice in teren, toate desfasurandu-se dupa legile activitatii nervoase superioare si ale biomecanicii, in scopul relizarii randamentului maxim de joc.

Tehnica, reprezinta o succesiune de unitati (momente), apropiate ca structura, ce se repeta in conditii standard, dar si schimbatoare, declansate de forme tot mai ofensive de adversitate.

Dupa opinia specialistilor, jocul de tenis se compune din: 1/3 tehnica, 1/3 fizic si 1/3 psihic, iar din totalul actiunilor intreprinse de jucatori, aproximativ 50% din actiuni sunt gresite, iar restul de reusite se impart intre invingator si invins.

1. Rolul si continutul tehnicii in tenisul de performanta

Procedeul tehnic - modul in care se executa elementul tehnic

Reprezinta un sistem complex si stereotip de acte motrice structurate cit mai rational, aplicate intr-o faza din cadrul jocului.

Cerinta de baza a tehnicii in jocul actual de tenis este aceea de a contribui alaturi de tactica si pregatirea fizica, la cresterea vitezei de circulatie a mingii in toate fazele jocului de simplu si de dublu.

Importanta tehnicii in jocul actual de tenis poate fi evaluata din urmatoarele considerente:

-tehnica sta la baza cursivitatii jocului, avind rolul de asigurare a continutului tacticii pe fazele de joc

-tehnica are o serie de mecanisme bine precizate

-tehnica are un character individual (dat. particularitatii individului)

-tehnica este complexa

-tehnica realizata la un grad superior de maestru contribuie la derularea dinamica a segmentelor corpului facind sa creasca viteza de circulatie a mingii

-tehnica diferitelor procedee de baza specifice, se deruleaza diferit d.p.d.v. al ritmului, a efortului fizic si psihic precum si a zonelor de teren unde frecventa e mai mare si care are o contributie marita la declansarea sau finalizarea punctului de joc.

-tehnica moderna vizeaza printre altele urmatoarele aspecte mai importante:

Echilibru, compensarea efortului la nivelul segmentelor, sincronizarea segmentelor, reechilibrarea corpului, palsament si replasament la minge, gindire, imaginatie, anticipare, reactie rapida, calit. motrice de viteza - forta in regim de rezistenta, aspecte adaptative ale marilor functiuni ale organismului.

Tehnica reprezinta un mijloc de manifestare a capacitatii jucatorului de realizare a fazelor de joc, care trebuie sa fie insotita si de calit. motrice si psihice a jucatorului pe masura cerintelor de joc.

Tehnica este influentata de personalitatea jucatorului, de joc, materiale (rachete, mingi) (de viteza si spectacolul sportiv in ansamblul lui).

In continutul proc. tehnice distingem urmatoarele aspecte prioritare:

-rolul si importanta privirii

-rolul si actiunea picioarelor, trunchiului, bratelor

Tehnica are o importanta majora daca se respecta aprecierea corecta si rapida a directiei pe care vine mingea - preparatia pt. lovirea mingii sa fie efectuata din timp, accelerarea in timpul loviturii - lovirea mingii sa includa factorii de eficienta (- replierea in cele 2 zone strategice 1 si 2, plasarea corecta a centrului de greutate, plasarea corecta a picioarelor, trunchiului, brate, ritm, sincronizare, concentrare.

2 Sistematizarea tehnicii

Sistematizarea tehnicii se poate imparti in patru moduri de utilizare:

1) dupa specificul procedeelor tehnice utilizate in joc;

2) dupa zona de utilizare a procedeelor tehnice;

3) dupa modul si directia de orientare a mingii;

4) dupa variantele de executie.

Dupa specificul procedeelor tehnice utilizate in joc:

- procedee tehnice de preparatie ( priza, pozitia jucatorului, deplasarile in teren, plasamentul la minge si replasamentul in zonele strategice 1 si 2 ale terenului de joc)

- procedee de lovire a mingii din lateral (lovitura de dreapta, lovitura de stanga cu o mana si cu doua maini, voleul, lobul si demivoleul);

- procedee tehnice de lovire a mingii de sus (serviciul si smeciul).

Dupa zona de utilizare a procedeelor tehnice in fazele de joc:

Tenisul de camp, cu cele doua parti separate de catre fileu, se imparte in trei zone distincte, privind actiunile de joc: zona liniei de fund, unde se realizeaza urmatoarele procedee tehnice: serviciul, loviturile de dreapta, stanga, lobul de dreapta si stanga. Toate aceste procedee tehnice au rol de a declansa sau de a finaliza punctul de joc; zona centrala a terenului, unde se pot realiza urmatoarele procedee tehnice: demivoleul de dreapta si de stanga, loviturile de dreapta si de stanga precedata de deplasare inainte, smeciul si voleul de dreapta si de stanga pregatitor; zona fileului, unde sunt frecvente procedeele tehnice specifice: voleul de dreapta si de stanga decisive, smeciul si mai rar loviturile de dreapta si de stanga, lobul.

2.3. Dupa modul si directia de orientare a mingii in terenul advers:

-lovituri executate din lateral;

-lovituri executate de sus;

-lovituri executate dupa contactul mingii cu solul;

-lovituri executate inainte de contactul mingii cu solul;

-lovituri cu efect;

-lovituri fara efect;

-lovituri pregatitoare;

-lovituri decisive;

-lovituri executate paralel cu linia laterala a terenului;

-lovituri executate in diagonala terenului;

-lovituri executate pe zona mediana a terenului.

2.4. Dupa variantele de executie:

- pozitia de baza;

- priza rachetei;

- deplasarea in teren;

- plasamentul la minge;

- replasamentul pe teren;

- serviciul;

- lovitura de dreapta si stanga;

- voleul;

- lobul;

- smeciul;

- demivoleul

3. Principiile de baza ale tehnicii jocului de tenis

Definirea lor ca principii se datoreaza faptului ca ele se ragasesc in mecanismul de baza al tuturor procedeelor tehnice si a actiunilor tactice de joc, reprezentand rigori ce trebuie exact respectate. Lipsa oricaruia dintre ele atrage dupa sine dereglari in compunerea fortelor ce asigura lovirea eficienta a mingii, precum si in evolutia punctelor castigatoare de joc.

Aceste principii se regasesc in dinamica tenisului actual de mare performanta, din continutul fiecaruia putandu-se degaja reguli si cerinte metodice de pregatire fizica si tehnico-tactica care apartin conducerii efective a procesului instruirii.

3.1 Principiul fundamental al tehnicii jocului de tenis (actual si de perspectiva) consta in capacitatea jucatorului de a lovi permanent mingea pe traiectorie ascendenta si in fata corpului, prin aprecierea corecta a distantei fata de minge si a momentului optim de lovire, prin transferul centrului general de greutate al corpului pe directia de lovire, precum si prin accelerarea si controlul spatial al varfului rachetei pe intregul traseu al miscarilor de lovire a mingii.

Prin continutul sau, acest principiu defineste in sens pozitiv caracterul ofensiv si modern al tehnicii jocului de tenis, oferind antrenorilor prilejul de a reactualiza si imbunatati tehnica de lovire a mingii inca de la nivelul incepatorilor.

3.2 Principiul realizarii eficiente a actiunilor de preparatie (priza rachetei, pozitia jucatorului, deplasarea in teren, plasamentul la minge si replasamentul in zonele strategice 1 si 2 ale terenului), prin anticipare si reactie, prin orientarea liniei umerilor perpendicular pe directia de lovire a mingii si actiunea corecta a bratului cu racheta.

3.3 Principiul utilizarii si combinarii corecte a formelor de deplasare in teren, prin dinamizarea plasamentului la minge, a replasamentului in zonele strategice ale terenului, precum si prin adoptarea rapida a pozitiei specifice inainte, in timpul si dupa fiecare actiune. Adoptarea unei poztii fundamentale suple, active, dinamice si echilibrate la minge ii va permite jucatorului sa invinga inertia statica, sa se deplaseze cu usurinta in orice situatie concreta de joc.

3.4 Principiul compunerii si utilizarii in succesiune corecta a fortelor corpului la lovirea mingii, prin realizarea translatiei, rotatiei si impulsiei corpului pe directia de lovire a mingii, prin actiunea corecta a bratului cu racheta si angrenarea eficienta a segmentelor corpului ce nu iau parte in mod direct la manuirea rachetei.

3.5 Principiul utilizarii si combinarii in proportii diferite a celor 5 factori de eficienta indispensabili la lovirea mingii (directie, lungime, viteza, efect, traiectorie) prin alternarea ritmului si cursivitatii activitatilor inteprinse, fapt ce asigura tehnicitate, continut tactic si complexitate jocului de tenis.

Priza rachetei

Se pare ca unul din elementele care au stat la baza evolutiei procedeelor tehnice in jocul de tenis a fost si imbunatatirile permanente aduse prizei rachetei.

Priza rachetei poate fi definita ca fiind acea tehnica corecta de tinere a manerului rachetei cu o mana sau cu ambele maini, in asa fel incat sa corespunda eficient mecanismului de lovire a mingii, specific fiecarui procedeu tehnic in parte.

In perioada ' tenisului clasic ', era folosita priza continentala, iar astazi, in perioada tenisului modern, unde a crescut forta si viteaza de circulatie a mingii, se folosesc prizele semi-inchise sau chiar inchise.

Manerul rachetei se prezinta ca un octogon cu 4 laturi mari, 4 laturi mici si bineinteles 8 muchii. Pentru o mai usoara orintare, sunt numerotate incepand cu latura superioara (planul rachetei fiind orientat perpendicular pe sol), directia de numerotare fiind de la dreapta la stanga pentru dreptaci si de la stanga la dreapta pentru stangaci.

Planurile mari vor avea numere impare(I, III, V, VII ), iar cele mici numere pare (II , IV, VI, VIII ). Planurile sunt separate de cele 8 muchii, muchia numarul 1 fiind cea din stanga planului 1, iar directia de numerotare este tot de la stanga la dreapta.

In functie de inclinarea planului rachetei din pozitia initiala (cu rama perpendicular pe sol), vom avea mai multe feluri de priza.

4.1. Priza inchisa de dreapta (western)

Pentru priza inchisa de dreapta, avem urmatorul mod de asezare a reperelor :

Reperul 1 (M1)- se aseaza pe planul ll, aproape de muchia 2 ;

Reperul 2 (M2)- se aseaza pe planul lll, aproape de capatul manerului.

Avantaje :

- este folosita tot mai mult si cu success, datorita faptului ca pumnul se gaseste deasupra manerului si confera loviturii de dreapta forta si un mare efect liftat;

- este avantajoasa pentru jucatorii cu articulatia pumnului puternica.

Dezavantaje

- necesita o buna asezare la minge deoarece aceasta trebuie ridicata pentru a trece fileul;

- solicita o rotare a rachetei de 60-70 grade pentru stanga.

Priza continentala

Pentru priza continentala urmatorul mod de asezare al reperelor:      

Reperul 1 (M1)-se aseaza pe planul I;

Reperul 2(M2)-se aseaza pe planul II aproape de capatul manerului.

Avantaje:

-are o arie mare de folosire fata de celelalte prize ;

-ca priza universala permite executarea mai multor efecte-plat, taiat, liftat;

-nu trebuie schimbata pe parcursul jocului de la un procedeu la altul.

-este des intalnita la lovirea mingii pe traiectorie ascendenta

Dezavantaje:

-necesita o mare compensatie din articulatia pumnului;

-la lovitura de stanga se mentine tendinta de a realiza efectul taiat ;

-pe terenurile moi sau impotriva vantului scade randamentul de joc.

4.3. Priza semiinchisa (eastern), de dreapta si stanga

Tehnica acestei prize consta in:

Reperul 1(M1)- pentru lovitura de dreapta se va fixa pe latura 2, iar pentru lovitura de stanga se va fixa pe latura 8 ;

Reperul 2(M2)- pentru dreapta se va fixa pe latura 3, iar pentru lovitura de stanga se va fixa pe latura 1.

Avantaje:

-este priza care solicita cea mai putina ajustare a pumnului pentru lovirea mingii;

-este des folosita pe zgura;

-asigura forta mare loviturilor;

-favorizeaza lovirea mingii pe traiectorie ascendenta.

Dezavantaje:

-este contraindicata la serviciu si smeci;

-se adapteza greoi la terenurile rapide.

4.4. Priza de stanga cu doua maini

Este foarte usor de realizat deoarece mana dreapta va fixa priza deschisa (de stanga), iar mana stanga va fixa priza inchisa (de dreapta). Reperul 2 al ambelor maini va fi fixat in acelasi plan al manerului rachetei. Astfel vom avea:

a) mana dreapta fixeaza priza deschisa:

-reperul 1-se aseaza in extremitatea stanga a muchiei 1 deci in planul VIII;

-reperul 2- se aseaza pe muchia 2 aproape de capatul manerului.

b) mana stanga fixeaza priza inchisa:

-reperul 1 - se aseaza in extremitatea stanga a muchiei 1 deci in planul VIII;

-reperul 2 - se aseaza in planul VII in imediata apropiere a mainii drepte.

5. Efectele si saritura mingii

Mingea de tenis are forma sferica, iar actiunea rachetei asupra ei imprima si rotatii in jurul propriei axe. Studierea si cunoasterea miscarilor mingii in jurul propriei axe, cunoscute sub denumirea de efecte, sunt deosebit de importante.

Toate aceste probleme legate de efectul, traiectoria si saritura mingii sunt determinate in principal de urmatoarele elemente:

-directia pe care se deplaseaza racheta in miscarea de lovire;

-locul pe suprafata mingii raportat la axele verticala si orizontala unde racheta ia contact cu mingea;

-inclinarea planului rachetei in momentul lovirii.

In afara de loviturile plate, la care efectul este neglijabil, mai deosebim loviturile liftate si loviturile taiate, precum si alte efecte care rezulta prin combinarea celor doua sau accentuarea unuia dintre ele.

5.1. Lovitura cu efect plat

Mingea nu se roteste in timpul zborului dar viteza si forta sunt mari. Lovitura plata -este lovitura in care mingea ia contactul cu mijlocul suprafetei cordajului in partea dinapoi pe linia mediana a mingii. In timpul contactului mingii cu cordajul, racheta se deplaseaza dinspre inapoi spre inainte, pe directia viitoarei traiectorii a mingii.

Exceptand forta gravitationala, mingea isi va pastra o traiectorie orizontala. Dupa contactul cu solul, mingea va avea o saritura joasa si iute. Prin acest gen de lovituri se imprima mingii cea mai mare viteza. Ca dezavantaj, trebuie mentionat ca in cazul mingiilor joase, mingea poate fi trimisa in afara terenului.

5.2. Lovitura cu efect liftat

Imprima mingiei o miscare de rotatie spre inainte, pe directia de lovire. Efectul liftat se poate obtine in doua moduri:

a) racheta este dusa spre minge la fel ca si la lovitura plata dar, in momentul lovirii, cu suprafata cordajului isi schimba unghiul de inclinare (marginea de sus se inclina inainte) concomitent, se deplaseaza putin de jos in sus;

b) miscarea rachetei este indreptata de jos in sus iar suprafata cordajului perie mingea de jos in sus, fara sa-si modifice inclinarea.

Racheta ia contact cu mingea in partea dinapoi si sub centrul de greutate al acesteia. Ca rezultat, in timpul contactului minge-racheta, mingea se va deplasa de la rama superioara a capului rachetei spre rama inferioara. Zborul mingii va descrie o traiectorie inalta iar dupa contactul cu terenul, deasemenea zborul mingii va fi unul inalt.

5.3. Lovitura cu efect taiat

Determina o miscare de rotatie a mingii spre inapoi, deci in sens opus directiei de deplasare. Efectul taiat se obtine prin lovitura executata dinspre inapoi spre inainte si de sus in jos. Lovitura se executa cu racheta in pozitie deschisa. Comparativ cu efectul liftat, efectul taiat imprima mingii o rotire inversa celui liftat.

Lovitura taiata poate fi:

a) taiat lung (slice) -contactul dintre minge si racheta este mai lung si putin in lateral;

b) taiat scurt (chop) -contactul dintre minge si racheta este scurt si mult in jos.

6. Elemente de miscare in teren

Prima etapa ce trebuie parcursa pentru a deveni un bun jucator de tennis este obisnuirea cu racheta si terenul. Racheta trebuie simtita ca o prelungire a bratului nu ca un obiect strain. Deasemenea, miscarea in teren trebuie sa fie fireasca, naturala, pentru a fi capabil de a executa loviturile necesare castigarii unui meci de tenis.

A. Manuirea rachetei

Creeaza acel simt al distantei dintre mana si fata rachetei. Aceasta problema este una specifica incepatorilor care, adesea nu nimeresc mingea. Trebuie sa devina o obisnuinta ca mana libera sa fie plasata automat pe racheta, intre lovituri, pentru a face usoare corectari ale pozitiei rachetei.

B. Pozitia fundamentala

Este cea care favorizeaza efectuarea deplasarilor in teren cu maximum de eficienta. In pozitia de asteptare, picioarele sunt departate aproximativ cat latimea umerilor, talpile sunt orientate perpendicular pe fileu, picioarele usor flexate, trunchiul usor aplecat inainte, capul sus, bratele indoite din coate sustin racheta, privirea in terenul advers.

Pozitia fundamentala (de asteptare), poate fi mai joasa in cazul primirii serviciului advers.

C. Deplasarile in teren pot fi:

-deplasari pentru actiunile la minge;

-deplasari pentru revenirea in zonele strategice ale terenului;

-deplasari pentru ofensiva la fileu;

-deplasari pentru trecerea din ofensiva in defensiva si invers;

-deplasari pentru derutarea adversarului;

-deplasari in afara jocului.

Forme de deplasare in teren:

-pasirea (pasul simplu) este forma cea mai simpla de deplasare in teren. Aceasta ajustare a pozitiei picioarelor se realizeaza atunci cand mingea venita de la adversar cade in apropierea jucatorului.

- pasul adaugat reprezinta o succesiune de pasiri succesive, cu mentinerea permanenta a controlului centrului de greutate al corpului si a pozitiei specifice. Pasul adaugat il intalnim la returul de serviciu in special.

- pasul incrucisat se aseamana cu pasul adaugat, numai ca in acest caz unul dintre picioare depaseste prin fata sau spate piciorul de stabilitate al corpului. Acest procedeu il intalnim la executarea voleului, smeciului sau chiar a returului de serviciu si la celelalte lovituri din lateral.

- alergarea este modalitatea cea mai des utilizata in deplasarile jucatorului pe teren. Alergarea poate fi inainte, inapoi, lateral, oblic inainte, inapoi. Alergarea se foloseste pentru deplasari pe distante mai mari (3-10m), ce trebuie parcurse intr-un minimum de timp care sa favorizeze lovitura de raspuns in conditii optime.

D. Sariturile

-pot fi efectuate de pe loc sau precedate de deplasare. Acestea pot fi executate de pe ambele picioare sau de pe un picior cu aterizare pe unul sau doua.

-opririle -in momentul apropierii de locul de lovire, jucatorul reduce viteza printr-o deplasare a centrului de greutate al corpului pe spate, combinata cu asezarea piciorului pe intreaga talpa pe terenul de joc.

Procedee tehnice de lovire a mingii

Pentru o analiza tehnica cat mai cuprinzatoare, in descrierea acestor procedee se vor folosi urmatoarele componente:

- preparatia specifica pentru lovirea mingii (partea pregatitoare);

- lovirea mingii (impactul recheta-minge);

- finalul lovirii mingii.

7.1. Lovitura de dreapta

Cu lovitura de dreapta se incepe invatarea jocului de tenis. Este lovitura cea mai frecventa din jocul de tenis.

A. Lovitura de dreapta cu efect liftat de pe loc

Priza rachetei este inchisa.

1. Partea pregatitoare:

-incepe imediat ce jucatorul sesizeaza traiectoria mingii;

-la inceputul retragerii, cotul bratului ce tine racheta este mentinut langa corp;

-manerul este tinut cu degetele relaxate;

-racheta se retrage oblic spre inapoi si in jos;

-in momentul final al retragerii manerul va fi in spatele soldului, articulatia mainii in extensie, iar capul rachetei este orientat oblic si in jos;

-bratul stang este tinut in pozitie fireasca, cu cotul indoit si putin departat de corp;

a) actiunea trunchiului :

-axa umerilor trebuie sa ajunga perpendicular pe fileu;

b) actiunea picioarelor si transferul greutatii:

-pivotarea se executa pe piciorul drept (pentru dreptaci);

-piciorul stang paseste oblic inainte;

-picioarele departate cel putin la distanta umerilor;

c) viteza de deplasare a rachetei pe traiectorie este uniform lenta;

d) pozitia finala:

- privirea orientata spre minge;

- axa umerilor aproximativ perpendiculara pe fileu;

- bratul indemanatic tine manerul la nivelul soldului, racheta oblic inapoi in jos;

- bratul liber indoit din cot, usor departat;

- trunchiul usor aplecat in fata;

2. Lovirea propiu-zisa :

a) actiunea bratelor:

-bratul drept duce racheta spre inainte si usor in sus;

-bratul stang se deplaseaza inainte si apoi spre stanga, avand rol de echilibrare;

-mingea se loveste in lateral si in fata soldului stang, cu incheietura fixa;

-racheta si intregul corp efectueaza o miscare oblic inainte in sus;

b) actiunea trunchiului:

-se rasuceste de la dreapta la stanga pana cand axa umerilor este paralela cu fileul

-trunchiul, in momentul impactului, se blocheaza usor, dand posibilitate bratului sa penduleze cu maximum de viteza;

c) actiunea picioarelor si transferul greutatii:

-transferul greutatii de pe stangul pe dreptul se face pe o linie dreapta la inceput, urmand ca in momentul impactului centrul de greutate sa fie proiectat inainte si in sus;

-greutatea se transfera pe piciorul stang;

d) viteza de deplasare a rachetei pe traiectoria ei catre minge creste uniform accelerat avand valoarea maxima in momentul impactului;

e) pozitia finala:

-in momentul impacului varful incheieturii rachetei se afla aproximativ la nivelul mainii;

-planul de lovire al rachetei este orientat perpendicular pe sol; bratul stang este orientat spre fileu;

-genunchii sunt intinsi, piciorul drept este in contact cu solul pe varf;

-greutatea este transferata pe piciorul stang;

3. Finalul miscarii:

a) actiunea bratelor:

-bratul indemanatic continua deplasarea inainte si in sus si se opreste peste umarul stang, prin indoirea usoara a cotului;

-planul de lovire acopera usor mingea;

b) actiunea trunchiului:

-axa umerilor se rasuceste de la dreapta la stanga , in asa fel incat in final sa fie cel putin paralela cu fileul;

c)actiunea picioarelor si transferul greutatii:

-piciorul stang se afla in fata piciorului drept;

-greutatea se afla pe stangul;

d) viteza de deplasare a rachetei pe traiectorie:

-din momentul final al impactului, aceasta descreste;

e) Pozitia finala:

-varful rachetei este orientat spre inapoi si usor in sus;

-bratul stang este orientat spre fileu;

-axa umeri lor este paralela cu fileul;

B. Lovitura de dreapta cu efect liftat, executata cu deplasare laterala

Executarea loviturii de pe partea dreapta liftata cu deplasare laterala, este necesara in situatiile de joc cand mingea venita de la adversar este la o distanta prea mare pentru a fi lovita de pe loc. In functie de distanta la care cade mingea trimisa de catre adversar, deplasarea laterala va necesita un singur pas sau mai multi, aceasta fiind si singura diferenta de tehnica fata de lovitura de dreapta de pe loc.

Partea pregatitoare este in cea mai mare parte asemanatoare cu cea de la lovitura de pe loc.

- actiunea bratelor este identica;

- actiunea trunchiului - in timpul pivotarii pe piciorul drept, trunchiul se rasuceste de la stanga la dreapta;

- actiunea bratelor si transferarea greutatii - in acelasi timp cu retragerea rachetei se executa si un pas in lateral cu piciorul apropiat de minge. Simultan cu acest pas se intinde piciorul departat impingand greutatea corpului pe directia de deplasare. Astfel piciorul stang devine picior de propulsie. Ultimul pas executat este cu piciorul stang oblic inainte si spre dreapta;

- viteza de deplasare a rachetei pe traiectorie este uniform lenta;

-pozitia finala este identica ca la dreapta de pe loc.

Din acest moment incepe lovirea propiu-zisa care, ca si finalul miscarii, este compusa din aceleasi actiuni ca lovitura de pe partea dreapta de pe loc.

7.2. Lovitura de stanga

Lovitura de stanga a reprezentat de la inceputurile practicarii tenisului unul dintre procedeele tehnice de baza, fapt ce a dus la un joc desfasurat pe toata suprafata terenului si a contribuit la imbogatirea arsenalului tehnic de joc

Lovitura de stanga are o tehnica speciala atunci cand mingea se loveste cu o mana si alta atunci cand priza sa realizeaza cu doua maini. Cu toate ca unii jucatori si jucatoare din elita mondiala foloseau cu succes lovitura de stanga cu doua maini, antrenorii de tenis inca invatau copii aceasta lovitura cu o singura mina, cealalta fiind doar tolerata.

Astazi, odata cu scaderea varstei la care copiii incep tenisul, tot mai multi dintre acestia folosesc backhandul cu doua maini. Este cea de a doua lovitura ca ordine de invatare in tenis.

A. Lovitura de stanga cu efect liftat de pe loc cu o mana

Priza rachetetei este continentala.

1.Patrea pregatitoare:

a) actuinea bratelor:

-retragerea rachetei se face si cu ajutorul mainii stangi;

- racheta este retrasa numai pana in prelungirea axei umerilor;

- cotul drept se mentine aproape de corp;

- in momentul final al retragerii rachetei, manerul va fi in spatele soldului;

b) actiunea picioarelor si transferul greutatii corpului:

- pivotarea se face pe piciorul stang;

- stangul este dus inainte si oblic

-greutatea corpului este transferata pe piciorul stang;

c) actiunea trunchiului:

-se rasuceste de la dreapta la stanga cu aproximativ 120 grade fata de pozitia de asteptare

d) viteza de deplasare a rachetei pe traiectorie este uniform lenta;

e) pozitia finala:

- privirea spre minge;

- axa umerilor rasucita la 120 grade fata de pozitia initiala;

- mana dreapta tine manerul rachetei la nivelul soldului;

- stanga sustine gatul rachetei iar cotul este jos departat de corp;

- trunchiul usor aplecat in fata;

- picioarele flexate, greutatea pe cel din spate.

2. Lovirea propiu-zisa:

a) actiunea bratelor:

- cuplul brat-racheta incepe deplasarea inainte numai din antebrat, prin

extensia din articulatia cotului, tragand racheta pe langa corp, dupa care racheta este condusa inainte si putin in sus ;

- impactul cu mingea are loc pe traiectoria ascendenta a rachetei;

- in momentul impactului cuplul brat-racheta este ferm, articulatia blocata;

- stanga echilibreaza lovitura prin deplasare in directia opusa miscarii de lovire;

- punctul de lovire a mingii se afla situat putin inaintea piciorului drept;

b) actiunea picioarelor si transferul greutatii:

- greutatea corpului se transfera pe piciorul drept;

- in momentul impactului genunchii se intind determinand inaltarea corpului si favorizand imprimarea efectului liftat;

c) actiunea trunchiului:

- se rasuceste de la stanga spre dreapta cu aproximativ 30grade;

d) viteza de deplasare a rachetei pe traiectorie:

- in drumul ei spre minge racheta are o viteza uniform accelerata, devenind maxima in momentul impactului.

e) pozitia finala:

- axa umerilor este perpendiculara pe linia fileului;

- planul de lovire in deplasare spre inainte si in sus este orientat perpendicular pe sol ;

- bratul stang este departat de corp;

- greutatea corpului este pe piciorul drept;

3. Finalul miscarii:

a) actiunea bratelor:

-dreapta deplaseaza racheta in continuare inainte si in sus;

-stanga se departeaza de corp, intinzandu-se in directia opusa lovirii;     

b) actiunea picioarelor si transferul greutatii:

-piciorul stang ramane in contact cu solul pe varf, iar greutatea corpului se afla pe dreptul;

c) actiunea trunchiului:

-axa umerilor ramane perpendiculara pe fileu;

-trunchiul se deplaseaza usor inainte;

d) viteza de deplasare a rachetei pe traiectorie scade din momentul in care mingea paraseste cordajul;

e) pozitia finala:

-varful rachetei este inainte si in sus;

-bratul stang este departat de corp, intins in prelungirea axei umerilor;

-axa umerilor perpendiculara pe fileu;

-piciorul drept inaintea celui stang;

-greutatea corpului este repartizata pe piciorul drept;

-genunchii intinsi.

Dupa terminarea miscarii se revine in pozitia de asteptare.

B. Lovitura de stanga cu efect liftat de pe loc executata cu doua maini

Priza rachetei este de stanga cu doua maini.

1. Partea pregatitoare:

a) actiunea bratelor:

-retragerea rachetei se face folosind ambele brate;

-drumul parcurs de varful rachetei se realizeaza pe o linie dreapta;

b) actiunea picioarelor si transferul greutatii:

-piciorul stang incepe pivotarea spre stanga pana cand talpa ajunge intr-o pozitie paralela cu fileul;

-se face transferul greutatii pe piciorul stang;

-dreptul paseste oblic inainte si spre dreapta;

c) actiunea trunchiului:

-se rasuceste spre stanga cu aproximativ 120 de grade fata de pozitia de asteptare;

-rasucirea trunchiului realizeaza 75-80% din retragerea rachetei;

d) viteza de deplasare a rachetei pe traiectorie este lenta ;

-racheta este retrasa pana in prelungirea axei umerilor, manerul este in spatele soldului stang ;

-cotul mainii drepte este apropiat de corp, iar celalalt usor departat;

-trunchiul este rasucit la 120 de grade spre stanga fata de pozitia initiala si usor aplecat spre inainte ;

-piciorul drept este fixat pe sol inainte si oblic spre stanga, pe aceeasi linie cu stangul.

2..Lovirea propiu-zisa:

a) actiunea bratelor:

-cuplul brate-racheta incepe actiunea de lovire a mingii prin tragerea rechetei cu ambele maini pe langa corp; bratele sunt aproape intinse;

-in momentul cand manerul ajunge in dreptul piciorului drept, se realizeaza o miscare de evantai, varful rachetei urcand spre minge intr-o pozitie paralela cu fileul;

-impactul se realizeaza la un nivel situat deasupra genunchiului.

b) actiunea picioarelor si transferul greutatii:

-greutatea corpului este transferata pe piciorul drept prin impulsia pe pingeaua piciorului stang;

-in momentul impactului genunchii se intind ;

c) actiunea trunchiului:

-axa umerilor se rasuceste de la stanga la dreapta astfel incat, in momentul impactului aceasta sa fie paralela cu fileul.

d) pozitia finala:

-axa umerilor este paralela cu fileul;

-bratele sunt intinse ;

-planul de lovire este perpendicular pe sol;

-genunchii sunt intinsi, iar greutatea se afla pe piciorul drept.

-piciorul stang ramane in contact cu solul pe varf, iar greutatea corpului ramane pe piciorul drept.

3. Finalul miscarii

a) actiunea bratelor :

-cuplul brate-racheta isi continua miscarea spre inainte oblic si in sus ;

b) actiunea picioarelor si transferul greutatii:

-piciorul stang ramane in contact cu solul pe varf, iar gerutatea corpului ramane pe piciorul drept;

c) actiunea trunchiului:

-axa umerilor este in continuare paralela cu fileul iar finalul miscarii este intr-o usoara extensie;

-viteza de deplasare a rachetei pe traiectorie descreste dupa ce mingea a parasit racheta;

d) pozitia finala:

- varful rachetei este orientat in sus si spre dreapta;

- bratele sunt flexate din coate

- axa umerilor este perpendiculara pe fileu;

- greutatea corpului este repartizata pe piciorul drept;

-genunchii sunt intinsi.

C. Lovitura de stanga cu efect liftat, executata cu deplasare laterala

Partea pregatitoare este in mare parte asemanatoare cu cele prezentate la

descrierea loviturii de pe loc.

a) actiunea bratelor este identica ;

b) actiunea trunchiului este deasemenea identica ;

c) actiunea picioarelor si transferul greutatii difera prin faptul ca apar unul sau mai multi pasi spre stanga. In acelasi timp cu retragerea rachetei si rasucirea umeri lor se executa un pas lateral stanga cu piciorul stang. Simultan cu acest pas se intinde piciorul drept impingand greutatea corpului pe directia de deplasare. Numarul pasilor ce urmeaza a fi executati depinde de distanta la care cade mingea.

d) viteza de deplasare a rachetei pe traiectorie este uniform lenta;

e) pozitia finala este identica, numai ca dupa deplasarea la minge revenirea la mijlocul fileului se face cu pasi adaugati.

7.3. Serviciul

De la aparitia tenisului si pana in zilele noastre, jocul de tenis a avut ca procedeu de baza pentru declansarea actiunilor serviciul, care, in decursul istoriei jocului, a inregistrat progrese remarcabile, atat in planul tehnico-tactic, cat si psihomotric.

Utilizarea in joc a serviciului este conditionat de numarul de incercari ale jucatorului de a incepe jocul regulamentar, de calitatea suprafetei de joc, de valoarea adversarului la retur, precum si de o serie de demersuri ce apartin jocului in sine. In jocul de tenis se poate vorbi de serviciul 1, cu o tehnica specifica, bazat pe multa forta, viteza si precizie, iar serviciul 2, cu tehnica sa specifica, unde se urmareste constanta si o mare viteza de rotatie a mingii.

Serviciul poate avea urmatoarele efecte: plat, taiat, liftat si twist.Tinand cont de serviciul folosit, mingea va fi aruncata astfel:

- pentru efectul slaisat, mingea va fi aruncata spre dreapta;

- pentru efectul liftat, mingea va fi aruncata spre stanga si inapoi;

- pentru efectul plat, mingea va fi aruncata pe mijloc si inainte;

- pentru efectul twist, mingea va fi aruncata deasupra umarului drept si inapoi.

Serviciul este cea dea treia lovitura care se invata in tenis, acest procedeu, odata insusit, permite desfasurarea jocului in bune conditii. Priza rachetei este deschisa.

Pozitia initiala:

a) pozitia picioarelor fata de linia de fund a terenului:

- piciorul stang se afla in spatele liniei de fund a terenului, formand cu aceasta un unghi de 45º

- piciorul drept este in spatele piciorului stang, paralel cu linia de fund;

- departarea picioarelor este cel putin cat latimea umerilor;

-greutatea este repartizata pe ambele picioare;

b) pozitia bratelor:

- mana dreapta tine manerul rachetei, degetele relaxate;

- mana stanga tine mingea, care in acelasi timp sustine si gatul rachetei.

1. Partea pregatitoare:

a) actiunea bratelor:

- bratul stang, coboara la inceput pana la nivelul soldului, dupa care incepe miscarea de ridicare pe o linie ascendenta, cotul intrand imediat in extensie. Lansarea mingii se face la nivelul fruntii.

- bratul drept executa retragerea rachetei ce poate fi realizata prin doua procedee:

-retragerea pendulara si retragere semicirculara;

b) actiunea picioarelor si transferul greutatii corpului:

- odata cu retragerea rachetei, greutatea corpului se transfera de pe piciorul stang, pe cel drept.

c) actiunea trunchiului:

- se rasuceste de la stanga la dreapta, trecand in extensie, bazinul este intins inainte.

d) viteza de deplasare a rachetei pe traiectorie este lenta si relaxata;

e) pozitia finala:

- cotul drept se afla la nivelul umarului;

- privirea este asupra mingii lansate;

- genunchii sunt usor flexati, greutatea pe picior drept;

- trunchiul rasucit spre dreapta si in extensie.

2. Lovirea propiu-zisa:

a) actiunea bratelor:

- stanga, dupa ce a lansat mingea, coboara indoita la 90 grade, pana la

nivelul soldului stang.

- bratul drept, coboara racheta prin indoirea cotului, aproape atingand spatele jucatorului, dupa care descrie un drum ascendent si oblic inainte pentru a lovi mingea cat mai sus;

b) actiunea picioarelor si transferul greutatii:

- piciorul stang in momentul impactului este complet intins, fiind in contact cu solul doar pe varf;

-piciorul drept, putin departat de cel stang, se afla pe aceiasi linie cu acesta. In momentul impactului, piciorul drept paraseste solul pentru a permite lovirea mingii intr-un punct cat mai inalt.

- greutatea trece pe piciorul stang.

c) actiunea trunchiului:

- trunchiul realizeaza rasucirea inversa de la dreapta la stanga;

d) viteza de deplasare a rachetei pe traiectorie:

-viteza este accelerata, avand valoarea maxima in momentul impactului;

e) pozitia finala:

-bratul drept, trunchiul si piciorul stang sunt complet intinse;

-bratul stang indoit la 90 de grade, in dreptul abdomenului;

-piciorul drept pe sol.

3. Finalul miscarii:

a) actiunea bratelor

- stangul este indoit din cot si are o pozitie transversala peste abdomen;

- dreptul executa o miscare rapida de acoperire a mingii. Racheta isi continua miscarea de sus in jos si inainte, terminand drumul sau in partea stanga a corpului.

b) actiunea picioarelor si transferul greutatii corpului:

-piciorul stang ramane in contact cu solul in spatele liniei de fund. Piciorul drept paseste in teren.

-greutatea corpului trece pe piciorul drept;

c) actiunea trunchiului:

- trunchiul ' cade' spre inainte, contribuind la plecarea spre fileu;

- viteza de deplasare a rachetei pe traiectorie descreste uniform dupa impact;

d) pozitia finala:

-piciorul stang este cu genunchiul putin indoit, in contact cu solul;

-dreptul se afla in teren pe directia de avansare, genunchiul indoit, greutatea corpului fiind repartizata pe el;

- trunchiul aplecat, cu umerii in fata;

- bratul stang indoit, transversal peste abdomen;

-racheta coborata in partea stanga a corpului, cu varful orientat in jos.

7.4. Voleul

Voleul este un procedeu tehnic special al jocului de tenis, aceasta denumire de procedeu special deriva mai intai din faptul ca jocul de tenis se poate desfasura fara utilizarea voleului, dar folosirea lui eficienta schimba foarte mult datele problemei, respectiv trece in clasa tenisului de elita.

Voleul face parte din categoria procedeelor de lovire a mingiei din lateral, cu deosebirea ca mingea este lovita inainte de a cadea pe sol. Datorita scopului pentru care este folosit voleul, si anume de finalizare a punctului, precum si a unor situatii imprevizibile cu privire la contracararea ofensivei declansate de catre adversar, tehnicienii mai definesc voleul ca fiind 'piatra de incercare' a jocului in tenis. Este o lovitura relativ simpla de realizat, dar dificultatea apare in momentul aplicarii in joc iar executantul trebuie sa puna in valoare intr-un timp, extrem de scurt tehnica, tactica si curajul de care trebuie sa dea dovada in alegerea momentului oportun de joc.

Modalitati de realizare a voleului:

a) in functie de partea de unde se executa:

- voleul de dreapta;

- voleul de stanga;

- voleul din fata trunchiului;

b) in functie de distanta fata de fileu:

- voleul pregatitor;

- voleul decisiv;

c) in functie de inaltimea fata de sol:

- voleul de jos;

- voleul de la inaltime medie;

- voleul de sus;

d) in functie de directia mingii :

-voleul in diagonala;

-voleul in lung de linie;

-voleul in zona mediana;

e) in functie de efectul imprimat mingii:

-taiat;

-plat;

-liftat;

f) in functie de situatia tactica;

-stop-voleul;

-lob-voleul.

7.4.1. Voleul de dreapta

Pozitia de asteptare este asemanatoare cu cea din timpul jocului, numai ca genunchii sunt mai indoiti, iar racheta este tinuta mai ferm.

1.Partea pregatitoare:

a) actiunea bratelor:

-bratul drept executa retragerea rachetei imediat dupa sesizarea traiectoriei mingii. Retragerea se face prin rasucirea trunchiului spre dreapta pana cand axa umerilor devine perpendiculara pe fileu;

- varful rachetei este situat la un nivel intre cap si umar;

- retragerea este mai scurta in cazul voleului decisiv;

- planul rachetei este orientat inainte si in sus;

- incheietura mainii este in usoara extensie pe antebrat;

- cotul drept se mentine aproape de corp;

- bratul stang este dus spre inainte si contribuie la mentinerea echilibrului;

b) actiunea picioarelor si transferul greutatii:

-dreptul preia toata greutatea si in acelasi timp executa o pivotare pe pingea;

- stangul mentine sprijinul corpului, fiind pregatit sa paseasca in lovitura;

c) actiunea trunchiului:

- se rasuceste spre dreapta, actiune ce determina si retragerea rachetei;

d) viteza de retragere a rachetei este uniforma;

e) pozitia finala:

-racheta retrasa este paralela cu fileul:

-planul de lovire este deschis;

-axa umerilor este perpendiculara pe fileu;

-greutatea corpului este pe piciorul drept;

2.Lovirea propiu-zisa:

a) actiunea bratelor:

-dreptul parcurge un drum de sus in jos si inainte;

-contactul cu mingea se realizeaza inaintea corpului;

-bratul stang este orientat spre inainte participand la mentinerea echilibrului;

b) actiunea picioarelor si transferul greutatii:

-intreaga greutate este transferata pe piciorul din fata;

c) actiunea trunchiului:

-trunchiul, se rasuceste de la dreapta la stanga, axa umerilor fiind paralela cu fileul;

d) viteza de deplasare a rachetei pe traiectorie:

-pentru voleul pregatitor viteza este mai mica decat pentru cel decisiv;

e) pozitia finala:

-bratul drept este intins;

-planul de lovire este orientat inainte si in sus;

- piciorul drept se afla in sprijin pe pingea in spatele celui stang;

-stangul este flexat din articulatia genunchiului si suporta greutatea corpului;

-axa umerilor tinde sa devina paralela cu fileu.

3. Finalul miscarii:

a) actiunea bratelor:

- dreptul isi continua miscarea spre inainte, lent la voleul pregatitor;

- stangul este orientat inainte;

b) actiunea picioarelor si transferul greutatii:

- greutatea este repartizata pe piciorul stang;

c) actiunea trunchiului:

- axa umerilor a ajuns paralela cu fileul;

- trunchiul este usor aplecat inainte;

d) viteza de deplasare a rachetei pe traiectorie:

-in cazul voleului pregatitor, pentru a oferi lungime mingii, racheta se deplaseaza pe directia mingii, cu viteza descrescanda. In cazul voleului decisiv, dupa contactul cu mingea, traiectoria rachetei este foarte scurta, blocata.

e) poztia finala:

-bratul drept se afla inainte pe directia in care a fost trimisa mingea;

-bratul stang este orientat spre fileu;

-greutatea corpului este pe piciorul stang;

-axa umerilor este paralela cu fileul.

7.4.2. Voleul de stanga

1.Partea pregatitoare:

a) actiunea bratelor:

-dreptul executa retragerea rachetei prin partea stanga a corpului, imediat dupa sesizarea traiectoriei;

- retragerea se realizeaza in principal prin rasucirea trunchiului spre stanga;

-racheta se retrage pana cand planul acesteia depaseste cu putin pozitia paralela cu fileul;

- mana stanga sustine gatul rachetei si participa la retragerea rachetei;

b) actiunea picioarelor si transferul greutatii:

-stangul pivoteaza pe pingea spre stanga pana ajunge oblic inainte preluand toata greutatea corpului;

-dreptul este in contact cu solul doar pe pingea;

c) actiunea trunchiului ;

-se rasuceste de la dreapta spre stanga pana cand axa umerilor ajunge la 45 de grade cu fileul ;

-viteza de retragere a rachetei pe traiectorie este scurta;

d) Pozitia finala :

-axa umerilor formeaza un unghi de 45 de grade cu fileul;

-planul rachetei este deschis:

-trunchiul este usor aplecat inainte;

-greutatea corpului se afla pe piciorul stang.

2.Lovirea propiu-zisa:

a) actiunea bratelor

-racheta parcurge un drum de sus in jos si spre inainte, cu planul de lovire deschis;

-in momentul impactului bratul indemanatic se intinde;

-contactul cu mingea este mai lung in cazul voleului pregatitor si mai scurt in cazul celui decisiv;

-stanga participa la mentinerea echilibrului;

b) actiunea picioarelor si transferul greutatii:

-greutatea este transferata pe piciorul din fata in momentul loviturii.

c) actiunea trunchiului:

-este aplecat spre inainte, axa umerilor ramane la un unghi de 45 de grade cu fileul;

d) viteza de deplasare a rachetei pe traiectorie este lenta in cazul voleului pregatitor;

e) pozitia finala:

-bratul drept este intins, planul rachetei este orientat spre inainte si in sus;

-bratul stang este in prelungirea axei umerilor;

-piciorul drept este flexat din genunchi;

-piciorul stang este in contact cu solul doar pe varf.

3. Finalul miscarii:

a) actiunea bratelor:

- bratul drept continua drumul spre inainte si dupa luvitura;

- stangul ramane intins spre inapoi in prelungirea axei umerilor;

b) actiunea picioarelor si transferul greutatii:

- greutatea este pe dreptul;

c) atiunea trunchiului:

-prin pasirea cu piciorul stang inainte, trunchiul se rasuceste de la stanga la dreapta ;

d) viteza de deplasare a rachetei pe traiectorie este lenta;

e) pozitia finala:

-racheta este dusa mult inainte pe directia in care a fost trimisa mingea pentru voleul pregatitor si blocata in fata piciorului drept pentru voleul decisiv;

-greutatea corpului este pe dreptul;

-axa umerilor ajunge paralela cu fileuI la voleul pregatitor si se mentine la 45 de grade in cazul celui decisiv.

ARGUMENT

Am ales aceasta tema pe motiv ca am considerat ca tehnica este o componenta fundamentala a antrenamentului sportiv, care sta la baza realizarii actiunilor complexe, determinind in mare masura capacitatea de peerformanta a sportivului.

Am considerat ca actualmente conducerea stiintifica a lectiei de antrenament poate duce cu usurinta la perfectionarea unui jucator si in acelasi timp rezultatele nu intirzie sa apara. Am constatat pe parcursul pregatirii mele ca sportiv ca tehnica este conditionata in mare masura de dezvoltarea capacitatii motrice generale cit si a celei specifice. Consider ca prin studierea acestei teme am inteles mai bine rolul si importanta elementelor si procedeelor tehnice vizavi de dezvoltarea din punct de vedere psihologica a sportivului.

Antrenamentele pentru dezvoltarea tehnicii jocului de tenis, trebuie sa cuprinda mijloace de actionare cat mai variate pentru a nu se ajunge la plafonare. Tehnica, in jocul actual de tennis, are un caracter dinamic, complex, mereu perfectibila, prin diversitatea variantelor si nuantelor specifice imprimate mingii. Tehnica, prin mecanismele specifice, are o stransa legatura cu continutul tactic al fiecarei faze de joc, cu calitatile motrice si psihice ale jucatorului.

BIBLIOGRAFIE

1) Badiu, Toma-' Didactica educatiei fizice' Ed. Fundatiei Universitare '

Dunarea de Jos', Galati 2001;

2) Brown, Jim - Tenis, Trepte spre succes, Ed. Teora, Bucuresti, 1997.

3) Cristea, Eugen; Nastase, lIie - Tenis, Ed. Sport- Turism, Bucuresti, 1975.

4) Dragnea, Adrian - Masurarea si evaluarea in educatie fizica si sport, Ed. Sport- Turism, Bucuresti, 1985

5) Hostiuc, Nicolae- Tehnici de masurare si evaluare in educatie fizica si sport, curs Universitatea 'Dunarea de Jos' Galati, 2004.

6) Laver, Rod; Bud ,Collins - Education of a tennis player, Ed. Simon and

Schuster, NewYork, 1971

7) Moisescu, Petronel- Tenis, curs Universitatea 'Dunarea de Jos' Galati, 2004.

8) Moise, George; Antonescu, Dorian- Teoria tenisului modem, vol. 1, Ed.

Bucuresti, 2002.

9) Moise, George - Teoria tenisului modern, vol. 2, Ed. Bucuresti, 2002.

10) Mot , Doina - Tenis, Ed. Eurobit , Timisoara, 1999.

11) Voia ,Radu - Tenis, Mica Enciclopedie, Ed. Sport-Turism, Bucuresti, 1979.

12) Zancu, Silviu - Tenis, Tactica jocului de simplu, Ed. Instant, Bucuresti, 1998.