ychorater: scopuri diagnostice, modalitate de corectare.

Subiecte rezolvate:

Subiectul Psychorater: scopuri diagnostice, modalitate de corectare.

Scopuri diagnostice

Psyhoraterul se prezinta sub forma unui caiet cu 236 de intrebari care vizeaza trei domenii : adaptarea la mediul familial , integrarea sociala la varsta adulta si structura psihologica si psihopatologica . Are deasemenea scale de hiperemotivitate , anxietate, astenie, tendinte schizotimice / tendinte paranoice , instabilitate , hipomanie , simptome psihiatrice , histeroidie , si antecedente neurologice si psihiatrice .

Ideea centrala a testului este ca cel mai bun criteriu de normalitate il constituie adaptarea sociala.

Scopul urmarit prin acest teste este identificarea constitutiei caracterologice ale subiectului , sau ale tendintei sale principale - depistarea foarte rapida a manifestariloe cele mai frecvente in patologia de granita In urma aplicarii lui subiectului este incadrat intr-una dinntre uramatoarele trei categorii:

Normalul (are o constitutie psihologica stabila , normala ,dovedeste adaptarea la situatii neobisnuite)

Fragilul (dispune de o constructie psihologica alterata fie de perdispozitii genetice , fie datorat unor traumatisme din trecut , are un echlibru instabil)

Subiectul cu tulburari de personalitate (datorita inadaptarii la conditiile actuale are un comportament deviant , sufere sau face anturajul sa sufere)

Modaliatea de corectare

Exista doua modalitati de valorizare a rezultatelor : corectarea se face prin suprapunerea grilei de corectie peste foaie de raspuns , sau prin numarare .

Notarea globala (la care trebuie sa ne asiguram ca intrebarile la care subiectul nu a raspuns sunt facultative pentru el , trebuie sa numaram refuzurile si sa verificam daca cele 25 de coloane au fost completate ) , in urma careia subiectul este introdus intr-una dintre cele trei categorii(normal , fragil sau tulburari de personalitate) si se da o imagine generala asupra personalitatii acestuia ; pune in evidenta integrarea sociala , natura conflictelor dar si evetualele tendinte psihopatice .

Explorarea analitica a rezultatelor dispunand de datele obtiunute anterior psihologul va realiza un interviu orientat pe raspunsurile suspecte de anomalie si raspunsurile cheie . O singura intrebare suspecta de anomalie , nu este relevanta ; ea trebuie sustinuta si de altele sau de alte scale .

Subiectul Categorii de intrebari din Psychorater (5 categorii).

Exista cinci categorii de intrebari , care raspund unei ierarhii patognomice , acestea sunt :

Intrebari banale - notate cu B , acestea nu sunt cotate pentru ca nu sunt semnificative d. p. d. v. statistic , dar pot fi utilizate in explorarea analitica a testului . Raspunsurile se situeaza in zonele albe ale grilei de corectie

Intrebari caracteriala slabe - notate cu K , fiind slab semnificative acestea se coteza cu o jumatate de punct , acestea vizeaza circum stantele care au putut influenta personalitatea subiectului sau care au putut decela unele atitudini caracteristice ale unei constitutii psihologice .

Intrebari caracteria puternice - se noteaza cu K+ , se noteaza cu un punct si deceleaza comportamentele care indentifica mai strans tendintele subiectilor

Si 5. Dupa gradul lor pathologic si de semnificatie aceste sunt clasate fie cu P1(sunt cotate cu 2 puncte) , fie cu P2(cotate cu 3 puncte ) . O constelatie de raspunsuri de acest gen conduc spre o tulburare psihiatrica

Independent de gradul lor patognomic vizand natura si importanta lor , unele intrebari sunt intrebari cheie , iar un raspuns suspect de anomalie la una din caste intrebari justifica o discutie pentru explorare clinica .

Subiectul Psychoraterul: avantaje si dezavantaje ale utilizarii acestuia .

Avantaje :

Orice practician , medic , sau psiholog poate obtine in cateva clipe de informatii psihiatrice si psihopatologice care in mod normal ar necesita multe si lungi discutii ; este un procedeu simplu , rapid si complet care raspunde nevoilor clinice

Poate fi aplicat subectilor de orice varsta care stiu sa citeasca

Psyhoraterul isi gaseste aplicatie in orice domeniu in care este necesar depistarea afectiuilor psihosomatice sau psihopatologice marginale : psihologia organizationala , in orientare si selectie profesionala , in medicina generala sau psihosomatica , in psihologie clinica sauin depistarea in masa a afectiunilor mentale in colectivitati cvile si militare

Dezavantaje :

In cadrul administrarii testului , exista posibilitatea din partea subiectului de a refuza rezolvarea unor itemi , deci nu exista obligativitate de raspundere la itemi

Testul nu are scala de minciuna

Subiectul Enumerati si descrieti pe scurt dimensiunile in functie de care se stabilesc tipurile temperamentale in T.T.

Dimensiunile in functie de care se stabilesc tipurile temperamentale in testul de temperament TT sunt urmatoarele :

Emotivitate - dimensiune caractersizata de exprimarea relativ des a emotiilor (plangeti sau radeti usor) , implicarea chiar si atunci cand lucrurile nu merg bine , laurea in seama a orice dojeneli sau observatii , manifestarea de iritabilitate , exprimarea dispozitiei .

Activism - dimensiune caracterizata prin punerea in actiune imediata sau nu , prin lucrul spontan , si fara a fine nevoie de impulsionare , ducerea la bun sfarsit a sarcinilor , randament in activitatile desfasurate ,perseverenta

Rezonanta - dimensiune caracterizata de respectarea cu strictete a regulilor sau nepasare , ducerea la indeplinire a promisiunilor pe orice cale , persistenta sau nu a unei impresii penibile , respectarea sau nu cu strictete a regulamentelor .

Campul constient - dimensiune caracterizata prin importanta acordata de subiect a aspectului munncii , a preciziei / a claritatii , a organizarii timpului .

Subiectul Expuneti tipuri de coping la stres (Lazarus si Folchman).

Scala de strategiilor de adaptare la stress contine 48 de itemi care ofera informatii despre 2 mari categorii de strategii

Coping centrat pe problema care implica incercarile de a stapani sau de a reduce stresul, intervenind asupra situatiei sau asupra evaluarii individuale a situatiei.

Copingul centrat pe emotie cu incercari de a regla raspunsurile emotionale la o situatie stresante.

Au fost identificati trei factori centrati pe problema (Precautia Actiunea instrumentala, Negocierea) si patru centrati pe emotie (Fuga de realitate, Mimimalizarea, Autoblamarea, Cautarea semnificatiei). In plus a fost identificat un factor de suport social (Sm) care include atat itemi centrati pe problema cat si pe emotie.

Fuga de realitate este un factor centrat pe emotie care implica item-uri de tipul (am avut fantezii sau dorinte despre cum ar putea evolua lucrurile si am visat cu ochii deschisi sau mi-am imaginat un loc sau timp mai bun decat unul in care am fost). De asemenea, include si consumul de alcool, droguri, somnul, mai mult decat de obicei si evitarea altor persoane.

Precautia este o strategie de centrare pe problema necesitand actiunea de precautie, cand ei ar putea mai mult rani decat ar face bine.

Actiunile instrumentale descriu eforturile directionate catre solutionarea problemei, incluzand item-uri ca (am stiut ce trebuia sa fie facut, astfel ca mi-am dublat eforturile pentru a face lucrurile sa mearga si mi-am facut un plan de actiune pe care l-am urmat)

Minimalizarea implica eforturi constiente de coping de a refuza sa se ocupe de problema si de a se comporta in continuare ca si cum nimic nu s-ar fi intamplat. Spre deosebire de mecanismele defensive clasice de negare, acest factor nu implica o amenintare reprimata, mai degraba aceasta strategie reflecta o atitudine stoica fata de viata.

Sprijinul mobilizator implica eforturi de a obtine informatii, sfaturi si suport emotional de la ceilalti, incluzand item-uri ca (am discutat cu cineva despre cum m-am simtit si am discutat cu cineva sa aflu cat mai multe despre situatie)

Autoblamarea descrie o strategie pasiva si intrapunitiva care este directionata spre interior, sine si nu spre problema.

Negocierea implica tactici centrate pe problema care sunt directionate spre alti oameni aflati in situatii problema, cum ar fi incercari de a schimba parerea celorlalti, targuindu-se si facand compromisuri pentru a obtine ceva pozitiv din situatie si fiind manios pe ceilalti.

Cautarea semnificatiei sau gasirea unui sens este o alta strategie centrata pe emotie, o incercare de a descoperii o noua credinta sau ceea ce este important in viata. Implica rugaciunea ca si eforturi de a se schimba sau a se dezvolta ca rezultat al experinentei stresante.