Marketingul la companiile aeriene si la aeroporturi

MARKETINGUL LA COMPANIILE AERIENE SI LA AEROPORTURI

1. Organizarea serviciilor de transport aerian

Transporturile aeriene reprezinta o arie de comert in care aeronavele sint angajate pentru a transporta pasageri, marfuri si posta. Companiile de transport aerian opereaza servicii pe rute aeriene locale, regionale, nationale si internationale.

Cursele de calatori internationale s-au dezvoltat in perioada imediat urmatoare celui de-al doilea razboi mondial, iar spre mijlocul anilor '50 numarul pasagerilor care calatoreau cu avionul pe deasupra Atlanticului a depasit cu mult numarul tuturor pasagerilor de pe cursele oceanice. Pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, din punct de vedere al distantei de parcurs, liniile aeriene au inlocuit caile ferate. La sfirsitul anilor '50 introducerea turbo-jeturilor in transportul national, international si intercontinental a insemnat un avantaj major in ceea ce priveste timpul de zbor. O noua generatie de avioane cu reactie si-a inceput operatiile in anul 1970, iar avionul anglo-francez "Concorde", o aeronava supersonica, a intrat in serviciile aeriene de pasageri in anul 1976, ducind la o reducere substantiala a duratei zborului.

Transporturile aeriene moderne presupun prin importanta lor si servicii auxiliare cum ar fi:

-intretinerea aeronavelor si motoarelor,

-pregatirea personalului care include pilotii aeronavelor si a mecanicilor de bord,

-pregatirea personalului care include insotitorii de bord si echipajele de sol.

In ultimele doua decenii s-au intensificat tot mai mult preocuparile constructorilor de avioane pentru cresterea capacitatii de transport a avioanelor. In medie la fiecare 5 ani a aparut o noua generatie de avioane, cu o capacitate de doua ori mai mare decit a celor din generatia precedenta.

Pentru transportul de marfuri se folosesc avioane de pasageri si marfuri, marfurile fiind incarcate in cala avionului, aflata sub puntea pe care sint montate scaunele pentru pasageri, cit si avioane construite special pentru transportul marfurilor sau adaptate la astfel de transporturi. Tendinta principala este insa aceea a utilizarii tot mai largi a avioanelor specializate. Cele mai multe permit o incarcare si descarcare rapida a marfurilor, in principal a celor incarcate intr-un container special. Acestea sint usoare si rezistente, sint construite din aluminiu, fibre de sticla sau fibre lemnoase, permitind un inalt grad de mecanizare a operatiunilor de incarcare-descarcare. Coada sau botul rabatabil ale acestor avioane specializate permit accesul usor si rapid al marfurilor containerizate in interiorul avionului. Containerele au impulsionat intr-o mare masura dezvoltarea traficului combinat, in special al celui aerian-auto. S-a creat astfel posibilitatea unui transport rapid al marfurilor "din poarta in poarta", in care marfurile sint aduse la aeroport si sint preluate la aeroportul de destinatie, cu ajutorul autovehiculelor.

Progresul tehnic este factorul cel mai important care sta la baza dezvoltarii transporturilor aeriene. Realizarile in crearea de noi materiale, mai usoare si mai rezistente, introducerea unor procese tehnologice perfectionate, precum si a tehnicii electronice de calcul au permis in ultimii ani o puternica dezvoltare a parcului de avioane pe plan mondial. Astfel pe linga cresterea capacitatii avioanelor, au crescut permanent distantele de zbor, viteza si randamentul avioanelor.

Ca rezultat al cresterii vitezelor de zbor, a razei de actiune a avioanelor, a capacitatii lor de transport si a vitezei operatiunilor de incarcare-descarcare, a crescut permanent randamentul avioanelor, respectiv capacitatea lor de a realiza intr-o unitate de timp, un anumit volum de transport, exprimat in tone-km sau pasageri-km. In perspectiva perfectionarea avioanelor va merge in continuare pe linia cresterii randamentului acestora, a constructiei avioanelor mari subsonice pentru transportul marfurilor si al pasagerilor, precum si a avioanelor supersonice pentru pasageri.

Diversificarea mijloacelor de transport a aparut din necesitatea de a folosi noi cai de comunicatie, din caracteristicile specifice ale acestora, care hotarasc eficienta transportului. Mijloacele de transport aerian poseda mai multe caracteristici specifice astfel:

-rapiditate,

-convertibilitate,

-oportunitate,

-confort,

-siguranta,

-accesibilitate,

-economicitate.

Rapiditatea este data de viteza de deplasare a aeronavelor si constituie un avantaj hotarator, in special in doua situatii importante pentru:

-Distantele lungi si foarte lungi.

-Traseele unde deplasarea mijloacelor terestre se face prin zone care, prin configuratia terenului, determina un parcurs deosebit de lung sau dificil de parcurs.

Viteza mare ofera mijloacelor de transport aerian posibilitatea evitarii zonelor cu conditii meteorologice ostile.

Convertibilitatea (adaptabilitatea) presupune flexibilitatea in adaptarea aeronavei pentru diverse genuri de transport, servicii, actiuni, transport de marfa, pasageri, in mai multe clase, mixt, pentru scopuri speciale.

Oportunitatea se manifesta prin punerea la dispozitia beneficiarilor a capacitatilor de transport necesare, la locul si in timpul solicitat, stabilirea de orare in conformitate cu cererea beneficiarilor, aprecierea corespunzatoare a structurii activitatilor de transport, in curse regulate, charter si utilitare, mentinerea, extinderea, infiintarea de noi linii.

Regularizarea curselor aeriene presupune respectarea stricta a curselor programate si se determina ca un raport intre numarul curselor plecate conform orarului, fara intirzieri si numarul curselor programate.

Frecventa curselor aeriene evidentiaza numarul de curse efectuate de o companie aeriana, pe o anumita ruta, intr-o anumita perioada de timp. Regularitatea curselor este dependenta de conditiile meteorologice, de starea tehnica a aparatului, conditiile de navigatie aeriana si organizarea serviciilor de sol.

Accesibilitatea presupune cresterea posibilitatilor economice ale populatiei de a folosi ca mijloc de transport aeronava. Aceastareflecta pe de o parte cresterea veniturilor populatiei, iar pe de alta parte cresterea eficientei economice a activitatii de transport aerian.

Confortul presupune realizarea unei calatorii pe scurta durata, fara a obosi organismul, precum si asigurarea unor conditii civilizate, placute, comode, calatorilor atit la sol, cit si in timpul zborului.

Siguranta prezinta importanta deosebita pentru transportul aerian si reflecta calitatea companiei aeriene. Siguranta transportului aerian este influentata de urmatorii factori:

-Tehnici, care presupun:

-aeronave cu performanta ridicata,

-perfectionarea infrastructurii aeroportuare si de ruta,

-adoptarea unor sisteme de intretinere, reparatii si control moderne.

-Umani, care inseamna:

-selectia si pregatirea continua a personalului navigant,

-proportionarea justa a echipajului in functie de numarul calatorilor.

-Meteorologici, care presupun:

-starea meteorlogica favorabila decolarii, zborului si aterizarii la destinatie,

-conditii nefavorabile, care perturba traficul aerian.

-Pirateria aeriana si terorismul.

2. Clasificarea serviciilor de transport aerian

In conformitate cu nomenclatorul activitatilor propuse de Uniunea Europeana "sectorul transporturilor aeriene" cuprinde companiile care activeaza exclusiv sau in principal in transportul de persoane si de marfuri, pe calea aerului, in cursele de linie sau charter, precum si activitatea prestata cu elicopterele, avioanele-taxi si avioanele private. Traficul aerian poate fi militar si civil.

Traficul aerian civil este grupat in doua mari sectoare:

-Aviatia comerciala.

-Aviatia generala.

a)."Aviatia comerciala " se clasifica astfel:

1).Dupa obiectul transportului:

-Transportul de pasageri, cu curse de linii sau charter.

-Transportul de marfa cu avioane cargo, avioane de transport combinat pasageri/marfa sau de pasageri, cu marfa transportata in cala avionului.

-Transportul de mesagerie si de posta.

2).Dupa destinatia transportului:

-Transporturi interne, care se organizeaza si se deruleaza in conformitate cu legislatia interna nationala.

-Transporturi internationale, care se organizeaza si se deruleaza in baza unor conventii guvernamentale internationale sub egida Organizatiei Aviatiei Civile Internationale, ca organism specializat al Organizatiei Natiunilor Unite.

3).Dupa principiul de organizare si cadrul de reglementare pot fi:

-Transporturi aeriene de curse regulate.

-Transporturi aeriene pe curse charter.

Aviatia civila isi organizeaza activitatea in urmatoarele forme:

-curse regulate,

-curse charter,

-activitati utilitare.

Cursele regulate se desfasoara pe anumite itinerarii sau linii dupa un program prestabilit, pe o perioada de timp delimitata. Calatoria se desfasoara pe baza de bilet al carui tarif este stabilit in functie de: distanta, perioada, categorie de calatori.

Asociatia de Transport Aerian International a fixat doua perioade de timp pentru stabilirea orariilor de zbor astfel:

-perioada de iarna: de la 1 noiembrie-31 martie,

-perioada de vara: de la 1 aprilie-31 octombrie.

Dupa felul incarcaturii cursele regulate pot fi: de pasageri, de marfuri si mixte, pentru transportul pasagerilor si pentru transportul de marfa si posta. Pentru zilele sau perioada de timp pentru care cererile de transport depasesc capacitatea nominala a avionului se recurge fie la inlocuirea acestuia cu altul de capacitate mai mare, fie se organizeaza una sau mai multe curse aditionale, care au acelasi ritm cu cea existenta.

Prelungirea unei linii existente sau deschiderea unei noi linii presupune desfasurarea urmatoarelor activitati:

-Studiul pietei prin care sint prospectate posibilitatile de trafic pentru noua line sau escala. Cu aceasta ocazie sint cercetate:

-traficul potential,

-componenta traficului: calatori, marfuri, posta,

-interesele pentru care calatoresc pasagerii: turistice, de afaceri,

-perioada sau ziua din saptamana cind cerintele de trafic sint maxime.

Pe baza acestui studiu se apreciaza programul curselor, numarul de curse saptaminal si tipul avionului.

-Incheierea acordului aerian semnat de guvernele statelor interesate prin care se reglementeaza transportul aerian regulat. Provizoriu se poate acorda o autorizatie de operare pina la incheierea acordului aerian.

-Incheierea contractului de prezenta generala si vinzari prin care se asigura reprezentarea companiei de aviatie, precum si vinzarea serviciilor oferite de companie. Daca contractul este incheiat cu o agentie de voiaj concomitent trebuie incheiat si un contract "interline" cu compania nationala pentru a se asigura recunoasterea documentelor de transport in mod reciproc.

-Incheierea contractului de "handling" prin care se asigura efectuarea servirii avionului, pasagerilor, transportul bagajelor, marfurilor, postei si modul de decontare a serviciilor.

-Incheierea contractului de alimentare, care se refera la alimentarea avioanelor companiei cu combustibil. In acest sens este necesar sa se incheie un contract cu o firma de distributie a produselor petroliere.

-Precizarea programului curselor care se face concomitent cu comunicarea acestuia in publicatiile de specialitate internationale, cu reclama catre publicul calator.

-Primirea autorizatiei de survol de la autoritatile aeriene ale statelor survolate si a celei de survol si aterizare, pentru statul cu escala finala.

Dupa parcurgerea acestor etape se poate inaugura o noua cursa a companiei. Pentru noua linie se intocmeste orarul si se stabilesc numarul curselor saptamianale. La intocmirea orarului se iau in considerare urmatoarele elemente:

-Disponibilitatile tehnice: ca numar, tip de avion si ore de zbor.

-Disponibilitatea de echipaje: cine sint si tipurile de avioane.

-Evolutia traficului pe anumite perioade ale anilor precedenti.

-Fisele de survol.

-Restrictiile care se impun, de regula pentru:

-zgomot,

-servire tehnica,

-servirea comerciala a cursei.

-Timpul intre doua curse.

-Timpul pentru imbarcarea-debarcarea pasagerilor.

-Restrictiile de trafic, care sint conditionate de capacitatea de servire a aeroporturilor.

b)."Aviatia generala". Sectorul de aviatie generala al transporturilor aeriene contine zboruri de tipul celor neconventionale, adica nu urmeaza neaparat un plan de zbor prestabilit. In acest tip de zbor intra zborurile si activitatile de afaceri, comerciale, instructive sau scoala, recreationale. Zborurile de afaceri presupun si avioane particulare, precum si mari companii aeriene.

Aeronavele pot fi utilizate pentru:

-Agrement.

-Afaceri, care includ zborurile pentru oameni de afaceri, cu avioane particulare sau avioane mai mari ale unor corporatii.

-Agricultura, care inseamna imprastierea de prafuri insecticide si ierbicide, ingrasaminte si seminte.

-Alte servicii speciale, de tipul:

-inspectia aeriana a conductelor si liniilor de tensiune.

-cartografierea,

-patrularea deasupra padurilor,

-fotografierea aeriana,

-controlul rezervatiilor de vinat si al animalelor pradatoare.

-operatiuni politiste, de pompieri si de salvare.

-Instruirea in zbor a pilotilor incepatori.

Un segment care s-a dezvoltat foarte mult il reprezinta cel al utilizarii aeronavelor pentru afaceri, care au o flexibilitate remarcabila in urgentarea programelor de lucru ale persoanelor cu putere executiva, permitind vizite pe teritoriu care ar dura mult mai mult cu masina sau care ar devenii neconvenabile din cauza orarului fix al companiilor aeriene de linie. Multe corporatii mari au avioane proprii, cu servicii de tipul navetei intre marile uzine si pietele urbane pentru agentii lor de vinzari, ingineri si clienti potentiali. Folosind avioane de aviatie generala, unii operatori comerciali incheie contracte ca sa transporte corespondenta din orase foarte mici, catre orase foarte mari, pentru redistribuire. Alti operatori comerciali transporta cecuri si bani pentru banci si institutii financiare.

3. PARTICULARITATILE MARKETINGULUI COMPANIEI DE TRANSPORT AERIAN

Unele dintre cele mai dificile decizii pe care conducerea unei companii de transport aerian trebuie sa le ia sint:

-Sa cumpere un avion nou sau unul utilizat?

-Ce tip de avion sa achizitioneze?

Managerii trebuie sa analizeze care situatie este favorabila din punct de vedere financiar adica:

-Sa modernizeze avionul aflat deja in cadrul flotei?

-Sa achizitioneze unul din afara?

In acest loc este importanta activitatea specialistilor de marketing ai companiei, care trebuie sa ajute conducerea sa adopte decizia corecta, realista, care sa raspunda cerintelor companiei.

In transportul aerian apar mai multi factori aditionali care includ costurile asociate cu ingineria si intretinerea aeronavelor. Cumpararea unui avion nou are avanatajul ca acesta poate fi folosit o perioada de 7-10 ani fara reparatii structurale majore. In plus costurile de intretinere, ca procent din costurile totale, au tendinta generala de scadere, odata cu aparitia noilor tipuri de aeronave.

Daca un set de costuri, cum ar fi cele de intretinere, cresc mai incet decit altele, procentul lor in total poate scadea, desi costul in marime absoluta poate sa creasca. Pe linga costurile de intretinere mai exista si alti factori care trebuie sa fie echilibrati adica:

-pretul combustibilului,

-disponibilitatea si pretul de revinzare,

-pretul unui avion nou,

-termenii de cumparare,

-cash flow-ul,

-raportul datorii/capital,

-ratele dobinzii pentru imprumuturile bancare,

-structura rutei de navigatie aeriana,

-situatia concurentiala,

-strategia si costurile cu forta de munca.

Efectuarea analizelor de cost, inainte de a se lua o decizie referitoare la flota, este deosebit de importanta, iar ea trebuie sa tina cont de toate aspectele si sa fie fiabila. Dar din punctul de vedere al unei companii de transport aerian, procesul de selectare a aeronavelor pentru a fi achizitionate, reprezinta o functie importanta care trebuie sa fie coordonata de catre un grup format din specialisti, de la diferite departamente, cum sint cel tehnic, de finante, marketing, intretinere, inginerie si operational.

4. MARKETINGUL AEROPORTULUI

Aeroportul reprezinta a doua componenta importanta a transporturilor aeriene, care a devenit, pe linga "poarta de intrare" intr-o tara, o adevarata "emblema" a imaginii tarii sau orasului pe care il deserveste. De aici a crescut foarte mult importanta marketingului pentru societatile comerciale care administreaza aeroporturile.

Pe plan international aeroporturile sint administrate de catre stat sau de companii private, in functie de marimea si importanta acestora.

DEFINITIE Aeroportul reprezinta totalitatea constructiilor, instalatiilor si amenajarilor destinate serviciilor aeronavelor pentru decolare si aterizare, imbarcare sau debarcare a pasagerilor, desfasurarii operatiunilor comerciale, controlului si conducerii zborului, intr-o zona delimitata de spatiu, intretinerii si repararii aeronavelor.

In structura de organizare a unui aeroport se cuprind urmatoarele componente:

-Aerodromul.

-Diferite constructii astfel:

-aerogara,

-turnul de control,

-hangare,

-ateliere.

-Instalatii speciale, echipamente si utilaje pentru servirea tehnica.

Dintre componentele de baza ale infrastructurii aeriene aeroporturile detin prioritatea, astfel sint incluse echipamentele:

a).Primare, adica:

-pistele de aterizare si decolare,

-sistemele de semnalizare, dirijare, protectie si siguranta zborului,

-mijloacele de telecomunicatii si interventie rapida.

b).Mijloacele secundare, de tipul echipamentelor pentru:

-tranzitul pasagerilor sau a marfurilor,

-servicii financiare,

-informatii,

-securitate aero-portuara,

-comert, etc.

Toate acestea converg la asigurarea unor conditii propice, sigure, optime, confortabile, convenabile si accesibile, care vin in completarea transportul aerian propriu-zis.