SISTEMUL GSM Global System for Mobile

Structura Sitemului Global de Comunicatii Mobile-GSM

Comunicatia telefonica are ca data oficiala de nastere ziua de 10 martie 1876, cand Alexander Graham Bell a experimentat public la Boston inventia sa: folosind doua traductoare reversibile electro-acustice conecate pe o linie cu conductori de cupru de mare diametru, a dat posibilitatea la doi interlocutori aflati la distnta sa comunice intre ei prin viu grai. A avut loc la aceasta data prima convorbire telefonica constand in realizarea unui schimb bidirectional de informatii verbale codificate electric, intre terminale conectate pe aceeasi linie .Ca data oficiala de nastere a comunicatiei este ziua de 28 febroarie 1878 cand la New-Haven, Connecticut SUA a intrat in serviciul public prima centrala telefonica cu 21 de posturi deservite manual. Conceptul de telefonie celulara a fost inventat in Statele Unite la Bell Laboratories in 1947. Au fost necesari peste 35 de ani pentru a-l pune in practica si a realiza prima retea analogica si terminalele necesare.

In 1982, CEPT a format un grup numit Grup Special Mobil pentru a studia si dezvolta un sistem public pan-European de telefonie mobila.

In 1989, responsabilitatea Grupului Special Mobil a fost transferata ETSI, si primele specificatii GSM au fost publicate in 1990. Telefonia mobila a aparut si s-a dezvoltat ca o evolutie naturala a telefoniei fixe, fara a o inlocui. Serviciile comerciale au inceput pe la mijlocul anului 1991, si pana in 1993 s-au creat 36 de retele in 22 de tari. Desi a fost standardizat in Europa, GSM nu este doar un standard European, retelele GSM sunt operationale in toata lumea. La inceputul anului 1994 s-au inregistrat 1,3 millioane de utilizatori , in Decembrie 1995 ,10 millioane de utilizatori numai in Europa. Iar in 1997 erau 200 de retele GSM in 109 tari deservind un numar de 44 milioane utilizatori din intreaga lume, statistic, numarul utilizatorilor GSM de pe glob creste cu o jumatate de milion in fiecare luna.

Legenda :

GSM- Frequency Division Multiple Access

GPRS- General Packet Radio Service

EDGE- Enhanced Data Rates for Global Evolution

UMTS-Universal Mobile Telecommunications System

CDMA-Code Division Multiple Access

IMT-Institute of Management Technology

Fig 1.2 Evolutia retelelor de comunicatii mobile

GSM este un sistem de telefonie mobila digitala, ce functioneaza in frecventele 900 MHz (GSM 900), 1800 MHz (GSM 1800), si mai nou in banda 1900 MHz (GSM 1900)

Cateva caracteristici :

se bazeaza pe comutatia de circuite

Comutatia de circuite - realizarea intre emitator si receptor a unei cai fizice de comunicatie dedicata, numita circuit. Intreaga comunicatie se desfasoara in trei etape:

-stabilirea conexiunii (sau deschiderea circuitului)

-transferul de informatii

-eliberarea conexiuni (circuitului)

foloseste tehnicile de multiplexare FDMA si TDMA:

TDMA=Time Division Multiple Access (Access Multiplu Separat in Timp)-largimea de banda disponibila B este impartita in N numar de canale fiecare cu o largime de banda BN (200 canale pentru GSM). Fiecare canal la randul lui este divizat intr-un numar de Ts de perioade de timp numite "time slots" (8 pt GSM ). Fiecarui utilizator activ ii este alocat un canal si un "time slots" alocat in mod ciclic . Cu alte cuvinte , N*Ts este numarul de utilizatori care se pot afilia benzii B

Fig 1.3 Alocarea canalelor in TDMA

Caracteristici TDMA:

• sistemele TDMA folosesc o singura frecventa purtatoare, respectiv o singura banda de frecvente, fiecarui utilizator fiindu-i alocat un time slot temporal
• transmisia datelor in sistemele de tip TDMA nu se face in mod continuu, ci in pachete; aceasta duce la un consum redus al bateriei statiei mobile, deoarece un anumit utilizator nu transmite date decat pe durata slotului alocat;
• deoarece transmisia datelor se face discontinuu, procesul de transfer al convorbirii de la o statie de baza la alta (handover) se face mai usor, deoarece, atunci cand statia mobila este inactiva ea poate efectua masuratorile necesare pentru a determina statia de baza cea mai apropiata;

FDMA=Frequency Division Multiple Access (Access Multiplu Separat in Frecventa )- largimea de banda disponibila B este impartita in sub-benzi, fiecare alocata unui canal de acces, asignat unei singure comunicatii. Aloca fiecarui utilizator cate un canal (in speta o frecventa purtatoare si o banda de frecventa), la cererea acestuia. Pe toata durata convorbirii, acest canal este folosit de utilizatorul caruia i-a fost alocat

Caracteristici ale sistemelor FDMA

fiecare canal FDMA este folosit la un moment dat de un singur utilizator;

daca utilizatorul caruia i-a fost alocat canalul face o pauza in convorbire, canalul este neutilizat dar nu poate fi alocat altui utilizator pentru a permite cresterea capacitatii sistemului;

dupa ce un anumit canal este alocat unui utilizator, atat statia de baza cat si cea mobila pot transmite mesaje simultan si continuu;

banda unui canal FDMA este relativ redusa, fiind egala cu banda necesara unui utilizator individual

Fig 1.4 Alocarea canalelor in FDMA

Arhitectura retelei GSM

Reteaua GSM poate fi impartita in patru parti:

- subsistemul statiilor mobile MSS (Mobile Station Sub-System,) asigura transmisiile radio si interfata cu utilizatorul

- subsistemul statiilor de baza BSS (Base Station Sub-System) asigura transmisiile radioelectrice si administreaza resursa radio;

-subsistemul de dirijare numit retea fixa NSS ( Network Sub-System) cuprinde ansamblul functiilor necesare la stabilirea apelurilor si la mobilitate

- subsistemul de exploatare si mantenanta OSS (Operation Sub-System) permite exploatatorului sa-si administreze reteaua.

Legenda

BTS = Base Transceiver Station

BSC = Base Station Controller

MSC= Mobile Switching Center

GMSC = Gateway MSC

MS = Mobile Station

HLR = Home Location Register

VLR = Visitor Location Register

EIR = Equipment Identity Register

AUC = Authentication Center

PSTN = Public Switched Telephone Network

ISDN = Integrated Services Digital Network

PDN = Packet Data Network

Fig 1.5 Arhitectura GSM

Subsistemul statiilor mobile (MSS) - cuprinde ansamblul statiilor mobile ale utilizatorilor sistemului. Fiecare statie mobila MS(Mobile Station) este alcatuita din 2 mari parti :

Echipamentul mobil ME (Mobile Equipment ) care este impartit la randul lui in doua parti: -terminatia mobila MT(Mobile Termination), reprezinta un ansamblu emitator-receptor care se interfateaza cu statia de baza

-interfata mobila MI (Mobile Interface), formata din microfon, difuzor, display, tastatura si care reprezinta interfata cu utilizatorul mobil

Modulul identitatii abonatului-SIM (Subscriber Identity Module) contine informatii necesare pentru conectarea unui abonat la reteaua GSM. Unele informatii se modifica pe durata exploatarii, cele mai multe sunt insa fixe. Accesul la datele de pe cartela este protejat cu ajutorul unei parole realizata din numarul de identitate personal PIN, avand o functie similara ca in cazul cartilor de credit. SIM identifica abonatul prin intermediul IMSI (International Mobile Subscriber Identity) care permite retelei sa repereze un abonat. Identitatea nu este cunoscuta de utilizator lui ii este furnizat doar numarul MSISDN (Mobile Station International ISDN Number), numar prin care este apelat.

Subsistemul Statiei de Baza (BSS) este o combinatie de echipamente numerice si de radiofrecventa cu scopul de a administra aspectul specific radio al retelei GSM. Are ca sarcina transmisia adaptata la canalul radio, alocarea canalelor radio si decide transferul, cuprinde 2 parti :

Transceiverul statiei de baza BTS (Base Transceivier Station), sunt emitatoare-receptoare cu un minim de inteligenta

Controlerul statiei de baza BSC (Base Station Controller), controleaza un ansamblu de BTS-uri si permite o prima concentrare si comutare de circuite.

Subsistemul de dirijare (NSS) - Este o parte importanta in reteaua mobila. Cum BSS asigura accesul radio la statia mobila, NSS asigura controlul si functiile cerute pentru realizarea unui apel. Separarea functiilor intre BSS si NSS necesita a face distinctia intre aspectul itinerantei si cel al mobilitatii radio. Itineranta este definita prin posibilitatea de a utiliza un terminal de telecomunicatii intr-un punct oarecare. Abonatul dispune, de exemplu, de o cartela echivalenta cartelei SIM care introdusa intr-un telefon, bineinteles cu un cod personal, ii permite sa se identifice pe orice banal telefon. El poate deci apela reteaua neavand importanta terminalul, facturandu-i-se din contul sau personal si poate fi in aceeasi masura apelat prin numarul sau personal. O anumita retea trebuie deci sa memoreze locatia abonatului si sa fie capabila sa dirijeze apelurile care ii sunt destinate. Totusi, in cursul unei comunicatii, nu este posibila debransarea telefonului si conectarea din nou fara pierderea corespondentului.

Contine baze de date si centre de comutare:

u    Centrul de comutare al abonatiilor mobili MSC(Mobile Switching Center

reprezinta principalul centru de comutare dintr-o retea GSM, similar centralelor telefonice dintr-un sistem de telefonie fixa unul dintre aceste centre de comutare, numit centru de comutare poarta -GMSC (Gateway MSC), responsabil cu interfatarea sistemului cu alte retele de comunicatie telefonica mobila PLMN(Public LAN Mobile Network) sau fixa PSTN

u    Bazele de date folosite:

Baza de date a abonatilor proprii HLR(Home Located Register) este o baza de date unica, ce contine totalitatea informatiilor de identificare, de localizare si de caracterizare a serviciului abonatiilor proprii operatorului care exploateaza reteaua GSM respectiva.

Baza de date a abonatiilor vizitatori VLR(Visitor Located Registrer ) este o copie a HLR relativ la abonatii aflati in zona de deservire a unui MSC caruia ii este asociat si inmagazineaza temporar informatii despre fiecare statie mobila in interiorul unei zone aprovizionate de MSC;

Baza de date a identitatii echipamentelor EIR (Equipment Identity Register) este o baza de date ce cuprinde identitatea tuturor echipamentelor statiilor mobile, impreuna cu o caracterizare a capacitatii lor de a asigura un serviciu corespunzator.

Baza de date AuC (Autentification Center) reprezinta baza de date prin intermediul careia se verifica autenticitatea unui abonat care solicita un anumit serviciu, pentru a vedea daca este indreptatit la acesta conform abonamentului sau si cum urmeaza sa-i fie facturat .

Fig 1.7 Arhitectura NSS

Sistemul de exploatare si mantenanta (OSS) - responsabil cu activitatile legate de operarea si intretinerea intregului sistem cuprinde :

Centrul de management al retelei NMC (Network Management Center) este un centru unic care realizeaza un control centralizat al retelei .

Centrul de operare si intretinere OMC (Operation and Maintenance Center ) este un centru computerizat de monitorizare a activitatii retelei, conectat la MSC-urile si BSC-urile din retea.

Functiile elementelor componente ale arhitecturii GSM

BTS-ul

BTS-ul (Basa Transceiver Station ) este un ansamblu de emitatoare - receptoare, cu urmatoarele functii :

-transmisiei radio: modulare, demodulare, codere corectoare de erori.

-decodarea comunicatiilor

-gestionarea datelor pe calea radio

-masurarea calitatii si puterii de receptie pe caile de trafic

-transmisia pe calea de semnalizare

BTS asigura acoperirea radioelectrica a unei celule din retea si ofera o poarta de intrare in retea. Poate fi echipata cu o singura antena omidirectionala sau cu una cu acoperire pe sectoare.

- administreaza in general tot nivelul fizic: multiplexarea TDMA

- realizeaza de asemeni ansamblul masuratorilor radio necesare pentru verificarea ca o comunicatie in curs, se deruleaza corect, masuratori care sunt trimise direct BSC-ului

Un BTS are urmatoarele blocuri functionale:

-baza de timp radio/unitate radio

-unitata de mentenanta (alarme, comenzi)

-unitatea de test radio/unitate radio

-unitate de cadru

-echipamentul de transmisie (interfata cu BSC )

Capacitatea maxima a unui BTS este in mod tipic de 16 porti, ceea ce inseamna ca poate suporta mai mult de 100 de comunicatii simultane. In zona rurala, BTS-ul poate fi restrans la gestiunea unei singure porti suportand pana la 7 comunicatii simultane. In zona urbana, BTS suporta circa 14 pana la 28 de comunicatii simultane. Fiecare BTS deserveste o suprafata de circa 1km

Dispozitivele de cuplaj permit a avea o singura antena pentru mai multe emitatoare-receptoare, in functie de mediu, o locatie comporta un singur BTS sau mai multe conecate la BSC.

BSC-ului

BSC (Baze Station Controller) e componenta inteligenta a BSS.

Functiile BSC:

-administreaza resursa radio (functia sa principala)

-comanda alocarea canalelor

utilizeaza masuratorile facute de BTS pentru a controla puterea de emisie a mobilului sau a BTS

ia decizia executarii transferului mesajelor de control intre statia mobila si centrala prin intermediul statiei de baza.

-administrarea apelurilor (stabilire, supraveghere, eliberare)

-administrarea transferurilor intercelulare proprii

-administrarea puterii emisiilor radio

-administrarea alarmelor, protectiilor

-administrarea reconfiguratiilor

administreaza o legatura de date cu MSC

conecteaza canalele de trafic intre BTS si MSC

-este un comutator care realizeaza o concentrare de circuite spre MSC.

realizeaza comutatia ceruta de apeluri, atunci cand mobilul se deplaseaza de la o celula la alta in interiorul zonei alocate unui BSC.

-administreaza canalele de control si de comunicatie

Cu toate acestea, o serie de mesaje de semnalizare, asociate unei conexiuni stabilite, nu sunt afectate, in mod direct, de BSC. Nu exista o alocare fixa a canalelor radio utilizate de statia de baza la circuitele telefonice terestre care ajung la controlerul acesteia. Daca selectarea unui canal radio cade in sarcina controlerului, selectarea liniei terestre este realizata de centrala; cele doua circuite sunt conectate in matricea de comutare din controlerul statiei de baza.

Capacitatile BSC-urilor sunt cuprinse intre 100 si 900 Erlang. Unul sau mai multi BSC sunt conectati la un singur MSC.

Concentrarea traficului este realizata in interfata radio din cauza numarului limitat de canale radio de trafic. Concentrarea este controlata de BSC prin alocarea canalelor radio la terminalele mobile. BSC.

• MSC-ul si VLR-ul

MSC-ul Mobile Switching Center), este numit centru de comutatei a mobilelor sau comutator de servicii mobile.

Functiile MSC-ului

-administreaza stabilirea de comunicatii intre un mobil si un alt MSC

-administreaza transmisia de mesaje scurte si executia transferului atunci cind este implicat.     -dialogheaza cu VLR pentru administrarea mobilitatii utilizatorilor

-verifica caracteristicile abonatilor ce le viziteaza cand un apel incepe, transfera informatiile de localizare

-realizeaza conexiuni intre canalele de tarfic de 64 kbit/s intre GMSC si BSC.

-controleaza modificarea conexiunilor de comunicatii impusa de deplasarea mobilului dintr-o arie alocata unui BSC in aria alocata unui BSC vecin in care a intrat mobilul. El poate poseda o functie poarta, GMSC care este activata la debutul fiecarui apel de la un abonat fix catre un abonat mobil.

GMSC comuta canalele de trafic de 64 kbit/s intre o retea externa si MSC din PLMN. Pentru aplicatiile de intrare, GMSC se va conecta initial la HLR pentru a defini localizarea curenta a abonatului chemat si pentru a identifica MSC prin care se va finaliza conexiunea. MSC-urile sunt in general comutatoare de tranzit ale retelei telefonice pe care sunt implantate functii specifice retelei GSM

VLR-ul (Visitor Location Register), este numit inregistrator de locatii de primire . Este o baza de date care este legata la MSC si temporal inmagazioneaza informatii despre fiecare statie mobila in interiorul unei zone aprovizionate de MSC. Informatia care este temporar memorata in VLR este suficienta ca sa permita statiei mobile in interiorul acelei zone MSC sa dea sau sa primeasca apeluri. Aceasta include identitatea statiei mobile, zona in care a fost ultima data inregistrat si date apartinand abonatului si orice servicii suplimentare care au fost alese de abonat. MSC se refera la VLR de fiecare data cand Statia Mobila incearca sa dea un apel ca sa verifice daca cererea poate fi indeplinita.

Datele memorate prin VLR sunt similare cu datele din HLR, dar contin numai abonatii mobili prezenti in zona considerata. VLR-ul poate avea o informatie de localizare mult mai precisa decat HLR . Un ansamblu MSC / VLR poate administra de ordinul a o suta de mii de abonati pentru un trafic mediu pe abonat de 0,025 Erlang Mai multe MSC-uri pot fi racordate la acelasi VLR, dar in general, este unul singur pe VLR.

HLR-ul

HLR-ul(Home Located Registrer) sau inregistratorul de locatie nominala este baza de date care administreaza abonatii unui PLMN dat. Este considerata cea mai importanta baza de date si stocheza date permanent despre abonati, incluzand serviciile abonatilor, informatii de localizare.

El memoreaza o parte a caracteristicilor fiecarui abonat:

- identitatea internationala a abonatului utilizata in retea -IMSI

- numarul de carte de telefon -MSISDN

-profilul abonamentului (serviciile suplimentare autorizate, autorizarea de apeluri internationale).

Aceste date sunt redate operatorului la plecarea din sistemul sau de administrare. Ele variaza putin in timp. Pe de alta parte, HLR este o baza de date de localizare. HLR memoreaza pentru fiecare abonat numarul VLR-ului la care este inregistrat, acelasi in cazul in care abonatul se conecteaza pe un PLMN strain. Aceasta localizare este efectuata la pornirea informatiilor emise prin terminal la traversarea retelei. Fiecare abonat este asociat unui HLR unic

EIR-ul

EIR-ul (Equipment Identity Register), este o baza de date anexa care contine identitatile terminalelor IMEI (International Mobile Identity). Ea poate fi consultata atunci cand se cer servicii de abonat pentru a se verifica daca terminalul utilizat este autorizat sa functioneze in retea. Identitatea -IMEI- unui terminal contine:

- un numar de omologare comun tuturor terminalelor cu aceeasi serie

-un numar ce identifica fabrica de asamblare

-un numar specific terminalului.

Accesul la retea poate fi refuzat pentru ca terminalul nu este omologat sau pentru ca perturba reteaua sau pentru ca face obiectul unui furt. EIR-ul poate contine o lista alba a ansamblului de numere omologate, o lista neagra de echipamente furate cu accesurile interzise si o lista gri de terminale prezentand disfunctionalitati insuficiente pentru a se justifica o interdictie totala. Reteaua poate memora o identitate IMSI a unui abonat utilizand un terminal inscris in lista neagra sau gri si o poate transfera in sistemul de administrare pentru a permite identificarea accesului fraudulos.

Este posibila utilizarea fiecarui terminal omologat pe toata reteaua GSM in Europa. Este deci necesara punerea la punct a legaturilor intre EIR-urile diferitelor PLMN-uri. Astazi, fara acorduri intre operatori, EIR-urile nu sunt des utilizate.

AUC-ul

Centrul de autentificare AUC (Authentication Centre) memoreaza pentru fiecare abonat o cheie secreta utilizata pentru autentificarea cererii de servicii si pentru cifrarea comunicatiilor. Un AUC este in general asociat fiecarui HLR. Ansamblul poate fi integrat in acelasi echipament. Totusi din punct de vedere functional, nu fac parte din acelasi subsistem.

OMC-ul si NMC-ul

-OMC-ul(Operation and Maintenance Centre)

- NMC-ul(Network Management Centre)

NMC-ul permite administrarea generala a ansamblului retelei printr-un control centralizat, atunci cand OMC-ul permite o supreveghere locala a echipamentelor. Multe OMC-uri vor supraveghea, ansamblul BSC si BTS pe diferite zone. Alte OMC-uri vor supraveghea MSC si VLR. Incidentele minore sunt transmise OMC-urilor care le filtreaza. Incidentele majore sunt remontate pana la NMC. Decupajul intre OMC si NMC nu este definit in norma pentru ansamblul functiilor de administrare.

Interfetele folosite in GSM

Fiecare interfata, definita printr-o litera este in totalitate specificata prin norma.

Interfata a carui model este interfata D permite unui MSC/VLR sa dialogheze cu HLR-urile altei retele. Conformitatea sa cu norma permite deci itinerarul international. Interfata A separa NSS-ul de BSS. Conformarea BSC si MSC cu recomandarile permite tuturor operatorilor sa aiba diferiti furnizori pentru NSS si BSS.

Fig 1.8 Interfetele folosite in GSM

Servicii oferite de sistemul GSM

Serviciile de telecomunicatii oferite de sistemul GSM se clasifica in doua categorii principale:

servicii suport

teleservicii.

Serviciile suport sunt responsabile de transmisia semnalelor intre punctele de acces ale retelei, numite, in standardul GSM, interfete utilizator-retea.

Teleserviciile asigura comunicatiile intre utilizatori, in conformitate cu protocoalele stabilite de operatorii de retea. Functiile echipamentului terminal sunt incluse in teleservicii.

Fig 1.9 Serviciile de baza in GSM

Serviciile suport pot include mai multe centrale de tranzit. Reteaua terminala este fie reteaua GSM de origine fie orice alta retea. Echipamentul terminal poate fi compus din una sau mai multe entitati, cum ar fi: aparat telefonic, echipament pentru transmisia de date, echipament teletext .

Pe langa serviciile suport si teleservicii, GSM ofera o serie de servicii speciale. Acestea modifica si/sau suplimenteaza serviciile de baza de telecomunicatii, motiv pentru care nu pot fi oferite ca servicii de sine statatoare.

Standardul GSM s-a dezvoltat si se dezvolta in etape, fiecare etapa reprezentand o faza. Ca rezultat imediat al acestui mod de abordare, s-a impus o compatibilitate completa intre faze, astfel incat, de exemplu, un terminal realizat conform specificatiilor fazei 1 sa poata opera intr-o retea implementata pentru faza 2 si reciproc. Aceasta cerinta, fireasca, conduce la dificultati majore in dezvoltarea standardului, in special datorita faptului ca specificatiile fazei 1 nu contin toate elementele necesare pentru compatibilitate ulterioara. Astfel, faza 2 si cele ulterioare fac apel la solutii sofisticate pentru a asigura compatibilitatea cu faza 1.

Faza 1

Faza 1 a standardului GSM contine un set de servicii redus fata de ceea ce s-a dorit initial. Aceasta limitare a fost impusa de necesitatea de a reduce obiectivele initiale la unele realiste, care sa permita incadrarea in termenele planificate pentru aparitia pe piata a sistemului. Asadar, faza 1 a reprezentat o versiune intermediara, subintelegandu-se ca obiectivul complet, avut in vedere initial, se va regasi in faza 2.

Dintre serviciile oferite in faza 1 se mentioneaza:

1. Servicii suport:

- Fonie si date (alternativ)

2. Teleservicii:

- Telefonie

- Apeluri de urgenta (fonie),

- Serviciu de mesaje scurte sursa-destinatar

- Serviciu de difuzare de mesaje scurte, sursa-destinatari multipli

- Grupul 3 Telefax.

3. Servicii suplimentare:

Transferul apelului: neconditionat, cand abonatul mobil este ocupat, nu raspunde sau nu este gasit in retea

- Interdictia apelurilor de la abonat spre retea sau a apelurilor internationale (eventual cu exceptia tarii de origine)

- Blocarea, la cerere, a tuturor apelurilor spre abonatul mobil sau atunci cand abonatul mobil nu este in teritoriul acoperit de reteaua de apartenenta.

Faza 2

Faza 2 cuprinde un set mult mai larg de servicii si de functii, actualizate fata de proiectul initial, in conformitate cu experienta rezultata din exploatarea fazei 1, cu noile cerinte ale pietei si cu progresele tehnologice. Cateva dintre modificarile care apar in faza 2 datorita imbunatatirilor si dezvoltarilor sunt:

- armonizarea specificatiilor pentru GSM

- introducerea canalelor vocale de viteza redusa care vor dubla capacitatea de trafic,

- imbunatatirea serviciilor de mesaje scurte

- introducerea modulului de identitate al abonatului

Servicii noi in faza 2

- Prezentarea sau interzicerea prezentarii identitatii abonatului mobil sau a liniei care face apel (pe afisajul abonatului apelat apare sau nu numarul abonatului care cheama).

- Trecerea in asteptare (abonatul angajat intr-o comunicatie este informat de sosirea unui nou apel permitandu-i-se sa raspunda la acesta fara a desface conexiunea originala)

- Pastrarea unui apel (o comunicatie in desfasurare este pastrata pe durata in care se raspunde la un apel nou sau se initiaza o noua comunicatie; abonatul poate comuta intre doua conexiuni).

- Comunicatie simultana cu mai multi abonati (maxim 6);

- Grup inchis de utilizatori: Un grup de abonati care beneficiaza de servicii limitate de a iesi si/sau intra cu apeluri;

- Indicatia taxarii: Se ofera informatii on-line asupra costului convorbirii in desfasurare;

- Serviciul de mesaje scurte cu date nestructurate: permite operatorului, in competitia pentru piata sa-si defineasca si sa ofere servicii noi, nestandardizate;

- Restrictii impuse de operator (pentru diversi abonati).

Faza 2+

Faza 2 s-a incheiat in 1994. Ea reprezinta un pas important spre definirea Sistemului Universal de Mobile (UMTS). Din dorinta de a anticipa dezvoltarea ulterioara s-a hotarat ca procesul de standardizare sa continue, conducand la faza 2+. Cateva din directiile investigate in faza 2+ sunt:

Servicii de pozitionare a abonatului mobil pentru asistenta rapida in cazul apelurilor de alarma.

Packet Radio, pentru a introduce aplicatii noi cum ar fi: retele informatice pentru transportul rutier, sisteme de dispecerizare a parcului circulant de vehicule etc.

Retele de comunicatii mobile GSM

Alocarea unei capacitati de comunicatie de date sporita, la cerere.

Introducerea de caracteristici specifice retelelor inteligente.

Integrarea in sistemul universal de comunicatii personale.