BATERIA

BATERIA

F1-1. DESCRIERE GENERALA

Sistemul electric al vehiculului se compune din: baterie, sistemul de aprindere, demarorul si alternatorul. Diagramele logice vor ajuta in diagnosticarea si remedierea defectiunilor. Cind se depisteaza o defectiune la nivel de component, pentru amanunte va veti referi la paragraful dedicat acelui component din manualul de service.

BATERIA

Bateria de tipul 'etans' este standard pe toate automobilele. Bateria nu are capace de aerisire, fiind ermetic inchisa, cu exceptia a doua orificii laterale de aerisire. Ele sint prevazute pentru a permite iesirea gazelor produse in baterie. Comparativ cu bateriile clasice, acest tip de baterie are urmatoarele avantaje;

NU necesita completarea electrolitului cu apa, pe toata durata de functionare.

Protectie la supraincarcare. Daca i se aplica o tensiune mai mare decit tensiunea ei nominala, bateria isi va limita curentul absorbit. O baterie conventionala, neavind protectie la supraincarcare, are tendinta de supraincalzire urmata de scaderea nivelului de electrolit.

Prezinta un risc mai mare de autodescarcare, atunci cind nu este folosita perioade indelungate de timp, comparativ cu bateria clasica

Mai multa energie disponibila, avind un volum si o greutate reduse.

Bateria are 3 functii majore in sistemul electric:

Sursa de energie pentru pornirea motorului.

Stabilizator de tensiune in sistemul electric.

Suplimenteaza cererea de energie a sistemului in cazul cind aceasta este mai mare decit puterea alternatorului.

Fig. 1 Baterie etansa

VALORI LIMITA

O baterie are doua valori limita

O valoare a capacitatii de rezerva determinata la 27 C, care reprezenta timpul cit o baterie bine incarcata va furniza un curent de 25A, la tensiunea de minim 10.5V.

Capacitatea de 'pornire la rece' determinata la -18 C si care reprezinta curentul minim de pornire la temperatura respectiva si o tensiune minima de 7,2V.

CAPACITATEA DE REZERVA

Capacitatea de rezerva este perioada maxima de timp pentru care este posibila folosirea vehiculului pe timpul noptii cu un consum electric minim si alternatorul defect.

Exprimata in minute, capacitatea de rezerva este timpul necesar unei baterii bine incarcate, la temperatura de 27 C, debitind un curent de 25A sa ajunga la tensiunea de 10.5V.

CAPACITATEA DE PORNIRE LA RECE

Capacitatea de pornire la rece este exprimata la o

temperatura a bateriei de -18 C. Ea exprima curentul

minim care trebuie furnizat de catre baterie pentru 30

secunde concomitent cu mentinerea unei tensiuni de

7,2V la bornele ei.

Bateria are o perioada de functionare limitata, dar cu o

intretinere corespunzatoare poate oferi multi ani de

functionare.

Daca testele bateriei dau rezultate satisfacatoare, dar

ea se comporta nesatisfacator, pe vehicul se vor

suspecta urmatoarele:

Consumatori aditionali ai vehiculului lasati in functionare 'peste noapte'.

Folosirea vehiculului pentru perioade scurte la viteze mici.

Consumul total de energie electrica este mai mare decit capacitatea alternatorului, in special dupa instalarea de echipamente suplimentare.

Defectiuni ale sistemului de incarcare: scurtcircuite, cureaua alternatorului slaba, alternatorul defect, sau releul de incarcare defect.

Bateria folosita necorespunzator: bornele oxidate sau nestrinse, ori bateria fixata necorespunzator pe suportul ei.

Defectiuni 'mecanice' ale cablajului electric: cabluri scurtcircuitate sau taiate.

PUNCTUL DE INGHETARE AL ELECTROLITULUI

Punctul de inghetare al electrolitului depinde de greutatea specifica (densitatea) acestuia. Deoarece inghetarea electrolitului duce la distrugerea bateriei, aceasta trebuie mentinuta in stare incarcata pentru evitarea acestui fenomen.

SUPORTUL BATERIEI

Suportul si clema de fixare a bateriei vor fi verificate pentru urrne de coroziune sau deteriorari. Este important ca bateria sa fie fixata sigur pe suportul ei, prevenindu-se miscarea ei, prin stringerea corespunzatoare a suruburilor de fixare.

HIDROMETRUL INCORPORAT

Bateria de tipul 'etans' are un hidrometru incorporat,

compensat cu temperatura.

Indicatiile hidrometrului vor fi interpretate dupa cum

urmeaza

NOTA:La citirea hidrometrului se va curati capacul

bateriei. Se va folosi o sursa de iluminat daca lumina

ambianta este necorespunzatoare.

in conditii normale, sint posibile doua indicatii:

INDICATOR VERDE

Orice aparitie a sectorului verde in cadrul ferestrei de vizitare este interpretata ca 'indicator verde'-bateria este gata pentru testare.

INDICATOR INTUNECOS (SECTORUL VERDE NU ESTE VIZIBIL)

Daca motorul nu este rotit corespunzator la pornire,

bateria va fi testata dupa instructiunile de la paragraful

'Diagnosticare'.

Uneori, este posibila citirea unei a treia indicatii:

INDICATOR TRANSPARENT SAU GALBEN DESCHIS

Aceasta inseamna ca electrolitul este sub nivelul hidrometrului. Cauzele pot fi: incarcare excesiva sau prelungita, carcasa fisurata, bateria a suferit socuri mecanice excesive, sau uzura normala a bateriei. Daca bateria se afla in aceasta stare, va fi verificat si sistemul de incarcare, respectiv existenta unei tensiuni de incarcare prea ridicate. Daca pornirea defectuoasa este cauzata de baterie, aceasta va fi inlocuita

F1-2. DIAGNOSTICARE

BATERIA

INSPECTIA VIZUALA

Se verifica

Pentru deteriorari externe evidente: carcasa sau capac sparte sau fisurate, permitind pierderea electrolitul ui. Daca se observa deteriorari, bateria va fi inlocuita si se va incerca determinarea si eliminarea cauzei. Daca nu exista deteriorari externe, se trece la punctul urmator (2).

VERIFICAREA HIDROMETRULUI

a. SECTOR VERDE VIZIBIL Se trece la punctul 3.

b. INDICATOR INTUNECOS (SECTORUL VERDE NU ESTE VIZIBIL) Se va incarca bateria conform indicatiilor de la paragraful 'Procedeee de incarcare' si se trece la punctul 3.

TESTAREA 'IN SARCINA

Acest test necesita folosirea unor borne de baterie pentru asigurarea unui contact electric corespunzator.

a. Se conecteaza un voltmetru si o sarcina rezistiva la bornele bateriei.

b. Se aplica o sarcina corespunzatoare unui consum de 300A pentru 15 secunde, pentru a inlatura

efectul 'incarcare de suprafata' al bateriei. Se deconecteaza sarcina.

c. Se asteapta 15 secunde pentru ca bateria sa revina la capacitatea normala, apoi se plica sarcina corespunzatoare specificatiilor bateriei. Se citeste tensiunea dupa 15 secunde si se deconecteaza bateria.

d. Daca tensiunea nu coboara sub limitele din Figura 2, bateria este in stare buna. Daca bateria este sub limitele specificate, se inlocuieste. (Temperatura bateriei se va aprecia prin metode organoleptice (atingere) sau va fi estimata considerindu-se temperatura la care bateria a fost expusa in ultimele citeva ore).

Fig. 2 Tensiunea minima

Fig. 3 Hidrometru incorporat

F1-3. PROCEDEE DE SERVICE

INCARCAREA BATERIEI

Daca este necesara incarcarea bateriei, se vor considera urmatoarele reguli:

Nu se incarca bateria daca hidrometrul indica culoare galben sau transparent. Se va inlocui bateria.

Daca bateria este mai calda de 52 C sau degaja violent gaze ori electrolit prin gaurile de ventilatie, se intrerupe incarcarea sau se reduce curentul de incarcare.

PROCEDEUL DE INCARCARE

Bateriile cu hidrometrul indicind culoarea verde nu necesita incarcare, decit in cazul cind au fost descarcate recent.

La incarcarea bateriilor cu terminale (borne) izolate se vor folosi adaptoare de borne, daca ele sint demontate de pe vehicule.

Legaturile cu incarcatorul de baterii vor fi curate si bine strinse.

Pentru a obtine rezultatele cele mai bune, bateriile vor fi incarcate la temperatura camerei. Daca o baterie este foarte rece este posibil ca ea sa nu primeasca curent pentru primele citeva ore de la inceperea incarcarii.

Bateriile se incarca pina cind sectorul verde apare la indicatorul hidrometrului. Se va verifica bateria la fiecare 30 minute in timpul incarcarii. Uneori este necesara lovirea usoara sau agitarea pentru aparitia sectorului verde.

Dupa incarcare se va testa bateria in sarcina conform indicatiilor din paragraful 'Diagnosticare'.

TIMPII DE INCARCARE :

Timpul de incarcare al unei baterii depinde de urmatorii factori:

Marimea bateriei - O baterie mare complet descarcata va necesita un timp de incarcare dublu fata de o baterie mica folosita pentru autoturisme.

Temperatura - Va fi necesar un timp mai lung pentru a incarca o baterie la -18 C decit la 27 C. Daca un incarcator rapid este conectat la o baterie, curentul absorbit la inceput va fi foarte mic, urmind sa creasca odata cu incalzirea bateriei.

Capacitatea incarcatorului - Un incarcator ce debiteaza 5A va necesita un timp mai lung de incarcare decit un incarcator ce poate debita 30A sau mai mult.

Starea de incarcare a bateriei - O baterie complet descarcata necesita un timp dublu de incarcare fata de o baterie pe jumatate descarcata. Din cauza ca electrolitul unei baterii descarcate este foarte aproape de compozitia apei (densitate mica), iar apa nu este un bun conducator de electricitate, aceasta va absorbi un curent mic la inceput, iar pe masura ce continutul in acid al electrolitului creste, va creste si curentul absorbit de baterie.

INCARCAREA UNEI BATERII COMPLET DESCARCATA, DEMONTATA DE PE VEHICUL

in acest caz va fi urmata cu strictete procedura de mai jos.

Daca procedura nu va fi urmata cu strictete, o baterie in stare foarte buna va trebui inlocuita

Se masoara tensiunea la bornele bateriei cu un voltmetru de precizie. Daca tensiunea este sub 10V, curentul de incarcare va fi foarte mic si va trece un timp indelungat pina cind bateria va absorbi un curent mai mare de citiva mA.

Un curent atit de mic este posibil sa nu poata fi citit pe ampermetrele uzuale.

Se regleaza incarcatorul pe un curent ridicat.

Unele incarcatoare sint prevazute cu o protectie la inversarea polaritatii, care nu va activa incarcarea daca bornele bateriei nu sint conectate corect la incarcator. Bateria complet descarcata nu va avea o tensiune suficienta sa activeze acest circuit, rezultind in aparenta ca ea nu 'primeste' curent de incarcare, in acest caz, urmind intructiunile fabricantului, se va scoate din functiune circuitul de protectie, facind posibila incarcarea bateriei.

incarcatoarele de baterii ofera diverse tensiuni si curenti de incarcare, in functie de acestea, timpul de incarcare, dupa care curentul de incarcare va fi masurabil este:

TENSIUNE (V)    TIMP (ORE)

aproximativ

16V sau mai mult. 4H

14 - 15,9V .8H

13,9V sau mai putin..16H

Daca curentul de incarcare nu este masurabil dupa acest timp, bateria trebuie inlocuita in cazut cind curentul este masurabil, incarcarea va fi terminata in mod nomal.

Este important de retinut ca o baterie complet descarcata va necesita un numar suficient de ore de incarcare pentru a restabili capacitatea ei initiala. Ca o regula empirica, se va folosi capacitatea de rezerva a bateriei ca produs de amperi X ore, rezultind numarul de ore in functie de curentul de incarcare si capacitatea de rezerva a bateriei.

Exemplu: se considera o baterie cu capacitatea de rezerva de 75AH.

La 10A curent de incarcare X 7-1/2 ore=75AH La 25A curent de incarcare X 3 ore=75AH, etc.

Este recomandata testarea in sarcina a bateriei incarcate pentru a-i stabili gradul de incarcare.

PORNIREA PRIN CONECTAREA 'PARALEL' A UNEI BATERII AJUTATOARE

Se pozitioneaza vehiculul cu bateria buna convenabil, asa incit cablurile sa fie suficiente intre cele doua baterii. Nu se vor folosi cabluri neizolate sau cu izolatia deteriorata

Se deconecteaza toti consumatorii la ambele vehicule, exceptind luminile de avarie, daca operatia se desfasoara in trafic. De asemenea, se vor actiona frinele de mina

Se conecteaza un cablu intre bornele pozitive ale celor doua baterii.

Se conecteaza un cablu cu un capat la borna de minus a bateriei incarcate si celalalt cablu la o parte metalica (masa) a motorului (cum ar fi suportii motor) la o distanta de cel putin 450mm de borna bateriei descarcate. Se plaseaza cablurile in afara zonei de actiune a elementelor in miscare.

Important

Nu se va conecta borna de minus direct la bateria descarcata, existind riscul de arc electric sau chiar explozia bateriei.

Se porneste motorul vehiculului cu bateria buna, se ruleaza pentru citeva minute, apoi se porneste motorul vehiculului cu bateria descarcata

Se deconecteaza cablurile urmind secventa de mai sus in ordine inversa

F1-4. OPERATII DE SERVICE EFECTUATE PE VEHICUL

BATERIA

Se demonteaza

Borna de minus.

Borna de plus.

Dispozitivul de fixare al bateriei.

Bateria.

Se monteaza

Bateria.

Dispozitivul de fixare al bateriei.

Borna de minus.

Se stringe

Borna de plus la 17 N m

Borna de minus.

Se stringe

Borna de minus la 17 N m

F1-5. DATE TEHNICE

Cuplul de stringere la bornele bateriei.    17 N m

F3. SISTEMUL DE INCARCARE A BATERIEI

F3-1. DESCRIERE GENERALA

Ssitemul de incarcare este de tipul Delco Remy CS si are mai multe variante, incluzind CS-121 si CS-130. Cifrele indica diametrul exterior al statorului alternatorului in milimetri.

Alternatoarele de tip CS au regulatoare de tensiune incorporate. Statorul de tip Delta, puntea redresoare, rotorul cu perii si inelele colectoare sint similare cu ale alternatorului mai vechi din punct de vedere electric. Fulia si ventilatorul sint conventionale. Nu are mufa de test.

Spre deosebire de alternatoarele cu trei terminale, CS-121 are numai doua terminale; (+) plusul bateriei si 'L' lampa indicatoare din bord. Folosirea terminalelor 'P', 'l' si 'S' este optionala. Terminalul 'P' este conectat la stator si poate fi conectat exterior la un tahometru. La fel ca la alte sisteme, lampa indicatoare se aprinde cu cheia de contact pe pozitia 'motor' si se stinge cind motorul porneste. Cind lampa se aprinde in timp ce motorul functioneaza, este indicat un defect in sistemul de incarcare. Lampa se va aprinde pentru mai multe feluri de defectiuni, inclusiv tensiune de incarcare prea mica, sau prea mare.

Regulatorul are o compensare de temperatura si controleaza tensiunea sistemului prin curentul de exitatie al rotorului.

Regulatorul intrerupe curentul rotorului cu o frecventa fixa de aproximativ 400Hz. Controlind timpul de 'inchis' si 'deschis' este obtinut un curent mediu de exitatie corespunzator cu cerintele sistemului. Astfel, la viteza mare, timpul de 'deschis' poate fi de 10% iar timpul de 'inchis' de 90%. La viteza mica si consum mare de energie electrica, timpul de 'deschis' poate fi de 90% si timpul de 'inchis' de 10%.

F3-2. DIAGNOSTICARE

SISTEMUL DE INCARCARE

in conditii normale, lampa indicatoare se va aprinde cu cheia in pozitia 'MOTOR' si se va stinge cind motorul porneste. Daca lampa se aprinde anormal, sau bateria este descarcata complet sau supraincarcata, pentru diagnosticarea sistemului se va proceda astfel: Descarcarea bateriei poate fi deseori cauzata de consumatori lasati cuplati in timpul noptii sau comutatoare defecte la portbabaj sau cutia de manusi.

Diagnosticarea alternatorului CS-121:

Se verifica vizual cureaua si cablajul electric.

Cu cheia de contact in pozitia 'MOTOR' si motorul oprit, lampa indicatoare trebuie sa fie aprinsa. Daca nu este, se deconecteaza terminalul 'L' de la alter-nator si, prin intermediul unei sigurante de 5A, se leaga la masa

A. Daca lampa se aprinde, se va inlocui alternatorul.

B. Daca lampa nu se aprind, se verifica becul sau cablajul electric.

Cu cheia de contact in pozitia 'MOTOR' si motorul pornit, la turatie moderata, lampa indicatoare va fi stinsa. Daca nu este stinsa, se deconecteaza cablajul electric de la alternator.

A. Daca lampa se stinge, se va inlocui alternatorul.

B. Daca lampa ramine aprinsa, se va verifica pentru un scurtcircuit la masa in cablajul electric dintre alternator si lampa indicatoare.

Important

Se verifica intotdeauna alternatorul dupa indicatiile de la paragraful 4, inainte de a trage concluzia ca regulatorul de tensiune este defect.

Se verifica bateria pentru descarcare sau incarcare excesiva

Important

Pentru obtinerea unor rezultate exacte, aceasta operatie se va face cu bateria bine incarcata

A. Se conecteaza un voltmetru digital, un ampermetru si o rezistenta de sarcina cu carbon in circuitul bateriei. Rezistenta de sarcina va fi in pozitia 'INCHIS'. (Fig.1)

B. Cu cheia de contact in pozitia 'STOP' se citeste si se noteaza tensiunea bateriei.

C. Se deconecteaza cablajul electric al alternatorului.

D. Cu cheia de contact in pozitia 'MOTOR' si cu motorul oprit se verifica tensiunea la terminalul 'L'. Aceasta va trebui sa fie foarte aproape de tensiunea bateriei. Daca nu este, se va verifica circuitul lampii indicatoare pentru scurtcircuituri la masa, remediind defectul.

1. REOSTAT CU CARBON

2. VOLTMETRU

3. REZISTENTA

4. AMPERMETRU

5. ALTERNATOR

6. BATERIE

7. SE CONECTEAZA REZISTENTA LA TERMINALUL BAT

Fig. 1 Verificarea alternatorului pe vehicul

E. Se conecteaza cablajul electric la alterantor.

F. Se porneste motorul si, la turatie moderata, se masoara tensiunea la bornele bateriei; aceasta va trebui sa fie mai ridicata decit cea inregistrata la punctul B, dar nu mai mare de 16V. Daca este peste 16V, sau sub cea citita la punctul B se inlocuieste alternatorul.

G. Cu motorul la turatie moderata, se masoara curentul de iesire al alternatorului. Se cupleaza rezistenta de sarcina si se roteste pentru a obtine un curent maxim, mentinind tensiunea bateriei peste 13V. Daca valoarea curentului citit se incadreaza in specificatiile alternatorului, cu 15A, alternatorul se considera bun. Daca este mai mica cu peste 15A, se inlocuieste alternatorul (vezi datele tehnice de la sfirsitui capitolului).

H. Cu alternatorul functionind la sarcina maxima, se masoara tensiunea dintre carcasa lui si borna de minus a bateriei. Diferenta de tensiune nu trebuie sa depaseasca 0,5V.

Daca este mai mare de 0,5V, se verifica cablajul dintre baterie si alternator. Se curata si se sterg conexiunile.

F3-3. OPERATII DE SERVICE EFECTUATE PE VEHICUL

ALTERNATORUL

Se demonteaza

Borna de minus a bateriei.

Cureaua alternatorului. Se impinge cureaua in jos, apoi se ridica de pe fulie.

Conectorul electric.

Surubul de fixare si alternatorul.

Cablul rosu din spatele alternatorului.

Se monteaza

Cablul rosu in spatele alternatorului.

Alternatorul.

Surubul de fixare.

Fig. 2 CS-121 Circuit alternator

Se stringe

Surubul inferior la 51 N m

Surubul superior la 27 N:.]m

Surubul spate la 33 N m

Conectorul electric.

Cureaua.

Borna de minus.

F3-4. CUPLURI DE STRINGERE

Surubul superior..27 N m

Surubul inferior.51 N m

Surubul suportului spate.33 N m

ALTERNATORUL CS130 - DEMONTARE, TESTARE, MONTARE

POZITIONARE ORIFICII DE PRINDERE

1. Se marcehaza capacul din spate pentru a usura reasamblarea.

2. Se demonteaza cele 3 suruburi de prindere si capacul din spate.

3. Se taie niturile capacului colectorului si se demonteaza capacul.

CARCASA

4. Se deconecteaza cele 3 terminale ale statorului de la puntea redresoare prin dezlipire (topirea cositorului).

Se va evita incalzirea excesiva pentru a nu deteriora diodele puntii redresoare. NOTA: Daca firele sint sudate, se vor taia.

5. Se demonteaza statorul.

6. Se demonteaza rondela de protectie prin taierea celor 3 nituri.

TEST STATOR

7. Se verifica izolatia bobinajului statorului fata de masa. Daca exista scurtcircuite, se va inlocui.

TEST ROTOR

8. Se verifica izolatia rotorului fata de masa cu capacul din fata montat. Daca indicatia Ohmetrului nu este suficient de ridicata, se inlocuieste rotorul, in vederea demontarii piulitei fuliei se va fixa corespunzator rotorul.

Cind se demonteaza piulita arborelui, se va imobiliza rotorul.

9. Se testeaza rotorul la scurtcircuite. Ohmetrul trebuie sa indice 1,7 - 2,3Q. in caz contrar, rotorul trebuie inlocuit.

Fig. 3 Alternatorul CS 130 - demontare, testare, montare

DEMQNTARESUPORTIEERII, REGULATOR Sl PUNTE REDRESOARE

10.Se demonteaza terminalul, demontind surubul de prindere al suportului periilor si suportul. Daca periile se pot refolosi, se vor curati si monta pe suportul lor.

11.Se demonteaza terminalul dintre puntea redresoare si releu regulator, apoi puntea si releul de pe capacul din spate.

TESTARE PUNTE REDRESOARE

12. Se verifica puntea redresoare prin conectarea ohmetrului intre terminalele diodelor si radiator, apoi se repeta, inversind fisele ohmetrului. Daca indicatiile ohmetrului sint similare la cele doua masuratori, se inlocuieste puntea. Verificarea se repeta pentru fiecare dioda

NOTA: Exista tipuri de ohmetre digitale, care nu sint prevazute pentru verificarea diodelor. Se vor consulta intructiunile de folosire ale ohmetrului. 13. Se testeaza celelalte 3 diode prin conectarea ohmetrului intre terminalul puntii si placa metalica de baza, procedind ca mai sus. Daca cele doua citiri sint similare, se inlocuieste puntea.

RULMENT

14. Piulita de fixare a fuliei se va stringe dupa ce arborele rotorului a fost blocat cu ajutorul unei chei hexagonale tip imbus. Cuplul de stringere este de 54-108 N m.

RULMENT CARCASA

15.Se monteaza un nou inel de etansare in locasul

rulmentului. 16. Se monteaza un nou inel elastic in capacul din

spate. 17.Se monteaza suportul periilor pe capac, folosind

surubul izolat. Se preseaza suportul periilor cu

periile pe puntea redresoare in asa fel incit periile

sa fie introduse in locasurile lor, apoi se

blocheaza in aceasta pozitie cu o agrafa sau cu

un pin. 18. Se aplica vaselina silicontea intre punte si capacul

de spate pentru a imbunatati disiparea caldurii

si se fixeaza puntea pe capac. Dupa fixare, se

lipesc cu cositor terminalele. 19.Se fixeaza regulatorul de tensiune si se

conecteaza cu puntea.

20.Se fixeaza prin nituire un capac de protectie nou. 21 .Se monteaza statorul si se lipesc cele 3 terminale

la puntea redresoare.

22.Se monteaza capacul exterior prin nituire. 23.Se monteaza capacul spate al alternatorului pe

ax, presind ansamblul capac fata-rotor in capacul

spate. 24.Se monteaza si se string cele 3 suruburi, dupa

care se extrage pinul (agrafa) de blocare a

periilor.

Fig. 5 Alternatorul CS 130 - demontare, testare, montare

F2. SISTEMUL DE PORNIRE -DEMARORUL

F2-1. DESCRIERE GENERALA

Sistemul electric al motorului include bateria, sistemul

de aprindere, demarorul cu cablajul aferent si alternatorul

cu cablajul aferent.

Diagramele logice (vezi Capitolul F) vor ajuta la

localizarea defectiunilor. Cind se localizeaza o

defectiune, pentru detalii, consultati paragraful dedicat

componentei sau ansamblului respectiv.

Sistemul de pornire este compus din baterie, demarorul

electric, contactul de pornire si cablajele electrice

aferente.

DEMARORUL ELECTRIC SI SOLENOIDUL

Motoarele electrice sint compuse din piese polare aranjate in jurul unei armaturi, fiind fiecare 'magnetizate' de bobinajele aferente.

Ansamblul demarorului include furca de actionare a pinionului de antrenare si pistonul electromagnetic care

1. FURCA

2. PISTON ELECTROMAGNETIC

3. BOBINAJ DE MENTINERE

4. BOBINAJ DE COMANDA

5. SOLENOIDUL DEMARORULUI

6. CONTACTELE PRINCIPALE

7. LA TERMINALUL 'BAT1 AL DISTRIBUITORULUI

8. CONECTORUL CABLAJULUI

9. CABLUL DE PLUS AL BATERIEI

10. CONTACT PORNIRE

11. BATERIE

12 ELECTROMOTOR

13. PIESA DE ANTRENARE

14 ARC DE COMPRESIE

15 CUPLAJ UNISENS

16 PINION

17. COROANA

Fig. 1 Circuitul demarorului

sint protejate de actiunea factorilor de mediu printr-o carcasa exterioara

in circuitul de baza din Figura 1, bobinajul solenoidului este excitat pentru a inchide contactul (6). Miezul (pistonul) solenoidului se va misca, actionind prin intermediul furcii (1) pinionul de antrenare a coroanei dintate de pe volant, in acelasi timp, contactele principale ale solenoidului se vor inchide, actionind electromotorul. Un cuplaj unisens va proteja rotorul electromotorului impotriva turatiei ridicate, pina la eliberarea comutatorului de pornire, cind pinionul revine sub actiunea arcului(14). Pentru a preveni uzura cuplajului se recomanda eliberarea contactului din pozitia 'demaror' imediat dupa pornirea motorului.

F2-2. DIAGNOSTICARE

inainte de a proceda la demontarea unor elemente ale sistemului de pornire, vor fi facute urmatoarele verificari:

Diagnosticarea generala a sistemului electric: Se va

urma procedura descrisa in capitolul F pentru localizarea

defectului.

Bateria: Pentru diagnosticarea bateriei, se urmeaza

procedura descrisa in F1.

Cablajul electric: Se verifica toate cablajele si

conexiunile legate de electromotor, solenoid, contact de

pornire, baterie, conexiuni de masa. Se vor curati si

stringe, dupa caz.

Solenoidul si contactul de pornire: Se verifica starea

tuturor contactelor.

Zgomote la electromotor in timpul pornirii: Pentru

remedierea acestei defectiuni se urmareste urmatoarea

secventa

Se consulta tabelul din Figura 2 pentru localizarea problemei.

Corectarea zgomotului se poate face prin 'centrarea' corespunzatoare a pinionului de antrenare in carcasa dintata a volantului, utilizind 'adaosuri' intre carcasa electromotorului si suportul lui:

a. Se verifica volantul pentru deformari sau uzura anormala

b. Se porneste motorul si se tusaza coroana dintata cu creta, pentru a evidentia punctele de excentricitate. Se opreste motorul si se roteste astfel incit punctele marcate sa ajunga in contact cu pinionul de antrenare al demarorului.

c. Se deconecteaza borna de minus pentru a preveni rotirea motorului.

d. Se verifica jocul dintre pinion si roata dintata, utilizind o Iera de 0,5mm (Fig.3) diametru sau grosime si masurind jocul dintre un dinte al pinionului si doi dinti ai coroanei dintate (Fig.3). Masurarea se va face in centrul dintelui, nu in colturi, unde spatiul este mai mare. Daca distanta este mai mica de 0,5mm va fi necesara indepartarea pinionului de coroana prin folosirea de adaosuri.

e. Daca distanta este mult mai mare de 0,5mm (de exemplu 1,5mm) va fi necesara apropierea pinionului de coroana prin folosirea adaosurilor. Aceasta situatie poate duce uneori la ruperea dintilor coroanei. Demarorul se poate apropia de coroana prin folosirea unui adaos distantor numai

la punctul de fixare exterior. Un adaos de 0,4mm aplicat in acest punct va apropia pinionul de coroana cu aproximativ 0,3mm. Daca distantoarele speciale de demaror nu sint disponibile, se pot folosi saibe plate sau alte materiale. Demarorul: Daca bateria, cablajele electrice si contactele aferente sint in stare de functionare, se demonteaza demarorul pentru reparare. Demarorul nu trebuie actionat continuu mai mult de 30 secunde. Dupa 30 secunde se va acorda o pauza de 2 minute pentru racire. Supraincalzirea cauzata de folosirea in exces poate duce la deteriorarea demarorului.

Demarorul nu necesita ungere, exceptind cazul cind este reparat.

Fig. 3 Jocul dintre pinion si coroana

Fig. 2 Diagnosticarea zgomotelor demarorului

F2-3. OPERATII DE SERVICE EFECTUATE PE VEHICUL

DEMARORUL

Se demonteaza

Borna de minus.

Surubul superior al demarorului.

Surubul inferior al demarorului.

Cablajul electric al demarorului.

Piulita de fixare a cilindrului hidraulic.

Ansamblul demarorului.

1. ELECTROMOTORUL (ANSAMBLUL DEMAROR)

2. CONTACTELE SOLENOIDULU!

3. ARC

4. PISTON ELECTROMAGNETIC

5. SPUNT

6. FURCA

7. BOLT

8. CARCASA

9. BUCSE (CARCASA DEMARORULUI)

10. BUCSE (PINION ANTRENARE)

11. BENDIX M ROTOR 13. BUCSE 14.STATOR+CARCASA

15. CAPAC PERII

SURUB

17. SUPORT PERII 18.SURUB

SAIBA

Fig. 4 Demarorul dezasamblat

Se monteaza

Demarorul si cablajul lui electric.

Surubul superior.

Surubul inferior.

Piulita de fixare a cilindrului hidraulic.

Scutul de protectie al distribuitorului.

Borna de minus a bateriei.

A. TERMINAL

SAIBA

21. DEMAROR 22.SURUB INFERIOR 23. SURUB SUPERIOR

Fig. 5 Localizarea demarorului pe motor

SOLENOIDUL

Se demonteaza

Cablul statorului.

Suruburile de fixare ale solenoidului si boltul de fixare al furcii.

Se monteaza

Suruburile de fixare ale solenoidului si boltul de fixare al furcii.

Cablul statorului.

1. FURCA

2. PISTON ELECTROMAGNETIC

3. CUPLAJ UNISENS

4. ARC REVENIRE

5. BUCSE

6. ROTOR

7. LJMITATORULPINIONULUI

8. STATOR

9. PERII

10. TERMINALELESOLENOiDULUI

11. SOLENOID

12. DISC DE CONTACT

Fig. 6 Ansamblul demaror - sectiune

CUPLAJUL UNISENS

1. Se verifica functionarea cuplajului rotind pinionul. Acesta se va roti liber in sens orar. Se verifica vizual dintii pinionului pentru fisuri, sparturi sau uzura excesiva. Se inlocuieste ansamblul daca se constata defectiuni. Mai multi dinti sparti pot indica un defect similar la coroana dintata. Se va verifica si inlocui coroana daca este necesar.

2. Se verifica daca cuplajul 'patineaza', montind ansamblul pe rotor, apoi fixind rotorul intr-o menghina, dupa ce a fost protejat prin invelire cu un material textil. Cu ajutorul unei chei dinamometrice in care s-a montat o cheie tubulara de 12mm, se roteste cuplajul in sens invers orar. Daca acesta patineaza pina la un cuplu de 68 N m, se va inlocui.

F2-4. PROCEDEE DE SERVICE

DEMARORUL

1. Cuplajul unisens cu role, nu necesita ungere, in concluzie, acesta va fi curatit fara ajutorul solventilor, pentru a evita dizolvarea substantei lubrifiante din interiorul mecanismului. Se va unge axul pe care culiseaza mecanismul cu vaselina siliconica de tipul General Electric CG321, Dow Corning 33 Medium sau echivalente.

2. Se va evita gresarea (ungerea) in exces.

REPARAREA DEMARORULUI

Se vor urma indicatiile urmatoare pentru demontarea, testarea si reasamblarea demarorului

DEMAROARELE 5MT Si 10MT. DEMONTARE, TESTARE, REASAMBLARE (DEMARORUL DEMONTAT DE PE MOTOR)

VERIFICAREA FARA SARCINA

Cu demarorul demontat de pe vehicul se va verifica prima data

daca pinionul se roteste liber pe axul sau, apoi daca rotorul se

roteste liber intre polii statorului.

Daca rotorul nu se roteste liber, demarorul se va demonta pentru

reparare. Daca se roteste liber, se va testa fara sarcina inaintea

demontarii.

Pentru aceasta verificare, se fac conexiunile din figura de mai sus. Se inchide intrerupatorul si se citesc: curentul, tensiunea, turatia, apoi se compara cu specificatiile. Daca specificatiile dau curentul de lucru al electromotorului fara solenoid, se va scade curentul acestuia din urma din curentul citit. Se deconecteaza elementele folosite pentru test, dupa ce

intrerupatorul a fost deschis. Rezultatele testului se interpreteaza astfel:

Curentul absorbit si turatia corespund specificatiilor-demarorul este in stare buna de functionare.

2. Turatie mica si curent absorbit mare indica

a. Frecare exagerata - bucsi prea strinse, uzate sau

murdare, axul rotorului deformat.

b. Rotor in scurtcircuit.

c. Rotor sau starter in scurtcircuit - se demonteaza demarorul - vezi 'Demontarea demarorului'.

Electromotorul nu functioneaza, curentul absorbit este

mare:

A. Un scurtcircuit la masa al statorului sau bornelor de alimentare.

B. Axul gripat in bucse (acest defect trebuia observat initial prin rotirea pinionului). Se demonteaza demarorul.

Electromotorul nu functioneaza si nu absoarbe curent:

a. Circuitul statorului este intrerupt. Demontind demarorul se analizeaza circuitul, verificindu-l in acelasi timp cu o lampa de test.

b. infasurari intrerupte la rotor. Se verifica colectorul pentru bare arse sau intrerupte.

c. Arcul unei perii colectoare rupt, perii colectoare uzate, etc. Se demonteaza demarorul.

5. Turatie mica si curent mic absorbit:

a. Rezistenta interna mare datorata conexiunilor slabe, cabluri de legatura defecte, colector murdar si cauzele enumerate la punctul 4. Se demonteaza demarorul.

Turatie mare si curent absorbit mare. Aceasta indica scurtcircuite la stator. Se va verifica demontind demarorul.

Fig. 7 Demontarea, testarea si reasamblarea demarorului

DEMONTAREA DEMARORULUI

7. Se demonteaza suruburile de prindere ale solenoidului si cablul de legatura cu statorul. Se roteste solenoidul la 90 si se demonteaza impreuna cu arcul de revenire al pistonului, in aceasta situatie se poate repara solenoidul fara a mai demonta alte elemente ale demarorului.

8. Se demonteaza cele 2 suruburi de fixare ale capacului din spate (la modelele DIESEL exista si o rondela izolatoare) si capacul.

9. Se demonteaza ansamblul rotorului din demaror. (La modelele DIESEL rotorul se demonteaza odata cu capacul din spate)

DEMONTAREA FURCII DE COMANDA

Punctele 9 si 10 se considera numai pentru motoarele diesel. 10. Se demonteaza boltul furcii de comanda a pinionului.

11. Se demonteaza capacul din fata al demarorului. Furca si pistonul solenoidului se vor detasa in aceasta faza de ansamblul pinion-ambreiaj.

Fig. 8 Demontarea, testarea si reasamblarea demarorului

DEMONTARE ANSAMBLU ANTRENARE DE PE ARBORE

12. Daca este necesar sa se demonteze lansorul de pe axul rotorului, se va proceda astfel:

a. Se demonteaza saiba de presiune de pe ax.

b. Folosind o cheie tubulara de 15mm sau o teava de dimensiunea potrivita, se depreseaza inelul de retinere de pe inelul de siguranta, lovind usor cheia.

c. Se demonteaza inelul de siguranta din canalul sau. Daca inelul va fi deformat, este necesar sa se inlocuiasca cu unul nou.

d. Se demonteaza inelul de retinere, ansamblul lansorcu pinion de pe axul rotorului.

13. Furca de comanda poate di separata in aceasta faza de pe pistonul solenoidului, ele fiind asamblate cu ajutorul unui bolt

INLOCUIRE SUPORT PERII (CARBUNI)

(DEMAROR STANDARD)

14. Daca este necesara schimbarea periilor colectoare se procedeaza astfel:

a. Se demonteaza pivotul care pozitioneaza periile (una este izolata, una neizolata fata de masa

b. Se demonteaza arcul periei.

c. Se schimba peria.

(DEMAROR MIC 5MT)

a. Se demonteaza peria cu suportul sau de pe placa suport a periilor.

b. Se demonteaza surubul suportului si se separa peria si suportul.

c. Se verifica suportul periei pentru uzura sau deteriorari.

d. Se inlocuiesc periile ori suportii dupa caz.

Fig. 9 Demarorul - demontare, testare si reasamblare

CURATIRE, VERIFICARE Sl TESTARE

TESTARE BOBINA PARALEL PENTRU INTRERUPERE

15. Se curata toate componentele demarorului, FARA A FOLOSI SOLVENJI care pot dizolva lubrifiantul din cuplaj sau deteriora izolatia bobinelor.

16. Se verifica vizual colectorul rotorului, axul, bucsele pinionul de cuplaj, periile si arcurile periilor pentru decolorare, pentru uzura sau deformari mecanice. Se vor inlocui dupa caz.

17. Se verifica jocul axului intre rotor si bucse. Daca bucsele sint uzate, se inlocuiesc.

18. Se verifica colectorul rotorului. Daca suprafata lui prezinta neregularitati, se va rectifica prin strunjire. Diametrul minim la care se poate strunji colectorul este de 42mm. Colectorul va trebui sa fie bine centrat in vederea strunjirii. Se verifica punctele de legatura ale bobinajelor cu lamelele colectoare. O lamela arsa este evidenta unui contact slab.

19. Daca este disponibil echipament de test, se verifica

a. Rotorul, pentru existenta scurtcircuitelor intre bobinaje. Se aseaza rotorul pe dispozitivul de verificat cu curent alternativ si, rotindu-l, se observa vibratia lamelei de otel pe miezul rotorului. Cind lamela vibreaza, este indicata existenta scurtcircuitului. Daca dupa curatirea rotorului, scurtcircuitul persista, se inlocuieste rotorul.

b. Se conecteaza o lampa de test intre terminalul bobinei paralele si peria colectoare de masa. Verificarea se va face pentru ambele perii de masa, verificind astfel si continuitatea intre cele 2 perii. Daca lampa nu se aprinde, bobina statorului este intrerupta si trebuie inlocuita

TESTARE BOBINA SERIE PENTRU INTRERUPERE

c. Se conecteaza o lampa de test intre terminalul bobinei serie a statorului si peria izolata. Daca lampa nu se aprinde, bobina este intrerupta si trebuie inlocuita. Acest test va fi facut pentru ambele perii, verificind astfel continuitatea dintre ele.

TESTARE BOBINA SERIE PENTRU SCURTCIRCUIT

d. La demaroarele cu bobina paralela (sunt) se deconecteaza legatura dintre bobina serie si cea paralela in timpul acestui test. Se vor izola cele doua terminale pentru a evita atingerea lor la masa. Se conecteaza o lampa de test intre o perie izolata si una neizolata. Daca lampa se aprinde, bobina serie este scurtcircuitata la masa si trebuie reparata sau inlocuita

Fig. 10 Demontarea, testarea si remontarea demarorului

TESTAREA INFASURARILOR SOLENOJDULUI

e. Se verifica curentul absorbit de infasurarile solenoidului, astfel:

Daca solenoidul este montat pe demaror, se vor deconecta terminalele lui inainte de a efectua testul. Testul se face intr-un timp cit mai scurt pentru a evita supraincalzirea solenoidului.

Pentru a verifica infasurarea de mentinere, se conecteaza un ampermetru in serie cu o baterie de 12V si terminalul 'S' al solenoidului. Se conecteaza un voltmetru intre terminalul 'S' si masa. Se monteaza un reostat cu carbon la bornele bateriei. Curentul trebuie sa fie intre 13 si 19A pentru toate tipurile de demaroare. Pentru a verifica ambele infasurari, se face acelasi montaj ca cel anterior. Se leaga la masa terminalul 'M' al solenoidului. Se regleaza la 10V tensiunea si se citeste ampermetrul. Curentul va fi intre 59 si 79A pentru toate tipurile de demaroare. NOTA: Curentul va scade proportional cu incalzirea bobinajului.

Daca se vor citi curenti mai mari decit cei specificati, exista bobinaje scurtcircuitate la masa, sau intre ele. Curenti prea mici indica rezistente mari in circuit, iar lipsa curentilor indica intreruperi in circuit. Se verifica conexiunile si se inlocuieste solenoidul, dupa caz.

DEMONTAREA CONTACTULUI SOLENOIDULUI

f. Solenoidul este considerat un ansamblu. Capacul contactului poate fi demontat pentru examinarea contactelor si a discului de contact, daca este necesar.

Fig. 11 Demontarea, testarea si remontarea demarorului

MONTAREA OEMARORULUI

20. Se monteaza rotorul si lansorul dupa cum urmeaza

a. Se unge axul de comanda al rotorului cu lubrifiantul 1960954 sau echivalentul.

b. Se monteaza bucsa centrala (motoare diesel) apoi rondela de textolit pe ax.

c. Se monteaza ansamblul lansor cu pinionul orientat spre capatul axului.

d. Se monteaza inelul de retinere pe ax cu partea concava spre capatul axului.

e. Se monteaza inelul de siguranta in canalul sau.

f. Se monteaza rondela de frictiune pe ax.

g. Se apropie rondela de frictiune si inelul de retinere si cu ajutorul a doi clesti se forteaza bucsa peste inelul de siguranta. Inelul de siguranta se va fixa elastic in interiorul inelului si, in acelasi timp, in canalul sau din axul rotorului.

21. Se unge bucsa din capacul de fata cu lubrifiantul 1960954 sau echivalentul.

22. Se cupleaza furca de comanda cu lansorul si se monteaza ansamblul celor doua in carcasa demarorului.

La demaroarele pentru motoare diesel se va monta furca de comanda in prima faza

23. Se monteaza si se stringe boltul pivot al furcii de comanda

24. Se instaleaza ansamblul solenoidului.

25. Se aplica o substanta de etansare No. 1050026 sau echivalentul pe suprafata de imbinare a solenoidutui cu carcasa statorului.

MONTARE SAIBA Sl INEL DE SIGURANTA

26. Se pozitioneaza carcasa statorului pe capacul fata al demarorului cu atentie, respectind pozitia cheii pentru a evita deteriorarea periilor colectoare.

27. Se unge bucsa din capacul colectorului cu lubrifiantul 1960954 sau echivalentul.

28. Se monteaza rondela distantoare pe ax si se monteaza capacul spate (capacul colectorului), fixindu-l cu cele doua suruburi, in cazul motoarelor diesel se monteaza o rondela izolatoare inainte de capac.

29. Se conecteaza terminalul statorului la solenoid.

30. Se verifica jocul axial al pinionului de comanda

VERIFICARE JOC AXIAL PINION

Cind demarorul a fost demontat sau solenoidul a fost inlocuit, este necesar a se verifica jocul axial al pinionului fata de carcasa demarorului. Jocul pinionului trebuie sa fie corect pentru a preveni frecarea furcii de comanda in canalul ei de cuplare, in timpul functionarii demarorului.

31. Se deconecteaza terminalul statorului de la solenoid si se izoleaza

32. Se conecteaza borna unei baterii de 12V la terminalul 'S' al solenoidului, iar cealalta borna la carcasa demarorului.

33. Se conecteaza pentru un moment terminalul 'M' al solenoidului la carcasa demarorului. Aceasta va produce aruncarea pinionului inainte si il va mentine asa pina cind bateria va fi deconenctata

34. Se impinge pinionul inapoi pentru a prelua orice joc si se masoara distanta dintre el si carcasa demarorului, cu ajutorul uneu Iere. Jocul va trebui sa se situeze intre 0,25 si 3,55mm.

Daca jocul nu se incadreaza in limite, se va proceda la verificarea asamblarii demarorului si inlocuirea pieselor uzate, acesta nefiind prevazut cu posibilitatea reglarii jocului.