CLASIFICAREA BILANTURILOR ENERGETICE

CLASIFICAREA BILANTURILOR ENERGETICE

Bilanturile energetice pot fi clasificate pornind de la mai multe criterii. Unul dintre ele este natura activitatii desfasurate in conturul analizat. Sub aspectul destinatiei consumului de energie, procesele tehnologice pot fi clasificate in doua mari categorii :

a. procese de transformare a energiei;

b. procese de consum final de energie.

Procesul de transformare energetica are drept scop fie trecerea de la o forma de energie la o alta forma de energie, fie modificarea parametrilor caracteristici ai aceleiasi forme de energie. Procesul de consum final de energie este procesul in care energia este folosita in scopul realizarii unuia sau mai multor produse sau al prestari unuia sau mai multor servicii neenergetice. Eventualele fluxuri de energie iesite dintr-un proces de consum final de energie nu mai sufera vreo transformare energetica, cu exceptia recuperarii resurselor energetice secundare.

Dupa gradul de cuprindere al conturului, bilanturile energetice pot fi intocmite :

a. pentru un echipament;

b. pentru o instalatie;

c. pentru o sectie;

d. pentru o uzina;

e. pentru o intreaga organizatie (un agent economic).

Natura si gradul de interconexiune si complexitate al fenomenelor fizice si chimice pe care le presupune prelucrarea materiilor prime in cadrul proceselor sau procedeelor tehnologice analizate poate conduce in anumite conditii la clasificarea bilanturilor energetice in :

a. bilanturi simple (termoenergetic sau electroenergetic);

b. bilanturi complexe (termoenergetic si electroenergetic).

Trebuie subliniat faptul ca, din punct de vedere stiintific si tehnic, o astfel de clasificare nu este riguroasa, separarea in bilanturi electroenergetice si termoenergetice constituind rezultatul unor simplificari.

Bilantul simplu este bilantul intocmit pentru un contur in care fie fenomenele de natura electrica fie cele de natura termodinamica si/sau termochimica sunt considerate preponderente, iar celelalte sunt neglijate. Este evident ca si formele de energie intrate si eventual iesite sunt corelate cu natura fenomenelor care au loc in interiorul conturului dat.

Bilantul complex ia in considerare toate formele de energie intrate si iesite din contur, natura si complexitatea fenomenelor care au loc in interiorul conturului dat impunand in cele mai multe cazuri acest lucru.

Marea majoritate a proceselor industriale de consum final au un caracter complex, care nu permite o abordare simplificata si impune contabilizarea tuturor formelor de energie care intra in si care ies din conturul de bilant.

Dupa perioada de timp pentru care se inventariaza fluxurile de energie intrate si iesite, bilanturile pot fi intocmite

a pentru o ora sau o perioada mai scurta decat o ora;

b pentru un schimb;

c pentru o zi (24 ore);

d pentru un sezon;

e pentru un an sau o perioada mai lunga decat un an.
Dupa sursa de provenienta a datelor de intrare, bilanturile energetice se clasifica in:

a bilanturi propuse de catre proiectant, constructor sau furnizor (de proiect);

b bilanturi intocmite pe baza de masuratori in instalatie (de omologare, de
receptie, real).

Bilantul energetic de proiect se elaboreaza pe baza rezultatelor calculelor extrase din proiect, a datelor furnizate de prospecte, oferte, cataloage, literatura de specialitate, pe baza experientei obtinute in exploatarea unor echipamente asemanatoare, a altor surse de informatii, etc. Bilantul de proiect constitue situatia de referinta pentru bilantul energetic de receptie.

Omologarea unui echipament sau a unei instalatii presupune masuratori prin care se obtin fie valorile unor indicatori de performanta in regimul nominal, fie comportarea sistemului la regimuri nenominale stabilizate sau tranzitorii. In cazul in care la probele de omologare nu se realizeaza parametrii sau performantele de proiect, valorile realizate la omologare devin valori de referinta pentru bilantul energetic de receptie.

Bilantul energetic de receptie se elaboreaza cu ocazia punerii in functiune a unui echipament sau a unei instalatii, in conditiile concrete de exploatare. In acest scop se efectueaza o serie de probe de functionare si masuratori la cel putin trei trepte de sarcina, dintre care una este obligatoriu sarcina nominala. Valorile astfel obtinute se inscriu in cartea tehnica a echipamentului sau a instalatiei. Bilantul energetic de receptie constituie bilantul de referinta pentru activitatea de exploatare.

Bilantul energetic real reflecta situatia in care se gaseste la un moment dat un echipament sau o instalatie, punand in evidenta abaterile indicatorilor de performanta realizati de la valorile lor de referinta, stabilite in cadrul bilantul de proiect, de omologare sau de receptie. Analiza trebuie sa inventarieze si potentialul energetic al resurselor energetice refolosibile. Bilantul real se elaboreaza numai pe baza de masuratori efectuate asupra subiectului analizei si constituie baza pentru analiza energetica.