INDUSTRIA ENERGIEI ELECTRICE SI TERMICE - Privire de ansamblu asupra sectorului energetic din Romania

INDUSTRIA ENERGIEI ELECTRICE SI TERMICE

Sectorul energetic reprezinta o infrastructura strategica de baza a economiei

nationale, pe care se fundamenteaza intreaga dezvoltare a tarii. In acelasi timp,

asigurarea energiei reprezinta un serviciu public cu un puternic impact social.

Dezvoltarea si modernizarea sectorului energetic reprezinta baza dezvoltarii si

modernizarii industriei si in principal a industriei prelucratoare, care la randul ei este

principalul producator de piese de schimb si componente pentru buna functionare a

instalatiilor energetice.

1. Privire de ansamblu asupra sectorului energetic din Romania

Sectorul energetic din Romania dispunea la nivelul anului 2005 de o capacitate

totala instalata de 18.314 MW, cu urmatoarea structura: capacitatea instalata in

centralele termoelectrice este de 11.391 MW, in centralele hidroelectrice de 6.216 MW

si in centrala nuclearoelectrica, de 707 MW. Capacitatea instalata in centralele

termoelectrice pe carbune este de 6.844 MW si in centralele termoelectrice pe

hidrocarburi, de 4.547 MW.

Productia de energie electrica a fost de 56.899 GWh, din care aproximativ 41%

in centralele termoelectrice pe carbune, 20% in centralele termoelectrice pe

hidrocarburi, 29% in centralele hidroelectrice si 10% in centrala nuclearoelectrica.

Productia de energie electrica a crescut in perioada 1999-2003 cu circa 10 %.

In linii mari, evolutia consumului de energie a urmat evolutia economiei

nationale, respectiv a activitatii industriale. In perioada 1997-1999, consumul de

resurse energetice, de energie electrica si termica s-a diminuat, corespunzator

contractiei economiei nationale; in raport cu anul 1999, in 2000 consumul a inregistrat

o crestere de 2,2%, iar in raport cu anul 2000, in 2002 consumul a inregistrat o crestere

de 6,8%, pe fondul relansarii activitatilor din economie.

Perioadele de scadere a consumului de energie a generat situatii critice in

sectorul energetic, caracterizate prin deteriorarea situatiei financiare a marilor agenti

economici din sector, incetinirea programelor de investitii si reparatii precum si prin

disponibilizari importante de personal.

Consumul intern total de energie primara a fost de 40 044 mii tep la nivelul

anului 2004. Combustibilii fosili (carbune, gaze naturale si petrol) detin cota majoritara

in acoperirea necesarului de resurse primare (85 %). Aproximativ 41 % din consumul

final de energie este atribuit industriei.

Consumul intern brut de energie electrica a fost de 55710 GWh in 2004.

Consumul anual de energie electrica pe cap de locuitor a fost in anul 2004 de 2055

kWh/loc si se estimeaza o crestere a acestuia la circa 2971 kWh/loc in anul 201

1.1. Evolutia surselor energetice

Ca surse de energie, trei tipuri de combustibil (carbune, petrol si gaze naturale)

reprezentau 95% din totalul surselor de energie in 1992 si 85 % in 1999. Contributia

energiei hidro si nucleara a crescut de la 2% in 1992 la 7% in 1999. Consumul total de

combusttibili a scazut in valoare absoluta ; scaderea fiind distribuita pe tipuri de

combustibili astfel:

Consumul de carbune de la 24%

Consumul de gaze naturale de la 41% la 34 %; si

Consumul de petrol a ramas in jur de 30 %

Carbune. Industria carbonifera are un rol important in productia de

energie a Romaniei. In perioada 2001-2004 capacitatile de productie aflate in

exploatare au asigurat anual 29-30 milioane tone lignit si 3,5 milioane tone huila

energetica, cantitati destinate productiei de energie in termocentrale.

Disponibilitatea rezervelor interne de lignit este evaluata, pentru urmatorii min.

50-70 ani, la un nivel de extractie de 30-35 mil.tone/an in exploatari de suprafata.

Strategia industriei miniere prevede ca productia de lignit sa fie concentrata pe

zonele cele mai productive si cu cele mai mici costuri de productie, care sunt

exploatarile de suprafata, iar minele neviabile (mai ales exploatarile subterane), sa fie

inchise. Productia de lignit, avuta in vedere in acest document, nu este subventionata in

Romania si reprezinta o sursa de energie competitiva. Din acest motiv, productia de

energie electrica in centralele termoelectrice va inregistra o crestere mica in perioada

2005-2015, de la 9300 mil. tep la 10540 tep.

Centralele electrice pe carbune evacueaza in atmosfera o cantitate mult mai

mare de substante poluante fata de centralele pe hidrocarburi, peste 70% din emisiile

totale de Nox si CO2, respectiv 90% din cele de SO2 provenind de la aceste centrale.

Acestea au puteri instalate mari si consum mare de combustibil si produc preponderent

energie electrica pentru SEN

Petrol . Principala zona de productie a fost zona Ploiesti, zona situata in

sudul Romaniei. In ultimii ani a inceput insa exploatarea unor zone noi, inclusiv a unor

zacaminte de titei din Marea Neagra.

In urmatorii ani, datorita scaderii rezervelor naturale de titei si datorita

dificultatilor sporite in exploatarea acestor resurse, cantitatea de titei din tara se va

micsora si va creste importul.

Rezervele exploatabile certe de titei la sfarsitul anului 2002 erau de 100 mil.

tone . Institutii din tara considera ca rezervele certe sunt de 128 mil. tone. Astfel,

rezervele pot asigura productia din anul 2002 (5,9 mil. tone) pe o perioada de 17-22 ani,

respectiv pana la sfarsitul anilor 2020-202

Gaze naturale. Cantitatea de gaze naturale extrasa de principalul producator,

Romgaz SA, a scazut in ultimii ani, de la 8 mil. Nm.c. in anul 2001, la 6 mil. Nm.c.

in anul 2004, in principal din cauza declinului resurselor naturale. Cantitatea de gaze

naturale extrasa de Petrom SA a crescut de la 4,9 mil. Nm.c. in anul 2001 la 6 mil.

Nm.c. in anul 2004.

Pe fondul cresterii economice si a liberalizarii treptate a pietei gazelor, din

perioada 2001-2004 importul de gaze naturale a crescut semnificativ, dublandu-se.

Evolutia resurselor de titei si gaze naturale. Se considera ca Romania are inca

un potential de explorare, fiind posibila existenta unor rezerve de titei si gaze in

Depresiunea Transilvaniei, Dealurile Subcarpatice si Marea Neagra. Cu toate acestea,

dat fiind ca descoperirile recente sunt de dimensiuni reduse, este putin probabil ca noile

explorari sa schimbe in mod considerabil profilul rezervelor.

Se estimeaza o scadere treptata a productiei de titei si gaze naturale, pe masura

epuizarii zacamintelor existente. Datorita acestei situatii, pentru acoperirea consumului

de titei si gaze naturale, se prevede cresterea treptata a importului.

O masura avuta in vedere pentru acoperirea necesarului de consum intern de

titei si pentru asigurarea functionarea capacitatilor de rafinare din tara, este integrarea

Romaniei in circuitul titeiului din Marea Caspica catre Europa de Vest. In acest sens se

participa la realizarea conductei Constanta-Omilsalj (Constanta fiind port romanesc la

Marea Neagra, iar Omilsalj este port in Croatia la Marea Adriatica). Capacitatea de

transport a acestei conducte este de 48 mil. tone titei/an.

In anul 2003 a inceput realizarea conductei Szeged-Arad care va permite

interconectarea la sistemul Vest-european de gaze naturale. Romania este inclusa, de

asemenea, in proiectul de realizarea a coridorului de transport a gazelor naturale din

zonele Marii Caspice si Orientului Mijlociu spre Europa Centrala si de Vest (proiectul

Nabucco initiat de Uniunea Europeana si care va avea o capacitate de 30 mld. m /an cu

o investitie de circa 4,5 mld. Euro).

Resurse hidroenergetice. Aportul de capacitati noi prevazut pentru

perioada 2003 - 2015 este estimat la cca. 500 - 900 MW. La nivelul anului 2004, 29%

din energia electrica a fost produsa in hidrocentrale.

Energia solara In Romania s-au identificat cinci zone geografice (0-IV),

diferentiate in functie de nivelul fluxului energetic masurat. Distributia geografica a

potentialului energetic solar releva ca peste jumatate din suprafata Romaniei

beneficiaza de un flux anual de energie intre 1.000-1300 kWh/m2-an.

Aportul energetic al sistemelor solaro-termale la necesarul de caldura si apa

calda menajera din Romania este evaluat la circa 1.434 mii tep (60 PJ/an), ceea ce ar

putea substitui aproximativ 50% din volumul de apa calda menajera sau 15% din cota

de energie termica pentru incalzirea curenta.

Potentialul exploatabil al producerii de

energie electrica prin sisteme fotovoltaice

este de aproximativ 1.200 GWh/an.

Energia eoliana. In Romania s-auidentificat cinci zone eoliene distincte (I-V), in functie de potentialul energetic existent,de conditiile de mediu si cele topogeografice. Romania are un potential energetic eolianridicat in zona litoralului Marii Negre, podisurile din Moldova si Dobrogea sau inzonele montane. Se pot amplasa instalatii eoliene cu o putere totala de pana la 14.000MW, ceea ce inseamna un aport de energie electrica de aproape 23.000 GWh/an. Pebaza evaluarilor preliminare in zona litoralului, inclusiv mediul offshore, pe termenscurt si mediu, potentialul energetic eolian amenajabil este de circa2.000 MW, cu ocantitate medie de energie electrica de 4.500 GWh/an.

Energia produsa in unitati hidroelectrice (grupuri de mica si mare putere). In

Romania, potentialul hidroenergetic al raurilor principale este de circa 40.000 GWh/an

si se poate obtine in amenajari hidroenergetice de mare putere (>10MW/unitate hidro)

sau de mica putere (<10 MW/unitate hidro), dupa urmatoarea repartizare:

- amenajari hidroenergetice de mare putere (34.000 GWh/an);

- amenajari hidroenergetice de mica putere (6.000 GWh/an).

Biomasa. Romania are un potential energetic de biomasa ridicat, evaluat la circa

7.594 mii tep/an (318 PJ/an), ceea ce reprezinta aproape 19% din consumul total de

resurse primare la nivelul anului 2000. Circa 54% din caldura produsa pe baza de

biomasa se obtine din arderea de reziduuri forestiere; 89% din caldura necesara

incalzirii locuintelor si prepararea hranei (mediul rural) este rezultatul consumului de

reziduuri si deseuri vegetale.

Energia geotermala. In Romania, temperatura surselor hidrogeotermale (cu

exploatare prin foraj-extractie) in geotermie de "joasa entalpie" este cuprinsa intre 25C

si 60C (in ape de adancime), iar la geotermia de temperatura medie temperaturile

variaza de la 60C pana la 125C ('ape mezotermale').

In prezent, se afla in functiune circa 70 sonde pentru apa calda (cu temperatura

peste 60C), in diferite zone geografice. Rezerva de energie geotermala cu posibilitati

de exploatare curenta in Romania este de circa 167 mii tep

1.2 Asigurarea resurselor energetice necesare

Lignit. Disponibilitatea rezervelor interne de lignit este evaluata pentru

urmatorii min. 50-70 ani, la un nivel de extractie de 30-35 mil.tone/an in exploatatii de

suprafata. Strategia privind mineritul prevede ca productia de lignit sa fie concentrata in

cele mai eficiente operatiuni din punct de vedere al costurilor care sunt exploatarile de

suprafata, iar minele neviabile ( mai ales exploatatiile subterane ) sa fie inchise.

Productia de lignit nu este subventionata in Romania si reprezinta o sursa de

energie competitiva care nu este influentata de tendinta pietei de crestere a pretului la

alti combustibili.

Huila Rezervele de huila existente permit o productie de 3,5 mil.tone/an;

Gazele naturale. Productia interna de gaze naturale va inregistra o scadere

accentuata din cauza limitarii resurselor naturale, iar dependenta de importuri in acest

caz va creste.