NORME DE PROTECTIE A MUNCII SI PREVENIRE A INCENDIILOR IN LABORATOR

NORME DE PROTECTIE A MUNCII    SI PREVENIRE A INCENDIILOR IN LABORATOR

Protectia muncii cuprinde ansamblul normelor de tehnica a securitatii si de igiena a muncii stabilite stiintific, care au drept scop asigurarea celor mai bune conditii de munca, prevenirea accidentelor si a imbolnavirilor profesionale pentru persoanele angrenate in procese de munca (inclusiv in activitati didactice) precum si protejarea locului de munca.

Respectarea acestor norme constituie o obligatie legala dar mai mult decat atat, trebuie sa fie o preocupare permanenta a tuturor celor implicati in munca, in propriul lor interes. Elevii, avand in vedere lipsa lor de experienta precum si viitoarele lor responsabilitati in acest domeniu, trebuie sa acorde o atentie deosebita protectiei muncii, chiar daca unele masuri le-ar putea parea exagerate la prima vedere.

Este mult mai bine sa previi decat sa regreti ulterior!

In timpul lucrarilor de laborator se vor respecta urmatoarele reguli:

. In timpul efectuarii lucrarii se va adopta o atitudine civilizata, fiind interzise jocurile de orice fel sau orice alta actiune potential periculoasa. Este de asemenea interzisa consumarea de alimente sau bauturi si fumatul.

. Se intezice atingerea obiectelor aflate sub tensiune sau introducerea de corpuri straine in prize, panouri de alimentare sau orificii ale aparatelor din laborator. Chiar bratarile sau lantisoarele metalice pot ajunge din neatentie la tensiuni periculoase!

. Manipularea materialelor necesare desfasurarii lucrarilor se va face numai dupa studierea partii teoretice si la indicatia cadrului didactic.

. Este interzisa atingerea sau manipularea altor aparate materiale sau substante, decat a celor care fac obiectul lucrarii curente.

. Alimentarea cu energie electrica a aparatelor si a montajelor experimentale se va face numai dupa verificarea lor de catre cadrul didactic si la indicatia acestuia.

. Se va evita acoperirea aparatelor cu mape, haine sau alte obiecte, deoarece opturarea cailor de ventilatie poate provoca supraincalzirea si deteriorarea lor.

. Daca este necesara interventia asupra montajelor experimentale, acestea vor fi in prealabil deconectate de la alimentare. Orice conectare sau deconectare a alimentarii va fi anuntata cadrului didactic si aprobata de acesta. Totodata colegii vor fi avertizati de fiecare data cand se alimenteaza aparatele si motajele.

. Dupa terminarea lucrarii se vor deconecta toate sursele de alimentare cu energie electrica iar materialele cuprinse in lucrare se vor ordona in pozitiile initiale.

. In cazul defectarii aparatelor sau materialelor, sau in cazul sesizarii unor feomene anormale se va atentiona imediat, fara nici o ezitare, cadrul didactic.

. In cazul unor electrocutari sau a altor accidente, se va acorda primul ajutor sub indrumarea cadrului didactic.

. In cazul declansarii unui incendiu se va intrerupe alimentarea cu energie electrica, elevii desemnati vor actiona stingatoarele cu praf sau bioxid de carbon (in cazul incendiilor de provenienta electrica se va evita apa) iar restul elevilor vor parasi in ordine laboratorul; un alt elev, special desemnat va anunta telefonic pompierii.

Se va evita pe cat posibil panica! Din cauza panicii, efectele accidentelor sunt de regula mult amplificate!

Prin respectarea masurilor de mai sus sansele producerii unor evenimente nedorite vor fi reduse la minimum, elevii putand lucra fara nici un sentiment de inhibare sau timorare.

Masuri de prevenire a electrocutarilor

1. Notiuni de baza despre electrocutari

Efectele fiziologice ale curentilor electrici prin organismele vii se numesc electrocutari.

In functie de parametrii curentului, de traseul parcurs si de starea fiziologica a organismului elctrocutat, efectele electrocutarii pot fi diferite. Medicina moderna cunoaste chiar multe metode de tratament sau interventii bazate pe actiunea directa a curentului electric. Dintre aplicatiile curentului electric in medicina se pot enumera:

. Bisturiul electric, prin care se realizeaza incizii cu diferite caracteristici reglabile prin parametrii curentului, in conditii de cauterizarea implicita.

. Defibrilatorul cardiac, prin care se poate interveni prin socuri electrice in cazul fibrilatiilor sau al stopurilor cardiace;

. Curentii diadinamici, utilizati in afectiunile neuro-motorii, etc. Din pacate, de cele mai multe ori, electrocutarile apar in conditii necontrolate, efectele lor putand ajunge pana la moarte.

In functie de gravitatea efectelor, electrocutarile pot fi impartite in:

. Electrosocuri, care au efecte mergand de la contractii involuntare sau pierderea constiintei pana la fibrilatii stopuri cardio-respiratorii. Pot sa apara si efecte indirecte: caderi sau loviri.

. Electro-traumatisme, care apar la curenti foarte mari , constand din arsuri, carbonizari ale tesuturilor, electroliza sangelui, etc.

Conventional limitele de periculozitate ale curentilor sunt fixate la 10-15 mA pentru curentul alternativ si de 50 mA pentru curentul continuu. Curentii alternativi de frecventa mica (50 Hz) sunt periculosi prin convulsiile care fac dificila eliberarea de sub tensiune. La frecvente mai mari (sute de KHz) nu se mai produc socuri, insa efectele se pot manifesta prin arsuri.

Este esential sa cunoastem ca electrocutarile sunt produse de trecerea sarcinilor electrice, deci de curent, nu de tensiune! La aceeasi tensiune de contact, daca rezistenta circuitului echivalent in care se plaseaza o persoana este mare (pielea uscata imbracamintea uscata, o podea buna izolatoare, cu un mobilier bun izolator in jur, etc.) este posibil ca ea sa nici nu simta electrocutarea. La scaderea rezistentei electrice a organismului prin transpiratie sau la atingerea unor obiecte aflate la potentialul pamantului, cum ar fi caloriferele, se pot produce insa electrosocuri mortale, datorita cresterii bruste a valorii curentului de electrocutare.

Dintre factorii care influenteaza electrocutarile cei mai importanti sunt:

. Marimea tensiunii de contact;

. Traseul strabatut de curent prin organism: acelasi curent care la nivelul membrelor sau intre mana dreapta si picioare nu este deosebit de periculos, poate provoca moartea daca strabate regiunea inimii (intre maini sau intre mana stanga si picioare);

. Starea organismului: dintre factorii care favorizeaza electrocutarile se pot enumera oboseala, afectiunile cardiace, prezenta unor proteze medicale sau a unui stimulator cardiac, transpiratia, murdaria, panica, etc;

. Durata electocutarii: la acelasi curent, o electrocutare de 2-3 secunde poate sa nu produca efectele dramatice care apar daca nu se reuseste deconectarea accidentatului de la tensiune.

Exista mai multe mecanisme de producere a electrocutarilor:

. Electrocutarea prin atingere directa, este cea mai frecventa si se produce prin intrarea in contact direct cu corpuri aflate la potentiale (tensiuni de atingere) periculoase. Chiar si numai apropierea de obiecte aflate la inalta tensiune poate provoca electrocutarea prin strapungerea aerului (de exemplu in cazul blocului de inalta tensiune din televizoare este periculoasa apropierea mainii sau a unei surubelnite neizolate de circuit);

. Electrocutarea prin contact indirect, prin slabirea rezistentei de izolatie a instalatiilor sau prin cuplari capacitive. In acest caz obiecte sau parti din instalatie care par nepericuloase pot curenta.

. Electrocutarea prin tensiunea de pas, care poate aparea in jurul unor conductoare de inalta tensiune cazute pe pamant, prin producerea unui gradient de potential la suprafata solului.

Rezistenta electrica a organismului uman in conditii medii se poate considera de ordinul KΩ-zeci de KΩ (3 KΩ in normele CEI), dar aceasta valoare depinde, asa cum s-a vazut, de foarte multi parametri. Valorile maxime admise pentru tensiunile de atingere si de pas sunt prevazute in legislatia romana prin STAS 26 12-1982.

2. Masuri de prevenire a electrocutarilor

Masurile de prevenire a electrocutarilor se pot imparti in masuri individuale, care trebuiesc respectate de fiecare persoana in parte si masuri constructive care trebuiesc luate de catre proiectantii producatori de echipamente electrice.

Dintre masurile individuale, cele mai importante sunt:

. Evitarea oricarei atingeri a obiectelor care s-ar putea afla sub tensiune;

. Utilizarea de instrumente si scule izolate electric corespunzator;

. Utilizarea cand este cazul a manusilor, cizmelor sau covoarelor electroizolante;

. Organizarea locului de munca in asa fel incat podeaua sa fie cat mai buna izolatoare, iar atingerile involuntare ale caloriferelor sau alte corpuri metalice sa fie excluse;

. Evitarea pe cat posibil a lucrului cu ambele maini atunci cand se fac interventii riscante. Se recomanda folosirea mainii drepte mai indepartata de inima.

Masurile constructive cele mai importante sunt:

. Protejarea echipamentelor prin carcase izolatoare;

. Legarea la pamant a elementelor metalice care pot ajunge accidental sub tensiune; centura de pamatare a cladirilor trebuie sa satisfaca cerintele impuse de lege, iar conectarea aparatelor prevazute cu borna de impamantare trebuie facuta printr-un cablu adecvat;

. Protectia prin legarea la conductorul de nul de protectie diferit de nulul de lucru;

. Utilizarea pe cat posibil a retelelor cu nulul izolat;

. Utilizarea de relee electronice de protectie activa care urmaresc rezistentele de izolatie sau tensiunile de echilibru din retelele trifazate si deconecteaza automat reteaua in cazul sesizarii unei atingeri.

Omologarea produselor trebuie sa urmeze procedurile legale, care presupun efectuarea de incercari de electro-securitate de catre laboratoare autorizate. Principalele incercari de electro-securitate sunt masurarea rezistentei de izolatie verificarea rigiditatii dielectrice, atat in conditii normale cat si in conditii de umiditate crescuta.

3. Masuri de prim ajutor in cazul electrocutarilor

Masurile de prim ajutor in caz de electrocutare se diferentiaza dupa simptomele prezentate de accidentat.

. In cazul stopului cardio-respirator se va aplica rapid un masaj cardiac extern concomitent cu respiratie gura la gura. Pentru aceasta accidentatul trebuie intins pe podea sau pe o masa.

. In cazul fibrilatiilor (batai foarte rapide si neeficiente ale inimii), a tulburarilor de ritm sau a durerilor cardiace se va lasa accidentatul cat mai linistit, fara a se i se face masaj cardiac. Cel mult i se va facilita acestuia o respiratie cat mai comoda prin deschiderea hainelor. In aceste cazuri se pot produce infracturi de miocard, care sunt agravate de efortul fizic de panica sau de masajul cardiac.

Este esentiala in cazul fiecarei electrocutari, chiar si in cazul celor care par mai putin periculoase, chemarea salvarii si deplasarea accidentatului la spital in vederea examinarii sale medicale.