Scheme cu un numar redus de intreruptoare

Scheme cu un numar redus de intreruptoare

Scop marirea gradului de utilizare a intreruptoarelor.

Justificare intreruptoarele:

Cele mai scumpe elemente ale instalatiei electrice

Cele mai complexe

Cele mai solicitate

Cele la care se intervine cel mai des in exploatare.

Ruperea arcului electric si deschiderea intreruptorului se produce in aproximativ 0,1s. Un intreruptor este manevrat de cate ori sau zeci de ori pe an.

T intreruptorul lucreaza cateva secunde pe an

T devine oportuna cresterea gradului de utilizare a lor.

I.            Solutii de scheme cu 1 intreruptor pentru mai multe circuite alimentate din aceeasi statie:

A)    intreruptorul intercalat in serie

B)     intreruptorul intercalat in derivatie

A)    Intreruptorul intercalat in serie (cu circuitul de alimentare din SEN)

S_s nu poate deconecta curenti de scc.

La un scc. in k₁ protectia L₁ intra selectiv in functionare si are loc urmatoarea succesiune de evenimente:

a)      protectia liniei L₁ da comanda de deconectare a intreruptorului unic (conectat in serie - I);

b)      la sfarsitul cursei de deconectare a intreruptorului I se inchid contactele auxiliare ale acestuia, prin care se da comanda de deschidere a S_s.

Liniile racordate la BC raman un timp relativ scurt (1 - 2 sec.) fara tensiune.

c)      cand S_S isi termina cursa de deschidere, prin contactele auxiliare ale acestuia se da comanda de inchidere a intreruptorului I.

Schema folosita la electrificari rurale, irigatii (de ex. in USA, in fosta URSS).

B)     Intreruptorul intercalat in derivatie (cu circuitul de alimentare din SEN)

La un scc. in k₁ protectia liniei L₁ comanda:

a)      inchiderea intreruptorului scurtcircuitor (I_{scurtcircuitor}) T scc. se muta amonte (pe BC) T valoarea curentului prin separatorul liniei L₁ se reduce foarte mult.

b)      La sfarsitul cursei de inchidere a I_{scurtcircuitor} se da comanda de deschidere a S_S (de pe L₁),

c)      Cand S_S termina cursa de deschidere se da comanda de deschidere a I_{scurtcircuitor}.

Dezavantajele acestei solutii:

Se muta defectul amonte T defectul se agraveaza (scade Z T creste curentul, defectul se aproprie de sursa);

Se lungeste durata defectului T RI² mare.

T se prefera intercalarea serie a intreruptorului I.

II.         Scheme cu un intreruptor la inceputul unei linii care alimenteaza cateva statii aflate la distante mari intre ele.

Este o varianta a intercalarii serie a intreruptoarelor dar de aceasta data, separatorul ce trebuie deschis se afla in statii (ST₁, ST₂, etc.) care pot fi la mare distanta intre ele.

In cazul unui defect in T₁ (K₁) protectia intreruptorului I_L sesizeaza si il deschide. Dupa care, protectia din ST₁ comanda deschiderea separatorului automat SDA₁. Cu intarziere, reanclaseaza apoi I_L continuand alimentarea celorlalte statii.

Daca are loc un scc. in K2, se interpune impedanta mare a T₁, valoarea curentului fiind insuficienta pentru demararea protectiei prin relee a intreruptorului I_L T se prevad separatoare scurtcircuitoare (S_sc1).

In aceasta situatie, protectia T₁ comanda inchiderea rapida a S_sc1 T se mareste valoarea curentilor de scc. pentru a fi sesizati de protectia I_L. In acelasi timp protectia T₁ comanda si deschiderea SDA₁, care se executa cu intarziere pentru a permite deschiderea prealabila a lui I_L.

La un defect in K₃ (intre statiile ST₂ si ST₃) protectia comanda deconectarea I_L. Apoi echipa de reparatii se duce si deschide S_L2 si apoi se repune linia in functiune. ST₃ ramane nealimentata (ca si urmatoarele statii) T intreruperi ale consumatorilor pe durata interventiei.

Pentru consumatori foarte exigenti T se poate folosi dublarea schemei: 2 linii magistrale de la care se alimenteaza cate 2 trafo. in fiecare statie.