ANALIZA PIETEI PRODUSELOR AGROALIMENTARE

ANALIZA PIETEI PRODUSELOR AGROALIMENTARE

Elasticitatea cererii de produse agroalimentare

Elasticitatea cererii in functie de factorii care o influenteaza se determina prin calcularea coeficientilor de elasticitate, astfel:

= in care:

Y = cererea de produse agroalimentare, exprimata fizic sau valoric

X = factorii care influenteaza cererea (venit, pret, publicitate etc.)

Y = sporul cererii de produse agroalimentare

ΔX = sporul factorului care influenteaza cererea

1 - perioada curenta

0 - perioada de baza

1.1.1. Elasticitatea cererii in functie de venit

* Problema:

In vederea efectuarii unui studiu al cererii de consum pentru produse agroalimentare cu ajutorul datelor din bugetele de familie, prin prelucrarea acestora s-au obtinut urmatoarele informatii:

Sa se calculeze urmatorii indicatori:

1. Coeficientul elasticitatii totale a cererii de consum in functie de venit;

2. Coeficientul elasticitatii cantitatii in functie de venit;

3. Coeficientul elasticitatii calitatii in functie de venit;

4. Cantitatea medie lunara cumparata de o persoana;

5. Pretul mediu unitar.

Rezolvare:

Se calculeaza coeficientii partiali de elasticitate, pentru cumparaturile exprimate valoric, utilizand formula clasica a coeficientului de elasticitate, pentru fiecare grupa de familie. Calculul se efectueaza incepand cu grupa a doua intrucat pentru prima grupa lipseste baza de raportare, astfel: a doua grupa fata de prima, a treia fata de a doua etc., respectiv cu baza in lant, obtinandu-se 6 coeficienti partiali de elasticitate.

Coeficientul partial: = , in care :

y = valoarea cumparaturilor lunare pe o persoana

x = venitul lunar pe o persoana

1 - perioada curenta

0 - perioada de baza

Apoi, se vor calcula coeficientii elasticitatii totale, prin ponderarea coeficientilor partiali de elasticitate determinati anterior, sub forma unor medii aritmetice ponderate, avandu-se in vedere ponderile detinute de fiecare grupa de familie in total esantion.

Coeficientul mediu:

= , in care :

p_i = ponderea detinuta de fiecare grupa de familie in total esantion

Pentru calculul coeficientului elasticitatii cantitatii in functie de venit, se urmareste acelasi procedeu ca la primul punct, cu deosebirea ca se vor avea in vedere cumparaturile exprimate fizic, respectiv cantitatea de cumparaturi lunare.

Coeficientul partial:

in care:

q = cantitatea de cumparaturi lunare pe o persoana

x = venitul lunar pe o persoana

1 - perioada curenta    0 - perioada de baza

Coeficientul mediu:

, in care :

p_i = ponderea detinuta de fiecare grupa de familie in total esantion

Coeficientul de elasticitate pentru calitate in functie de venit se determina ca diferenta intre coeficientul elasticitatii totale a cererii de consum in functie de venit si coeficientul elasticitatii cantitatii in functie de venit.

_{calitate y/x q/x} , in care:

_y/x coeficientul elasticitatii totale a cererii de consum in functie de venit

_q/x coeficientul elasticitatii cantitatii in functie de venit

Cantitatea medie lunara cumparata de o persoana se calculeaza prin ponderarea cantitatilor cumparate de o persoana pe fiecare grupa de familie, avandu-se in vedere ponderile detinute de fiecare grupa de familie in total esantion.

, in care :

q_i = cantitatea de cumparaturi lunare pe o persoana

p_i = ponderea detinuta de fiecare grupa de familie in total esantion

Pretul mediu unitar se calculeaza ponderand pretul unitar obtinut pentru fiecare grupa de familie, prin raportarea valorii cumparaturilor la cantitatea acestora.

, in care :

y_i = valoarea cumparaturilor lunare pe o persoana

P_i = pretul unitar

q_i = cantitatea de cumparaturi lunare pe o persoana

p_i = ponderea detinuta de fiecare grupa de familie in total esantion

** Problema:

In vederea efectuarii unui studiu al cererii de consum pentru produse agroalimentare cu ajutorul datelor din bugetele de familie, prin prelucrarea acestora s-au obtinut urmatoarele informatii:

Sa se calculeze urmatorii indicatori:

1. Coeficientul elasticitatii totale a cererii de consum in functie de venit;

2. Coeficientul elasticitatii cantitatii in functie de venit;

3. Coeficientul elasticitatii calitatii in functie de venit;

4. Cantitatea medie lunara cumparata de o persoana;

5. Pretul mediu unitar.

1.1.2. Elasticitatea cererii in functie de pret

* Problema:

Analizand vanzarile efectuate la nivelul unui magazin de legume-fructe, s-a constatat ca in perioada t₀ s-au vandut 3.050 kg citrice, din care 2.000 kg portocale, la pretul de 3,5 u.m./kg si 1.050 kg mandarine, la pretul de 4,5 u.m./kg.

In perioada t₁, pretul unui kg de mandarine a scazut cu 10%, ceea ce a determinat o redistribuire a cererii de consum in favoarea acestora. Astfel, in conditiile mentinerii cererii totale la acelasi nivel, s-au vandut, in perioada t₁ 1.300 kg mandarine si 1.750 kg portocale.

Sa se calculeze urmatorii indicatori:

Coeficientul elasticitatii directe a cererii de consum, in functie de pret, pentru mandarine;

Coeficientul elasticitatii transversale (incrucisate) a cererii de consum pentru portocale, in functie de pretul pentru mandarine;

Cotele de piata detinute de cele doua produse in perioadele t₀ si t₁.

Rezolvare:

in care:

q_M = cantitatea ceruta de mandarine

p_M = pretul unui kg de mandarine

1 - perioada curenta

0 - perioada de baza

, in care:

q_P = cantitatea ceruta de portocale 1 - perioada curenta

p_M = pretul unui kg de mandarine 0 - perioada de baza

Cota de piata in perioada t₀ :

Cota de piata in perioada t₁ :

in care :

q_P = cantitatea ceruta de portocale

p_M = pretul unui kg de mandarine 1 - perioada curenta

q_M q_P = cantitatea ceruta de citrice 0 - perioada de baza

** Problema:

Analizand vanzarile efectuate la nivelul unui magazin alimentar, s-a constatat ca in perioada t₀ s-au vandut 5.000 pachete de unt si margarina, din care 3.500 pachete margarina, la pretul de 2,5 u.m./kg si 1.500 pachete unt, la pretul de 4,5 u.m./kg.

In perioada t₁, pretul unui pachet de unt a scazut cu 5%, ceea ce a determinat o redistribuire a cererii de consum in favoarea acestuia.

Astfel, in conditiile mentinerii cererii totale la acelasi nivel, s-au vandut, in perioada t_1, 1.800 pachete unt si 3.200 pachete margarina.

Sa se calculeze urmatorii indicatori:

Coeficientul elasticitatii directe a cererii de consum, in functie de pret, pentru produsul unt;

Coeficientul elasticitatii transversale (incrucisate) a cererii de consum pentru produsul margarina, in functie de pretul produsului unt;

Cotele de piata detinute de cele doua produse in perioadele t₀ si t₁.

1.1.3. Elasticitatea cererii in functie de publicitate

* Problema:

Vanzarile totale de mezeluri ale unei firme agroalimentare variaza de la 290 tone la 320 tone, la o modificare a cheltuielilor cu publicitatea de la 21.100 u.m. la 32.400 u.m.

Sa se calculeze coeficientul de elasticitate al cererii de consum pentru mezeluri, in functie de publicitate, in conditiile in care ceilalti factori de influenta se considera constanti.

Rezolvare:

Pentru calculul coeficientului de elasticitate al cererii de consum pentru mezeluri, in functie de publicitate, se va utiliza formula clasica a coeficientului de elasticitate astfel:

, in care :

q = cantitatea ceruta de mezeluri 1 - perioada curenta

Cp = cheltuielile cu publicitatea 0 - perioada de baza

** Problema:

O firma producatoare de preparate din carne a inregistrat, in perioada t₀ - t₁, vanzari care variaza de la 450 tone la 600 tone, la o modificare a cheltuielilor cu publicitatea de la 22.500 u.m. la 35.400 u.m.

Sa se calculeze coeficientul de elasticitate al cererii de consum pentru preparate din carne, in functie de publicitate, in conditiile in care ceilalti factori de influenta se considera constanti.

1.2. Dimensiunea pietei produselor agroalimentare

1.2.1. Determinarea numarului optim de vanzatori (forta de vanzare)

* Problema:

O societate comerciala agroalimentara detine 170 de clienti de 3 tipuri, dintre care: 50 clienti de tip I, 35 clienti de tip II, 85 clienti de tip 3. Acestia sunt clasificati in functie de numarul de vizite pe care trebuie sa le faca anual fiecaruia, astfel: clienti de tip I - 16 vizite/an, clienti de tip II - 22 vizite/an, clienti de tip III - 35 vizite/an. Stiind ca numarul de vizite pe care il poate efectua anual un vanzator este de 20 pentru clientii de tip I, 10 pentru clientii de tip II, 25 pentru clientii de tip III, sa se determine dimensiunea fortei de vanzare necesara pe aceasta piata si distributia pe tipuri de clienti.

Rezolvare:

Initial, se calculeaza numarul de vizite necesar pentru fiecare tip de clienti, astfel:

N_{vizite X} = N_{clienti tipX} * N_{vizite/client tipX} in care :

N_{clienti tipX} = numarul de clienti de tip I, II, III

N_{vizite/client tipI} numarul de vizite efectuate pentru un client de tip I X = tipul de clienti : I, II, III

Apoi se calculeaza numarul de vanzatori necesar pentru fiecare tip de clienti.

Numarul total de vanzatori necesar se calculeaza insumand numarul de vanzatori necesar pentru fiecare tip de clienti

N_vanzatori N_vanzatoriI + N_vanzatoriII + N_vanzatoriIII

** Problema:

O societate comerciala a segmentat piata unui produs agroalimentar in 4 zone (I, II, III, IV), estimand vanzari anuale pentru fiecare segment in parte, astfel: 250.000 bucati pentru zona I, 150.000 bucati pentru zona II, 500.000 bucati pentru zona III si 300.000 bucati pentru zona IV.

In functie de conditiile specifice fiecarei zone in parte, din analiza indicatorilor de piata in aceste zone rezulta ca volumul anual de vanzari pentru fiecare vanzator difera in cele 4 zone astfel: 25.000 bucati pentru zona I, 30.000 bucati pentru zona II, 25.000 bucati pentru zona III, 30.000 bucati pentru zona IV.

Sa se determine dimensiunea fortei de vanzare necesara pe aceasta piata si distributia pe cele 4 zone.

1.2.2. Salarizarea vanzatorilor dintr-o intreprindere agroalimentara

* Problema:

Intr-o societate comerciala agroalimentara, vanzarile medii lunare realizate de un vanzator sunt de 27.000 u.m. Un vanzator primeste un salariu fix de 900 u.m./luna, un comision de 2% pentru vanzarile ce depasesc nivelul mediu si cate 100 u.m. pentru fiecare nou client atras. Ce salariu are un vanzator care a vandut in valoare de 30.000 u.m., in conditiile in care a atras de pe piata 4 noi clienti?

Rezolvare:

Salariul vanzatorului se calculeaza astfel:

Sv = Sf₁ + c% v + Sf₂*c_{n ,} in care

Sf₁ = salariul fix

Sf₂ = suma fixa primita pentru fiecare nou client atras

c% = comisionul primit pentru vanzarile ce depasesc nivelul mediu

v = diferenta dintre vanzarile efectuate si vanzarile medii

c_n = numarul de clienti noi

** Problema:

Intr-o societate comerciala agroalimentara, vanzarile medii lunare realizate de un vanzator sunt de 15.000 u.m. Un vanzator primeste un salariu fix de 800 u.m./luna, un comision de 3% pentru vanzarile ce depasesc nivelul mediu si cate 100 u.m. pentru fiecare nou client atras. Ce salariu are un vanzator care a vandut in valoare de 15.500 u.m. unor clienti vechi si de 400 u.m. unor clienti noi, in conditiile in care a atras de pe piata 3 noi clienti?

1.2.3.Calculul dimensiunilor pietei efective si a pietei potentiale

* Problema:

Un produs alimentar, care se adreseaza unei populatii de 2 mil. persoane, este consumat in mod efectiv de numai 1,5 mil. persoane, norma efectiva pe o persoana fiind in medie de 20 kg anual fata de un nivel optim de 25 kg.

Sa se calculeze:

Dimensiunile pietei efective si potentiale;

Largirea pietei (in marime absoluta si relativa);

Proportia extinderii pietei pe cele 2 cai : extensiva si intensiva.

Rezultatele vor fi exprimate grafic.

Rezolvare:

Dimensiunea pietei efective si dimensiunea pietei potentiale ale produsului se calculeaza astfel:

D = N * , in care:

N = numarul consumatorilor produsului

= consumul mediu pe o persoana

Largirea pietei pana la dimensiunile pietei potentiale se determina astfel:

- in marime absoluta:

L_p D_p - D_e = N_p * - N_e *, in care:

D_p = dimensiunea pietei potentiale

D_e = dimensiunea pietei efective

N_p = numarul consumatorilor potentiali ai produsului

= consumul potential mediu pe o persoana

N_e = numarul consumatorilor efectivi ai produsului

= consumul efectiv mediu pe o persoana

- in marime relativa:

L_p% =

Proportia extinderii pietei se calculeaza astfel:

pe cale extensiva:

pe cale intensiva:

Reprezentarea grafica se va efectua intr-un sistem de coordonate in care pe abscisa (axa OX) se va reprezenta numarul consumatorilor produsului (N), iar pe ordonata (axa OY) consumul mediu pe o persoana ().

** Problema:

Un produs alimentar, care se adreseaza unei populatii de 4 mil. persoane, este consumat in mod efectiv de numai 2,5 mil. persoane, norma efectiva pe o persoana fiind in medie de 35 kg anual fata de un nivel optim de 50 kg.

Sa se calculeze: dimensiunile pietei efective si potentiale, largirea pietei (in marime absoluta si relativa) si proportia extinderii acesteia pe cele 2 cai: extensiva si intensiva. Rezultatele vor fi exprimate grafic.

Coeficientul de variatie pentru evaluarea gradului de dezvoltare teritoriala a unei piete

* Problema:

In vederea evaluarii gradului de dezvoltare teritoriala a unei piete, se dau urmatoarele informatii referitoare la vanzarile totale si populatia celor 3 zone analizate:

Sa se calculeze coeficientul de variatie.

Rezolvare:

Coeficientul de variatie are urmatoarea formula:

γ in care:

= abaterea medie patratica a vanzarilor

= vanzarile medii pe locuitor in total teritoriu

Pentru calcularea coeficientului de variatie este necesara calcularea prealabila a abaterii medii patratice si a vanzarilor medii pe locuitor in total teritoriu, dupa urmatoarele formule:

, in care:

x_i    = vanzarile medii pe locuitor in zona i

f_i    = populatia din teritoriul i

x_i = x / f_i

, in care:

X_t    = vanzarile in total teritoriu

= populatia din total teritoriu

Avand in vedere impartirea teritoriala a pietei, pentru facilitarea calculului abaterii medii patratice, formula se va rezolva in mai multe etape, iar rezultatele fiecarei etape se vor inregistra intr-un tabel de felul urmator:

** Problema:

Sa se calculeze coeficientul de variatie, in vederea evaluarii gradului de dezvoltare teritoriala a unei piete, cunoscand urmatoarele informatii referitoare la vanzarile totale si populatia celor 4 zone analizate:

Alegerea pietei de produse agroalimentare in functie de conjunctura

* Problema:

O societate comerciala cu profil zootehnic, care exporta carne de vita, doreste sa faca o selectie intre trei piete (X, Y, Z), avand in vedere ca, in functie de starea conjuncturala a pietei, profitul probabil pe care il va obtine va fi diferit, astfel:

Ce piata va alege exportatorul si care este profitul probabil realizabil, in conditiile aplicarii criteriilor de selectie Wald (criteriul maximin) si Bayes Laplace (criteriul rationalitatii sau al ratiunii insuficiente)?

Rezolvare:

Criteriul de selectie Wald (criteriul maximin)

Se mai numeste criteriul pesimistului si presupune maximizarea minimelor; reprezinta regula pesimista de maximizare intre eficientele minime.

V_{i op} = max i (min j * A_ij) , in care:

i numarul de piete

j = numarul de conjuncturi ale pietei

A_ij = profiturile obtinute pe fiecare piata in fiecare strare conjuncturala

Prin aceasta formula se va alege alternativa cu profitul cel mai mic din cadrul fiecarei stari conjuncturale ale pietei (min j * A_ij), iar dintre acestea se va alege piata pe care se obtine profitul maxim [max i (min j * A_ij)].

Criteriul de selectie Bayes Laplace (criteriul rationalitatii sau al ratiunii insuficiente)

Pentru aplicarea acestui criteriu se presupune ca fiecare stare conjuncturala a pietei se va realiza cu aceeasi probabilitate.

V_{i op} = max i * 1/k * , in care:

K numarul starilor conjuncturale

=profiturile obtinute pe fiecare piata in fiecare strare conjuncturala

i = numarul de piete j = numarul de conjuncturi ale pietei

** Problema:

O societate comerciala cu profil piscicol, care exporta preparate din peste, doreste sa faca o selectie intre patru piete (X, Y, Z, W), avand in vedere ca, in functie de starea conjuncturala a pietei, profitul probabil pe care il va obtine va fi diferit, astfel:

Ce piata va alege exportatorul si care este profitul probabil realizabil, in conditiile aplicarii criteriilor de selectie Wald (criteriul maximin) si Bayes Laplace (criteriul rationalitatii sau al ratiunii insuficiente)?