CATEGORII DOCUMENTE |
Aeronautica | Comunicatii | Electronica electricitate | Merceologie | Tehnica mecanica |
Proiectarea reductorului de turatie
1. Proiectarea angrenajului. Calculul de predimensionare
Date de proiectare:
Puterea de calcul la arborele I al reductorului:
P1= 1.1 [kW]
Turatia pe arborele I al reductorului:
n1= 4910 [rot/min]
Momentul de torsiune la arborele I al reductorului:
Mt1=2135.5 [Nm]
Raportul de transmitere al angrenajului:
i1= 4
Regimul de lucru al transmisiei:
t = 16 ore/zi
Durata de functionare:
Lh= 18500 Ore
calculul vitezei periferice:
Vp= 0,1085.48 [m/s]
Stabilirea clasei de precizie a angrenajului:
Precizia de executie a angrenajului si a rotilor dintate este determinata de clasa de precizie, de rugozitatea flancurilor si de jocul dintre flancuri corespunzator tipului de ajustaj ales pentru rotile in angrenare. Corespunzator vitezei periferice va rezulta treapta de precizie(conform T.1). Proiectantul de angrenaje trebuie sa cunoasca metoda si tehnologia de fabricare a angrenajului pe care il proiecteaza, pentru a garanta interschimbabilitate rotilor dintate si a angrenajelor, respectiv o buna functionare si o executie intr-un sistem de tolerante care sa asigure precizia geometrica. Pentru toate tipurile de angrenaje sunt stabilite 12 clase de precizie, notate de la 1 la 12. Pentru angrenajele cilindrice, clasele 1,2,12, nu se prevad tolerante. STAS-rile care cuprind date referitoare la executia angrenajelor sunt:
STAS 6273 -angrenaje cilindrice;
STAS 7395 -angrenaje cu cremaliera;
STAS 6460 -angrenaje conice si hipoide;
STAS 6461 -angrenaje melcate cilindrice;
STAS 12192 - pentru alegerea treptelor de precizie si rugozitatii danturii la angrenaje .
T.1
|
|
|
|
|
|
Treapta de precizie la dantura inclinata |
|
|
|
|
|
Treapta de precizie la dantura dreapta |
|
|
|
|
Alegerea treptei de precizie functie de viteza periferica, coroborat cu procesul tehnologic final de executie a rotilor dintate(T.2), se va stabili pe baza schemei tehnologice(Fig.1.) operatiile tehnologice intre semifabricat - roata dintata(produs final).
Treapta de precizie aleasa este 9
Tipul danturii este: - dreapta
- inclinata
Otelurile folosite pentru constructia rotilor dintate (cilindrice, conice, melcate) pot fi impartite in 2 grupe:
oteluri de imbunatatire sau normalizare, la care duritatea este mai mica de 3500 Mpa;
oteluri ce pot fi durificate superficial prin cementare, nitrurare, calite prin CIF sau cu flacara.
In tabelul T.3. sunt date recomandari privind rugozitatile flancurilor dintilor functie de treapta de precizie.
T.3
Treapta de precizie | ||||
Rugozitatea flancurilor |
|
|
|
Nu se indica in literatura de specialitate |
Stabilirea mai exacta a rugozitatii flancurilor corelata cu procesul final de executie al rotii dintate este dat in tabelul T.
T.
Procedeul tehnologic final |
Rugozitatea flancurilor |
Rectificare si lepuire | |
Rectificare ingrijita | |
Rectificare grosolana | |
Frezare si sevaruire | |
Frezare ingrijita | |
Frezare grosolana | |
Matritare, stantare, rulare | |
Turnare |
Lepuire Tratament
termic de durificare superficiala
Fig. 1.Tehnologi de realizare rotilor dintate
T.2.
Treapta de precizie |
|||||||||||
Viteza periferica in m/s |
Dantura dreapta |
| |||||||||
| |||||||||||
| |||||||||||
| |||||||||||
Dantura dreapta |
| ||||||||||
| |||||||||||
| |||||||||||
| |||||||||||
Procedeul de prelucrare |
Rectificare |
o |
o | ||||||||
Sevaruire |
o | ||||||||||
Mortezare, Rabotare, Frezare |
o | ||||||||||
Frezare cu freza melc |
o | ||||||||||
Frezare urmata de calire | |||||||||||
Stantare, Presare, Injectare |
o | ||||||||||
Turnare |
o | ||||||||||
.- Se obtine in conditii normale de prelucrare o - Se obtine in conditii speciale de prelucrare |
|||||||||||
Obs: La alegerea treptei de precizie a unui angrenaj, se procedeaza astfel: in functie de destinatia angrenajului, se aleg treptele de precizie recomandate; treapta de precizie in care se va exacuta angrenajul - din domeniul recomandat - se alege in functie de viteza periferica a angrenajului; treapta de precizie se recomanda sa se incdreze in domeniul recomandat in functie de destinatia angrenajului; se adopta procedeul de prelucrare care sa asigure treapta de precizie aleasa. |
Materiale utilizate in constructia rotilor dintate
Rotile dintate se pot executa dintr-o gama foarte larga de materiale: oteluri laminate, forjate sau turnate, fonte, bronzuri, alame, aliaje de aluminiu, materiale sinterizate. Materialele nemetalice folosite in constructia rotilor dintate au caracteristici mecanice reduse si sunt folosite pentru roti dintate mai putin incarcate, avantajul lor este ca au o functionare mai silentioasa decat cele realizate din materiale metalice.
Otelurile sunt principalele materiale utilizate in constructia rotilor dintate din punct de vedere al proprietatilor mecanice si a prelucrabilitatii. Otelurile folosite se impart in oteluri moi, cu duritate superficiala mica sau medie (), otelurile de imbunatatire sau normalizate si oteluri dure (), otelurile ce pot fi durificate superficial prin cementare, nitrurare, ioninitrurare, calire prin CIF sau cu flacara.
Otelirile de imbunatatire
Operatia de imbunatatire este tratamentul termic format din calire, urmat de o revenire inalta, se realizeaza inaintea operatiei de danturare. Cele mai folosite oteluri de imbunatatire sunt: OLC45, OLC55, OLC60, oteluri aliate 40Cr 10, 33MoCr11, 41MoCr11, 50VCr11 etc.
Otelirile de Cementare
Cementarea reprezinta imbogatirea stratului superficial in carbon si se aplica otelurilor cu continut scazut de carbon. Danturarea se executa inaintea cementarii, dupa cementare si calire urmand a se rectifica datorita deformarilor ce apar. Cele mai des folosite sunt otelurile carbon ce calitate: OLC11, OLC15, OLC 25 si otelurile aliate: 18MoCrNi13, 20MoNi35, 21MoMnCr12, 13CrNi30.
Se mai utilizeaza oteluri calite superficial(CIF, flacara) dupa imbunatatire: OLC45, 41MoCr11, 40Cr10 dar si oteluri nitrurate(tratament termo-chimic de imbogatire a stratului superficial cu azot, dupa care nu mai este nevoie de rectificare).
Pe baza acestor recomandari, directii pentru alegerea materialului pentru realizarea angrenajului se alege materialul conform tabelului T.5.
Dupa alegerea materialului seva tine cont si de tabelul T.6., caracteristicile mecanice ale materialelor folosite in constructia rotilor dintate.
T.6
Obs:
Otelurile cu (*) sunt de preferat. Valorile rezistentei la rupere () si ale () sunt indicate pentru materialul in stare normalizata
La angrenajele confectionate din oteluri de imbunatatire se recomanda ca duritatea flancurilor danturii pinionului sa fie mai mare decat duritatea danturii rotii conjugate si anume;
Pentru executia angrenajului se va folosi materialul OL70
- STAS 6273
- tratament calire cu flacara sau CIF
- duritatea -Miez(HB) 200
- rezistenta la rupere 700
- limita de curgere 350
- rezistenta limita de rupere prin oboseala la piciorul dintelui 180 - presiunea hertziana limita la oboseala 420
Elemente dimensionale ale angrenajului
Determinarea distantei dintre axe() si a modulului :
Distanta minima dintre axe se determina din conditia ca dantura angrenajului proiectat sa reziste la oboseala, la presiunea hertziana de contact (pitting). Relatia de calcul este:
amin 1,2 = (1+i12)=75.68
Unde:
- KH -factorul global al presiunii hertziene de contact.
- KH = 80000-90000 Nmm2, pentru
- KH = 110000-120000 Nmm2, pentru , se va adopta pentru proiectare valori medii ale intervalului.
- Ks - factorul de suprasarcina se alege conform tabelului urmator;
Masina motoare. |
Caracteristica sarcinii masinii conduse |
||
uniform |
soc moderat |
soc puternic |
|
ventilator centrifugal |
concasor de minereuri |
||
agitator de lichid pur |
agitator de lichide si solide |
compresor cu un cilindru |
|
transportor cu banda(vit. uniforma) |
transportor cu banda(vit. uniforma) |
transportor vibrator |
|
Uniform Turbina Motor electric |
>1.75 |
||
Soc moderat Motor cu ardere interna policilindric |
>2 |
||
Soc puternic Motor cu ardere interna monolicilindric |
>2.25 |
- - momentul de torsiune pe arborele pinionului
-
- - raportul de transmitere al angrenajului.
-
- b/d1- raportul dintre latimea danturii si diametrul de divizare al pinionului, se adopta dupa cum urmeaza;
Duritatea flancurilor |
Amplasarea pinionului |
Clasa de precizie |
Angr. conice |
||||||||
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
||
|
simetric intre reazeme | ||||||||||
asimetric intre reazeme | |||||||||||
in consola |
|
||||||||||
Dantura durificata superficial |
simetric intre reazeme | ||||||||||
asimetric intre reazeme | |||||||||||
in consola |
In constructia reductoarelor de turatie distanta dintre axe este standardizata, astfel;
I | ||||||||||
II |
Obs: Sunt de preferat cele din sirul I.
Se adopta distanta dintre axe a12 min=80, pentru care trebuie sa satisfaca conditiile:
Modulul normal minim necesar al danturii rotilor dintate():
Modulul minim al danturii rotilor dintate care formeaza angrenajul se determina din conditia ca dantura rotilor sa reziste la rupere prin oboseala la piciorul dintelui. Relatia de calcul a modulului minim este;
Unde:
- Kf - factorul global al efortului unitar de la piciorul dintelui.
- Kf=2.2.2 pentru - pentru danturi nedurificate
- Kf=1,6.1,8 pentru - pentru danturi durificate
- - rezistenta limita de rupere prin oboseala la piciorul dintelui.
In constructia reductoarelor de turatie modulul este standardizata, astfel;
I | |||||||||||||
II |
Obs: Sunt de preferat cele din sirul I.
Se adopta m min=1, pentru care trebuie sa satisfaca conditiile:
Stabilirea unghiului de inclinare al rotilor dintate:
se alegeb=150, pentru roti cu danturi
Calculul numarului de dnti al rotilor dintate care formeaza angrenajul
Se determina mai intai numarul maxim de dinti , al piciorului, din considerente geometrice si cinematice al angrenajului.
=30.09
Parametrii care intervin sunt adoptati anterior
Numarul de dinti , al pinionului se recomanda a se alege la valoarea intreaga imediat mai mica decat , si trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii;
a) sa fie mai mare sau egal cu 1 Aceasta conditie nu este satisfacuta totdeauna, mai ales la angrenajele cu danturi durificate superficial Pentru a fi satisfacuta se adopta pentru , imediat superioara, se recalculeaza , se adopta si se calculeaza , se face acest lucru pana cand .
b) Daca numarul de dinti este cuprins intre se va avea in vedere ca la alegerea deplasarii specifice , a danturii pinionului, sa fie verificata conditia de evitare a subtaierii danturii.
c)
Adopt Z1=25 dupa varianta c)
Dupa ce s-a ales numarul de dintii ai pinionului se recalculeaza modulul normal al danturii cu relatia;
Se adopta =1.25 conform STAS 822-82
Determinarea numarului de dintiai rotii conjugate
=100 aleg Z2=100
Se recomanda daca este posibil ca numerele de dinti sa fie prime intre ele. Aceasta se obtine fie adaugand sau scazand un dinte la roata dintata conjugata.
Determinarea distantei de referinta dintre axe
Intre distanta dintre axe standardizata si distanta de referinta dintre axe trebuie sa existe relatiile.
a) pentru angrenaj deplasat pozitiv
b)
ambele relatii se verifica
Daca conditiile nu sunt indeplinite se pot modifica;
- - adaugand sau scazand un dinte
- - unghiul de inclinare
- - modulul normal al danturii adoptand o valoare imediat superioara, dar recalculand numarul de dinti , si refacand calculele.
Concluzii:
In urma calcului de predefinire a angrenajului se stabilesc:
- - distanta dintre axe( standardizata)
- - modulul normal al danturii(standardizat);
- - unghiul de inclinare
- z1, z2 numarul de dinti ai pinionului respectiv ai rotii dintate conjugate;
- a012- distanta de referinta dintre axe.
2. Numarul de dinti z1, z2 adoptati pentru pinion si pentru roata dintata trebuie sa fie astfel ales astfel incat abaterea raportului de transmitere sa fie mai mica de 3% astfel;
=0 relatia se verifica
=4
Daca aceasta conditie nu este indeplinita se modifica numarul de dinti ai rotii conjugate sau chiar ai pinionului cu observatia ca daca se modifica si numarul de dinti ai pinionului trebuie recalculat modulul danturii si restandardizat;
=1.236
Calculul geometric al angrenajului cilindric
Elementele cremalierei de referinta:
c0
- - unghiul profilului de referinta standardizat;
- - coeficientul inaltimii capului de referinta;
- - coeficientul inaltimii piciorului de referinta
- - jocul de referinta la picior.
Calculul deplasarilor specifice ale danturii
- unghiul profilului in plan frontal ;
- unghiul de rostogolire frontal (awt
- suma deplasarilor specifice ale danturii rotilor in plan normal;
Sub aspectul deplasarii de profil, angrenajele sunt caracterizate de deplasarea insumata si pot fi diferentiate urmatoarele cazuri:
1) iar - angrenaje zero;
2) iar - angrenaje zero deplasate;
3) iar - angrenaje deplasate. Daca angrenajele sunt deplasate minus, iar daca angrenajele sunt deplasate plus.
Deplasarea profilelor a aparut ca un mijloc de evitare a interferentei si este larg utilizata in prezent pentru confectionarea unor angrenaje cu calitati deosebite deoarece nu necesita cheltuieli suplimentare fasa de cel nedeplasat.
Principalele imbunatatiri obtinute prin deplasarea profilelor sunt:
- marirea rezistentei dintelui la baza, prin deplasare pozitiva;
- reducerea uzurii flancurilor prin egalizarea valorilor pentru alunecarile specifice, prin deplasare simetrica (angrenaj zero deplasat);
- repararea angrenajelor fara inlocuirea rotii de diametru mare, prin deplasarea negativa a acesteia;
- marirea rezistentei flancului dintelui si asigurarea unor conditii superioare de ungere.La alegerea deplasarii specifice a danturii pinionului trebuie avut in vedere ca deplasarea specifica sa fie suficient de mare pentru a evita subtaierea. Conform normei DIN 3992 , si in functie de criteriul urmarit, se alege conform fig.1;
- , pentru danturi cu alunecari egalizate
- , pentru danturi cu portanta mare la flanc si picior
- , pentru obtinerea unui grad mare de acoperire.
A) Scopul principal, este obtinerea unei portante mari, frecvent se adopta ,
B) ISO TC 60 recomanda
- pentru - angrenaje zero deplasate
- pentru - angrenaje zero deplasate cu deplasarile specifice
- pentru - propune angrenaje deplasate cu deplasarile specifice
- pentru - tot angrenaje deplasate
C) Se recomanda si urmatorul mod de adoptare al deplasarilor specifice ce rezulta din rezolvarea sistemului;
, este cel adoptat, sau se calculeaza.
D) repartizarea pe roti se face conform fig. 2 pentru angrenaje cu raport de transmitere (reductoare) si conform fig.3 pentru respectiv cu raport de transmitere (amplificatoare de turatie). Cu valorile pe abscisa si se determina un punct apartinand dreptei D din familia fascicolului de drepte din figura. Pe dreapta D astfel determinata, pentru numerele pe abscisa, se gasesc pe ordonata deplasarile , respective .
Fig.1
Fig.2
Fig.3
E) O metoda mai simpla si rapida, adoptata de British Standards (BS PD 6457) recomanda pentru aplicatii de uz general relatia:
, respctiv
, pentru angrenaje care lucreaza la viteze mari.
In ambele cazuri, se determina cu relatia;
Parametrii de baza ai angrenajului
- modulul frontal
- diametrele de divizare: d1 = =32.35
d2 = =129.4
- diametrele de baza db1 = d1 cosαt=30.27
db2 = d2 cosαt=121.09
-. diametrele de rostogolire dw1= d1*=32.35
dw2= d2*=129.4
- diametrele de picior =28.6 si 125.65
- diametrul de cap : da1= d1 + 2mn(h0a* + xn1)=385
da2= d2 + 2mn(h0a* + xn2)=131.9
- inaltimea dintilor =2.25
=3.125
unghiul de presiune la capul dintelui in plan frontal
αat1 =arccos=29.68
αat2 =arccos=23.13
arcul dintelui pe cercul de cap in plan frontal:
Pentru evitarea subtaierii dintelui la cap, ca urmare a ascutirii accentuate se recomanda:
, pentru roti din material de imbunatatire.
, pentru roti cu danturi durificate superficial
Daca aceste conditii nu sunt indeplinite se recurge la modificarea repartitiei deplasarilor specifice, sau in cel mai rau caz la reducerea diametrelor de varf cu rezerva de a verifica gradul de acoperire.
- latimea rotilor dintate
=45
=48
, s-a adoptat anterior
Verificarea conditiilor de functionare corecta a angrenajului
- gradul de acoperire al profilului
=1.41 relatia se verifica
- gradul de acoperire datorita inclinarii dintilor: =1.008
- gradul de acoperire total:
Se recomanda:
, pentru angrenaje cu precizie 5, 6, 7.
, pentru angrenaje cu precizie 8, 9, 10, 11.
- numarul minim de dinti ai rotilor:
Proiectarea angrenajului. TREPTA II. Calculul de predimensionare
Date de proiectare:
Puterea de calcul la arborele I al reductorului:
P2= 1.02 [kW]
Turatia pe arborele I al reductorului:
n2= 1227.5 [rot/min]
Momentul de torsiune la arborele I al reductorului:
Mt2=7935.6 [Nm]
Raportul de transmitere al angrenajului:
i2= 5
Regimul de lucru al transmisiei:
t = 16 ore/zi
Durata de functionare:
Lh= 18500 Ore
calculul vitezei periferice:
Vp= 0,1082.61 m/s
Stabilirea clasei de preczie a angrenajului.
Precizia de executie a angrenajului si a rotilor dintate este determinata de clasa de precizie, de rugozitatea flancurilor si de jocul dintre flancurii corespunzator tipului de ajustaj ales pentru rotile in angrenare.
Alegerea materialului si a tehnologiei de executie.
In functie de treapta de precizie si viteza periferica rezulta rugozitatea flancurilor dintilor <0.4 ( tab 1 - pag 50 - N.P.) corelat cu procesul de executie final al rotii dintate.
Otelurile folosite pentru constructia rotilor dintate (cilindrice, conice, melcate) pot fi impartite in 2 grupe:
oteluri de imbunatatire sau normalizare, la care duritatea este mai mica de 3500 Mpa;
oteluri ce pot fi durificate superficial prin cementare, nitrurare, calite prin CIF sau cu flacara.
La angrenalele confectionate din oteluri de imbunatatire se recomanda ca duritetea flancurilor danturii pinionului mai mare decat duritatea danturii rotii conjugate si anume: HB pinion HB roata + 30 N/mm2.
Pentru executia angrenajului se va folosi materialul OL50:
- tratament termic/tratament termochimic :cementare.
- rezistenta la rupere r=500 [N/mm2];
- limita de curgere c=270[N/mm2];
- rezistenta limita de rupere prin oboseala la piciorul dintelui σ=160 [N/mm2]
- presiunea hertziana llimita la obosela Hlim=345 [N/mm2]
Elemente dimensionale ale angrenajului.
Distante dintre axe (a1,2)
Distanta dintre minima dintre axe se determina din conditia ca dantura angrenajului proiectat sa reziste la oboseala, la presiunea hetziana de contact (pitting).
Relatia de calcul a distantei minime dintre axe este:
amin 3,4 = (1+i23)=98.93
unde:
KH= 80000 - 120000 N/mm2 pt HB<3500 aleg 80000
KS - factorul de suprasarcina exterioara
KS=1.25
Mtp - moment de torsiune pe arborele pinionului
Mtp= Mt2
Hlim - presiunea limita hetziana la obosela, se adopta cu materialul din care se fabrica rotile dintate
Hlim= 345 [N/mm2]
i23 - raportul de transmitere al angrenajului
i23 = i2 = 5
b/d2 - raportul dintre latimea danturii si diametrul de divizare al pistonului
b/d2 =1.4
In constructia reductoarelor de turatie, distanta dintre axe este standardizata prin STAS 6055 - 82
Valoarea distantei dintre axe standardizata este data in (ANEXA 2. pag. 121 - F)
A34 min =100
conform (Filipoiul) deoarece:
a) a 34 min = aK STAS aK STAS < amin 34 <1,15*aK STAS
b) a 34 min = aK+1 STAS 1.05*aK STAS < amin 34 < aK+1 STAS
Deci a34 min STAS =100[mm]
Modulul normal minim necesar al danturii rotilor dintate - mmin.
Modulul minim al danturii rotilor dintate care formeaza angrenajul se determina din conditia ca dantura rotilor sa reziste la rupere prin oboseala la piciorul dintelui.
Relatia de calcul a modulului minim al danturii este:
unde:
Kf - factorul global al efortului unitar de la piciorul dintelui;
Kf = 2 .. 2,2 pt HB<3500Mpa - pentru danturii nedurificate
Kf = 1,6 .. 1,8 pt HB>3500Mpa - pentru danturii durificate
Se alege Kf = 2.1
KS factorul de suprasarcina exterioara - (ANEXA 2.2/119 (F))
KS = 1.25
Mtp - momentul de torsiune al piciorului
Mtp = Mtp2
b/d1 - adoptat pentru a12min
a34 STAS = 100 Mm distanta dintre axe standardizata.
σ= rezistenta limita de rupere prin oboseala la piciorul dintelui
σ=160
i23 = 5 (STAS)
rezulta
mk min = 1
mk min < 1mm rezulata mk = 1 mm
m min = mK STAS mK STAS < mmin < 1,05*mK STAS
m = mK+1 STAS 1.05*mK STAS < mmin < mK+1 STAS
mk min =1 (STAS)
Stabilirea unghiului de inclinare al dintilor rotilor dintate
Se recomanda
= 15o - pt HB < 3500 MPa
Aleg
Calculul numarului de dinti al rotilor dintate care formeaza angrenajul z1, z2
Se determina mai intai numarul maxim de dinti al piciorului din considerentul geometric si cinematic al angrenajului
a34 - distanta dintre axe
mn - modulul normal al danturii
β - unghiul de inclinare al danturii (adoptat)
i23 - raportul de transmitere
z3*= 35.12
Numarul de dinti z3 ai pinionului se recomanda a s e alege la valoarea intreaga imediat mai mica decat z2* si trebuie sa indeplineasca conditiile:
a) sa fie mai mare sau egal cu 14
Aceasta nu este satisfacuta totdeauna mai ales la angrenajele cu danturi durificate superficial HB > 3500 Mpa. Pentru a fi satisfacuta se adopta valoarea a34 min STAS imediat superior, rezulta mn min - se adopta mn min STAS si se calculeaza z2*= .. , se face acest lucru pana cand z3>1
b) daca numarul de dinti ai pinionuluieste cuprins intre 14 si 17 dinti si va avea in vedere ca la alegerea deplasarii specifice xn1 a danturii pinionului, sa fie indeplinita conditia de evitare a subtaierii danturii (fig 2.2./37 - F).
c)
z3 z3* daca z3*< 25 dinti
z3 = 24...27 dinti 25 < z3* < 35 dinti
z3 = 27...30 dinti 35 < z3* < 45 dinti
z3 = 30...35 dinti 45 z3* < 80 dinti
Aleg z3=30
Se recalculeaza modulul mn.
Se restandardizeaza conform modului de calcul
Determinarea numarului de dinti z2 ai roti conjugate.
Z4 = z3*i34 =135 aleg z2= 135dinti
Se recomanda daca este posibil ca numarul de dinti z1 si z2 ai pinionului si respectiv ai roti conjugate sa fie numere prime intre ele. De aceea de multe ori de multe ori se adauga sau se scade un dinte la roata dintata conjugata z2.
Distanta de referinta dintre axe a034
Distanta de referinta dintre axe (distanta dintre axe in cazul cand angrenajul ar fi nedeplasat) este data de relatia.
100
exista relatiile:
a) a034<a34 - angrenaj deplasat plus
b) a34 - a034 = (0,1..1,3)mn
Daca nu sunt indeplinite conditiile se poate modifica:
Z4 - adaugand sau scazand un dinte in roata conjugata
- unghiul deinclinare
mn - modulul normal al danturii adoptand imediat superior, dar reducand nr de dinti z2* si refacand calculele.
Concluzii
in urma calculului de predefinire al angrenajului cilindric cu dinti inclinati ce stabileste:
a12 - distanta dintre axe (standardizata)
mn - modulul normal al danturii (standardizat)
β - unghiul de inclinare al dintilor rotilor
z3, z4 - numarul de dinti ai pinionului si respectiv al rotii
a012 - distanta de referinta dintre axe
Numarul de dinti z3, z4 adoptati pentru pinion si roata trebuie astfel ales incat abaterea raportului de transmitere sa fie < 3%.
I34ef = z3/z4 =5;
Relatia de verificare:
relatia se verifica
Daca aceasta conditie nu este indeplinita se modifica numarul de dinti ai roti conjugate sau chiar ai pinionului cu observatia ca daca se modifica si numarul de dinti ai pinionului trebuie recalculat modululdanturi si restandardizat.
2. Calculul geometric al angrenajului cilindric.
(trebuiesc calculate cu precizie suficient de mare - 4 zecimale exacte)
Elementele cremalierei de referinta (STAS - 821 - 82)
- unghiul profilului de referinta < 20o = n
n0a* - coeficientul capului de referinta = 1
naf* - coeficientul inaltimi capului deferinta = 1,25
c0* - jocul de referinta la picior = 0,25
Calculul deplasarilor specifice ale danturii
unghiul profilului danturii in plan frontal (αt)
unghi de rostogolire frontal ( wt
=20.64
suma deplasarilor specifice ale danturii rotilor in plan normal
x5n = xn3 + xn4 = =0
unde:
Repartizarea deplasarilor specifice de profilul danturii pe cele doua roti se face cu ajutorul diagramei ANEXA 2.5/pag122 - F (fig 2.2 pag 37 - F) functie de zv1, zv2 si xn1, xn2.
La alegerea daplasarii specifice a danturii pinionului trebuie avut in vedere ca deplasarea specifica sa fie suficient de mare pentru a evita subtaierea dintilor.
x2 = xs - x1
in N.P. - pag 29 - conform normei din 3992.
Se adopta:
x1 + x2=0,6 ..1,2 pentru portanta mare la falanc si picior
A) Scopul principal: obtinerea unei portante mare frecvent se adopta x1 + x2=1, rezulta x1 = x2= 0,5
B) ISO TC 60 recomanda:
a) pentru z1> 30 - angrenaje zero
b) pentru z1 < 30 si (z1+z2) > 60 - angrenaje zero deplasata cu deplasarile specifice
x1 = -x2 =0,03 (30 - z3)
30 < (z1+z2) < 60 si z1 > 10, propune angrenaje deplasate cu deplasarile specifice x
c) pentru (z1 + z2) < 30, x1 + x2=0,90 , tot un angrenaj deplasat
C) Se recomanda si urmatorul mod de adoptare al deplasarilor specifice ce rezulta din rezolvarea sistemului:
xs - adoptat
** aceasta se recomanda
Elementele geometrice ale angrenajului:
modulul frontal mf = = 1.29
diametrele de divizare
d3= = 38.82[mm]
d4 = = 177 [mm]
diametrele de baza
db3 = d3*cosαt=36.32
db4 = d4* cosαt=163.48
diametrele de rostogolire
dw3= d3*= 38.82 [mm]
dw4= d4*= 177[mm]
diametrele de picior
df3 = d3 - 2mn(h0a* + c0* - xn3)= 35.07 [mm]
df4 = d4 - 2mn(h0a* + c0* - xn4)= 170.95 [mm]
diametrul de cap
da3= d3 + 2mn(h0a* + xn3)= 41.32 [mm]
da4= d4 + 2mn(h0a* + xn4)= 177.2 [mm]
inaltimea dintilor
unghiul de presiune la capul dintelui in plan frontal
at3 =arccos
at4 =arccos
arcul dintelui pe cercul de cap in plan frontal
Pentru evitarea stirbirii dintelui la cap ca urmare a ascutirii accentuate se recomanda:
Sat3,4 > 0,2mt - pentru roti din material de imbunatatire
Sat3,4 > 0,4mt - pentru roti cu danturii durificate superficial
Daca acetse conditii nu sunt indeplinite se parcurge la modificarea repartitiei deplasarilor specifice xn3,4 sau in cel mai rau caz la reducerea diametrelor de varf cu rezerva de a vrifica gradul de acoperire.
latimea rotilor b3,4
b4=d3(b/a) =54 s-a adoptat la calcul a34 si mn
b3=b4+(2...6) =58 se rotunjeste
Verificarea conditiilor de functionare corecta a angrenajului.
verificarea continuitati angrenarii
gradul de acoperire al profilului
gradul de acoperire datorita inclinari dintilor
= 1.96
gradul de acoperire total
Se recomanda:
>1,1 - pentru angrenaje cu precizie 5,6,7
>1,3 - pentru angrenaje cu precizie 8,9,10, 11
- numarul minim de dinti ai rotiilor zmin
Se recomanda
Z3,4 > zmin
zmin 3
zmin 4
Relatii de calcul pentru verificarea dimensionale a danturii rotilor dintate
-lungimea (cota) peste "N" dinti
WN3,4 =[π(N3,4 - 0,5) +2x3,4tgαn+z3,4invαt]ωxcosαn
N - numarul de dinti peste care se masoara lungimea si este dat de relatia:
arcul dintelui pe cercul de divizare in plan normal
3. Calculul fortelor din angrenajul cilindric cu dinti inclinati
3.1 Fortele nominale(
Fortele nominale din angrenaj se determina in momentul de torsiune motor existent pe arborele pinionului. Forta normala pe dinte Fn aplicata in punctul de intersectie al liniei de angrenare cu cercul de diviziune se descompune intr-o forta tangetiala Ft la cercul de divizare forta radiala Fr si o forta axiala Fa.
Intrucat pierderile de putere din angrenaj sunt mici (0,5 - 2,5%) se neglijeaza influenta lor.Fortele din angrenaj care actioneaza asupra celor doua roti sunt egale si de sens contrar(luate pe cercul de divizare).
3.2.Fortele tangentiale(
- Mtp Mt1 - momentul pe arborele pinionului
dw1- diametrul de divizare
3.3 Fortele radiale (
3.4 Forte axiale
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 4771
Importanta:
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved