Mecanic utilaje si instalatii industriale - Asamblarea, intretinerea si repararea mecanismelor de transformarea a miscarii de rotatie in miscare de translatie rectilinie - alternativa

 

 

Asamblarea, intretinerea si repararea mecanismelor de transformarea a miscarii de rotatie in miscare de translatie rectilinie - alternativa

1. Memoriu Justificativ

La actionarea diferitelor parti ale masinilor, ale aparatelor si ale dispozitivelor cel mai frecvent folosita este miscarea de rotatie. Acest lucru se datoreste, in primul rand, faptului ca sursele obisnuite de producere a miscarii-motoarele electrice si motoarele cu ardere interna-genereaza tocmai acest fel de miscare. De asemenea, raspandirea miscarii de rotatie se mai explica si prin faptul ca ea este continua iar piesele care o executa sant, in mod obisnuit, corpuri de rotatie, usor de executat din punct de vedere tehnologic.

Deoarece unele parti ale masinilor trebuie execute si alte tipuri de miscari, in alcatuirea unei masini se introduc mecanisme de transforamare a miscarii. Cele mai raspandite mecanisme pentru transformarea miscarii sant urmatoarele:

pentru transforamarea miscarii de rotatie in miscare rectilinie continua sau invesrs, mecanismele: surub-piulita, roata-dintata-cremaliera;

pentru transformarea miscarii de rotatie in miscare rectilinie- alternativa sau invers, mecanismele: biela-manivela, cu excentric, cu came;

pentru transformarea miscarii rectilinii intermitente in miscare de rotatie intermitenta, mecanismul cu clichet;

pentru transformarea miscarii de rotatie continua in miscare de rotatie discontinua, mecanismul cu cruce de Malta.

In mod obisnuit, in constructia unei masini nu se utilizeaza un singur mecanism, ci mai multe, cuplate intre ele. De exemplu , pentru a obtine o miscare de rotatie intermitenta pornind de la o miscare de rotatie continua exista mai multe posibilitati:

un mecanism cu cruce de Malta;

un mecanism biela-manivela+ un mecanism cu clichet;

un mecanism cu came un mecanism cu clichet;

a.) Tipuri de mecanisme de actionare:

mecanismul cu biela-maivela

mecanismul cu excentric

mecanismul cu came

mecanismul cu culisa oscilanta

b.) Mecanisme pentru transformarea miscarii de rotatie in miscare rectilinie-alternativa; din aceasta categorie fac parte:

mecanismul cu culisa oscilanta

mecanismul cu biela-maivela

mecanismul cu excentric

mecanismul cu came   

1.1. Mecanismul cu culisa oscilanta

Mecanismul cu culisa oscilanta ( fig.1.1.1 ), care se foloseste pentru transformarea miscarii de rotatie in miscare rectilinie-alternativa. Culisa 2 a mecanismului este articulata in lagarul 3. Celalalt capat al culisei este articulat in lagarul 6, care este fixat de berbecul 5. In mijlocul culisei se gaseste un canal in care se deplaseaza piatra de culisa 1, legata printr-un bolt de roata 4. Cand roata se invarteste, piatra de culisa antreneaza culisa, imprimandu-i o miscare oscilatorie si obligand berbecul sa se deplaseze intr-o parte si in alta pe niste ghidaje;

Fig.1.1.1.

1.2. Mecanismul biela-manivela

Mecanismul biela-manivela ( fig.1.2.1 ), care se foloseste pentru transformarea miscarii de rotatie in miscare reclilinie-alternativa si invers. Manivela 1 a mecanismului se roteste in jurul lagarului 5, imprimand bielei 2 o miscare alternativa. De capatul bielei este legata patina 3, care aluneca in ghidajele 4.

Fig.1.2.1.

1.3. Mecanismul cu excentric

Mecanismul cu excentric reprezinta o varietate a mecanismului biela-manivela, la care raza manivelei este mica, iar rolul manivelei este indeplinit de un disc excentric. Excentricul poate fi dintr-o bucata sau ansamblat din mai multe bucati. Mecanismul cu excentric este folosit frecvent la unele masini-unelte ( prese cu excentric, masini de mortezat ), la masinile agricole sau la cele utilizate in industria textila, la actionarea pompelor instalatiilor de ungere etc. Rolul unui mecanism cu excentric consta in transformarea miscarii de rotatie in miscare rectilinie-alternativa. Se obtine prin inlocuirea manivelei cu un excentric ( fig. 1.3.1.). Pentru realizarea transformarii miscarii s-a executat un arbore al carui centru de rotatie este ,,a" iar axul lui este distanta ,,ab" reprezinta excentritatea arborelui si inlocuieste manivela mecanismului biela-manivela. Biela in acest caz are un cuzinet care este asezat pe excentric. Cursa pistonului este c = 2 e. Mecanismul poate fi usor transformat intr-un mecanism cu excentric oscilant.

Fig.1.3.1

a - centrul de rotatie; b - axul excentricului; e - excentricitate.

1.4. Mecanisme cu came

Cama este un organ de masina profilat, conducator, care transmite elementului condus - tachetul - o miscare prestabilita dupa o lege determinata de profilul camei. In majoritatea cazurilor, cama are miscare uniforma de rotatie; mai rar, se antalnesc came oscilante cu miscare de du-te-vino. Tachetul capata, de cele mai multe ori, o micsorare rectilinie, du-te-vino si, mai rar, o miscare oscilatorie. In felul acestea, intr-un mecanism cu came, are loc transformarea miscarii de rotatie, de oscilatie sau rectilinie de du-te-vino a camei intr-o miscare rectilinie de du-te-vino sau oscilatorie a tachetului. Camele pot fi plane sau spatiale. Camele plane au forma uni disc plane cu un contur profilat ( fig.1.4.1,a ). Discul 1 este fixat pe axa 2 si transmite o miscare rectilinie de du-te-vino tachetului 3, care aluneca liber in ghidajul 4. Pentru micsorarea frecarii si uzurii, tachetul 3, impins de un arc sau de o greutate, apasa asupra camei 1, prin intermediul unei role 5, care se roteste liber pe un ax fixat de tachet.

Fig.1.4.1,a.

Profilul camelor plane poate fi exterior ( fig.1.4.1,a ) sau interioare ( fig.1.4.1,b ).

Fig.1.4.1,b.

Camele spatiale pot avea diferite forme de profile de curbe in spatiu trasate pe periferia unui cilindru ( fig.1.4.2 ). Camele au intrebuintari diferite , ca de exemplu la motoarele cu ardere interna pentru miscarea supapelor, la comanda miscarilor strungului automate, la automatizarea unor instalatii, la comutatoare electrice etc.

fig.1.4.2.

2. Asamblarea mecanismului biela-manivela

Mecanismul biela-manivela se intrebuinteaza la transformarea miscarii rectilinii-alternative in miscare de rotatie cat si a miscarii de rotatie in miscare rectilinie-alternativa. Prima functiune a mecanismului biela-manivela se intalneste la masinile cu si la motoarele cu ardere interna cea de-a doua, la compresoare, pompe cu piston, masini-unelte etc. Organele principale ale mecanismului biela-manivela sant:manivela(uneori,arborele cotit),biela,lagarele paliere si cele de biela,bolturile de piston si cele ale capului de cruce,roata de curea etc. Montarea mecanismului biela-manivela incepe cu montarea bielelor pe arborele cotit si continua cu asezarea arborelui in lagare si reglarea jocurilor.

a.) Montarea bielelor. Biela reprezinta elementul de legatura intre piston si arborele cotit. Constructia bielelor este diferita de la un motor la altul ,atat in ceea ce priveste capetele cat si corpul. In figura 2.1.sant reprezentate doua biele deschise diferite intre ele prin forma capului mare. In afara bielelor deschise (avand capul mare inchise cu un capac) se folofsesc mai rar si biele inchise. Bielele motoarelor cu turatie mare si cu multi cilindri se sorteaza dupa greutate inainte de montare. Montarea bielei se incepe cu montarea capului bielei pe manetonul arborelui cotit.Intrucat bielele vin, de obicei,la locul de montare complet prelucrate,ele se verifica numai dupa fusul arborelui si, in caz de nevoie,se ajusteaza. Apoi se monteaza capacul, fixandu-se cu ajutorul piulitelor.   

   

Fig.2.1.    Fig.2.2.

Capacul se fixeaza,in majoritatea cazurilor, prin doua buloane din otel special. Strangerea se face cu piulite lungi, de constructie speciala, avand filet cu pas mic si tolerante foarte stranse. Fixarea capului pe biela, intr-o pozitie precisa si fara joc, este foarte importanta. Jocurile corecte in lagar sant de cateva sutimi de milimetru; intre doua demontari. In acest scop,gaurile capacului se executa cu tolerante foarte stranse fata de suruburile respective. De aceea,la majoritatea bielelor,capacelor nu se pot introduce pe suruburile incastrate in corp decat prin baterea usoara cu un ciocan de lemn. In scopul unei asamblari cat mai rigide, suprafetele de strangere ala capacului pe biela trebuie sa fie perfect plane, atat la biela, cat si la capac.

Fig.2.3.

Asezarea si montarea arborelui in lagare. Arborele se asaza in lagar simultan cu toate fusurile,dupa care se monteaza capacele.In cazul cand constructia prevede montarea unor adaosuri reglabile intre suprafetele de contact ale cuzinetilor,ele trebuie sa aiba grosime uniforma si sa fie montate pe ambele parti ale cuzinetului. Pentru a se evita deplasarea adaosurilor,ele se blocheaza cu stifturi. Acest procedeu usureaza reglarea rapida a jocului de ungere la prima sau la a doua montare a lagarului.La unele tipuri de lagare,adaosurile nu servesc si la reglarea jocului intre arbore si cuzinet,ci la reglarea etanseitatii ajustajului dintre cuzinet si corpul lagarului.La montarea capacelor lagarelor trebuie verificata coincidenta semnelor de reper de pe capac si corp. Capacele se monteaza pe suruburi cu lovituri usoare date cu un ciocan moale. Se strang apoi piulitele de fixare a capacelor. Piulitele se insurubeaza doua cate doua,incepand de la lagarele din mijloc si terminand cu cele de la capete. Pentru asigurarea unei strangeri uniforme se recomanda folosirea cheilor cu decuplare automata sau a cheilor dinamometrice. Arborele montat in lagare se roteste usor, se scot capacele si, dupa aspectul petelor de vopsea lasat pe suprafata de frecare, se apreciaza ajustajul fusurilor. In cazul cand ajustajul dintre fus si cuzinet nu corepunde conditiilor tehnice prevazute,se executa o noua ajustare. Dupa ajustare definitiva,fusurile si cuzinetii se spala, se usca si se ung cu unsoare,apoi urmeaza montajul definitiv. Montarea pistoanelor. Inainte de montare pistonului pe biela, pe el se introduc segmentii de ungere si cei de compresie. Pentru economisirea timpului si evitarea ruperii segmentilor, acestia se intreduc in locasurile de pe piston cu ajutorul unor clesti speciali.

Fig.2.4.

Montarea pistonului cu biela se realizeaza prin intermediul boltului de piston. Pentru montare, se introduce capul bielei in piston in asa fel incat gaurile pentru bolt din piston si din capul bielei sa coincida, dupa care se introduce boltul in gauri.Fixarea axiala a boltului se realizeaza, in general prin inele elastice de siguranta sau prin aplicarea la capetele sale a unor patile dintr-un metal care sa nu uzeze peretii cilindrului.

Fig.2.5.

2.1. Asamblarea mecanismului cu excentric

In figura 2.1.1.este reprezentat un mecanism cu excentric. El consta dintr-un disc (excentric) 2, fixate pe arborele 3, prin pana 8. Axa arborelui si a discului nu coincid. Distanta R dintre axe (excentricitatea) reprezinta raza manivelei.

Fig.2.1.1.

Discul este cuprins de un colier 7, strans cu suruburile 4. Colierul se imbina cu biela 7, la a carei furca este legat articulat,prin intermediul boltului 5, culisoul cu miscare rectilinie-alternativa (de exemplu,berbecul unei prese).

Mecanismul cu excentric se monteaza in felul urmator:

Se fixeaza discul pe arbore cu ajutorul penei. Arborele cu excentric se asaza in lagare si se verifica. Se fixeaza semicolierul inferior pe capatul bielei. Cele doua semicoliere sant unse cu ulei minerale si se strang pe disc,astfel incat colierul sa alunece usor in jurul discului, fara sa aiba insa jocuri mari. Jocul dintre excentric si colier se regleaza prin introducerea adaosurilor 9 intre semicoliere. In timpul functionarii mecanismului, pe masura uzarii lui, jocul se mareste,dar poate fi readus la valoarea initiala,prin scoaterea pe rand a adaosurilor. Dupa ce mecanismul cu excentric este montat, se imbina culisoul cu furca bielei,cu ajutorul boltului 5. In final ,se regleaza pozitia cursei culisoului cu ajutorul intinzatorului 6 (de fapt, o piulita cu filet stanga-dreapta). Controlul asamblarii mecanismului are drept scop verificarea perpendicularitatii arborelui excentricului fata de ghidajele culisoului. Se previn astfel eventualele dezaxari ce ar duce la uzarea rapida a ghidajelor berbecului si a suprafetelor de lucru ale excentricului si ala colierului.

2.2. Asamblarea mecanismelor cu came

Asamblarea mecanismelor cu came necesita respectarea stricta a conditiilor impuse de documentatia tehnica pentru a nu se produce decalari de faza ale ciclului comandat. Tehnologia de asamblare a mecanismelor cu came depinde de o serie de factori, ca: tipul si profilul camei, modul de reglare a unghiului de fixare a camei, constructia si rolul mecanismului, ciclul pe care trebuie sa-l realizeze. Cele mai frecvente sisteme de asamblare a camelor, care tin seama de conditiile de mai sus sant:

asamblarea camelor fara reglarea unghiului de fixare;

asamblarea camelor cu reglare ulterioara a unghiului de fixare;

asamblarea mecanismului la care tachetul este apasat pe cama cu arc;

asamblarea mecanismelor cu cama sub forma de toba.

a.) Asamblarea camelor fara reglarea unghiului de fixare: In acest caz,cama se fixeaza pe ax cu stifturi conice, pene, suruburi sau caneluri.

Fig.2.2.1.

Daca se folosesc stifturi conice(fig.2.2.1,a) se executa mai intai o centrare a camei,astfel incat gaurile de la cama sa se suprapuna cu cele de pe ax,si apoi se introduc sifturile 1 si 2 prin lovituri usoare cu ciocanul. La camele care au turati mare, pentru a nu iesi sifturile,se utilizeaza sifturi cu strangere automata (fig.2.2.1,b). Acest tip de stift are centrul de greutate deplasat spre capatul subtire, prin gaurirea capatului gros pe o anumita adancime (distanta e reprezinta deplasarea centrului de greutate fata de mijlocul stiftului).

b.) Asamblarea camelor cu reglarea ulterioara a unghiului de fixare: La montarea acestui tip de came se procedeaza mai intai la introducerea camei pe ax si fixarea ei intr-o pozitie oare care , urmand ca, apoi sa se blocheze came definitiv in pozitia necesara ciclului de lucru dorit. Reglarea camei se poate face cu ajutorul unui manson 1, solidar cu cama 2 (fig.2.2.2.a) sau in alt mod. La unele mecanisme de distributie ale motoarelor cu ardere interna cama se fixeaza pe ax cu ajutorul a doua piulite (fig.2.2.2.b). La constructia mecanismelor pentru diferite automatizari se utilizeaza si came demontabile sau cu portiuni demontabile. La montarea camei demontabile 1 (fig.2.2.2.c) pe axul 2, se foloseste o bucsa conica 3 si o mufa 4, iar strangerea se face cu suruburile 5. Piulita 6, prin insurubare, asigura o asamblare rigida. La cama cu o portiune demontabila 1 (fig.2.2.2.d), unghiul de fixare se asigura cu ajutorul pieselor 2 si 3.

Fig.2.2.2.

c.) Asamblarea mecanismului in care arcul apasa tachetul pe cama: Acest tip de mecanism cu came se intalneste la motoarele cu ardere interna, fiind parte componenta a mecanismului de distributie.

Fig.2.2.3.

Tachetul sau impingatorul 3 ( fig.2.2.3 ) serveste pentru a transmite miscarea direct supapelor, in cazul distributiei inferioare, sau tijelor apoi culbutoarelor care actioneaza supapele, la distributia superioara. Tachetul 2 se sprijina direct pe cama 1. El se monteaza intr-o bucsa 4, care are rol de ghidare. Partea care vine in contact cu cama are o forma rotunjita sau forma unui taler. La unele motoare se prvede o rola 5. La celalalt capat, tachetul prezinta o scobitura sferica in care patrunde capatul tijei impingatoare ( in cazul distributiei superioare ) sau se insurubeaza surubul 6 pentru reglarea jocului ( in cazul distributiei inferioare ). La montarea tachetului este necesar ca acesta sa nu fie atacat de cama intr-un singur loc, ceea ce ar provoca o uzura rapida. Pentru acestea, tachetul 2 se monteaza asimetric fata de cama 1 ( fig.2.2.4.), ceea ce provoca o rotire a lui, in jurul axei sale de simetrie. In acest fel, cama actioneaza asupra tachetului dupa o circumferinta, ferindu-l de uzura.

Fig.2.2.4.

La arcul mecanismului se verifica elascitatea, rezistenta la vibratie si rigiditatea lui. Pentru a se elimina uzura prematura, intreruperea contactului sau loviturile suprafetelor in contact, se verifica intinderea arcului, care asigura cursa de revenire a elementului condus.

d.) Asamblarea mecanismului cu cama sub forma de toba: Mecanismele cu cama sub forma de toba se folosesc la unele tipuri de strung cu operatii multiple, cama fiind prevazuta cu un canal pentru elementul condus.Exista doua tipuri constructive: cu rola conica si cu doua role cilindrice. La constructia cu rola conica este necesar sa se regleze jocul dintre rola si cama prin rotirea bulonului pe care se afla rola; la insurubare, rola patrunde in canalul camei, iar jocul se va micsora. Constructia cu doua role cilindrice se foloseste la masinile - unelte rapide. Ele se asambleaza controlandu-se contactul dintre role si caile de rulare din canalul camei. Daca se constata tendinta de blocare a rolelor in canale, se procedeaza laa ajustarea canalului, pentru largirea lui in zona in care s-a produs intepenirea. Verificarea mecanismului trebuie sa se faca astfel incat rola sau rolele sa parcurga intreg canalul, de la un cap la celalalt, in ambele sensuri.

3.Reparaea mecanismelor cu piston si

biela - manivela

Mecanismele cu piston ( ansamblul piston-cilindru ) sant foarte mult folosite in diferite utilaje industriale ( pompe cu piston, compresoare, ciocane pneumatice si cu abur, prese pneumarice si hidraulice etc.). Uzarea acestor mecanisme, la care pistoanele se deplaseaza cu viteza mari in interiorul cilindrului si lucreaza la temperaturi si presiuni inalte se manifesta in special la cilindri si segmenti.

Repararea cilindrilor. Uzarile normale ale cilindrilor se manifesta in special prin schimbarea formei geometrice - ovalitate si conicitate, deteriorari ale filetului din alezajele filetate, ruperi ale flanselor etc. Se considera ca un cilindru a ajuns la limita de uzare atunci cand jocul intre piston si cilindru are valoare dubla fata de jocul de montaj normal.

Fig.3.1.

Existenta si marimea ovalitatii si conicitatii se constata cu ajutorul comparatorului pentru alezaje ( fig.3.1. ), care tinut de minerul termoizolator se introduce in alejazul de verificat, citandu-se abaterile in fiecare sectiune ( 1n )dupa directiile I, II, III, IV etc. Determinarea abaterii maxime se obtine pendulind suportul impreuna cu ceasul comparator. Reconditionarea cilindrilor, atat celor care fac corp comun cu blocul, cat si a celor sub forma de bucse amovibile se face prin alezare pe masini de alezat, urmata de o suprafinisare prin honuire, pe masini de honuit. Dupa honuire, cilindrii trebuie bine spalati si uscati si apoi supusi uni contol, prin care se urmareste ca suprafata lustruita sa nu prezinte urme de prelucrare vizibile, sa nu aiba ovalitate mai mare de 0,02 mm, iar conicitatea sa fie sub 0,01 mm pentru fiecare 100 mm lingime activa a cilindrului respectiv, trunchiul pe confiind dispus cu baza mare in jos.

Repararea pistoanelor depinde de modul de reparare a cilindrilor. Astfel, daca cilindrul se alezeaza la interior, prin marirea alezajului, pistonul nu mai poate fi folosite si se inlocuieste cu altul nou, cu dimensiuni corespunzatoare. Pistoanele se inlocuiesc de asemenea, cand prezinta crapaturi circulare, ruperi intre canalele pentru segmenti si marginea pistonului sau ruperi la alezajul boltului si nu este posibila sudarea lor. Pistoanele de otel ale ciocanelor pot fi reparate prin sudare si apoi strunjite la dimensiunea necesara in cazul ca tija pistonului este buna. De asemenea, se pot repara prin aplicare unui bandaj.

Repararea bielelor. Defectiunile si uzarile frecvente intalnite la biele sant: indoirea si rasucirea corpului ( tijei ), bielei, uzarea locasului pentru bucsa de biela ,fisuri sau crapaturi. Bielele care prezinta fisuri in orice parte a corpului se inlocuiesc. Bilele incovoiate se indreapta la rece cu dispozitive speciale. Aceste dispozitive sant alcatuite dintr-un suport 1 ( fig.3.2.) si un surub de presiune 2. Indreptarea consta in aplicarea cu ajutorul surubului de presiune a unei forte care sa realizeze temporar o sageata in sensul opus deformarii permanente constatate, de regula de 10-15 ori mai mare decat cea masurata.

Fig.3.2.

Dupa indreptare se verifica coaxialitatea lagarelor din capatul bielei, precum si daca nu au aparut fisuri. Limita maxima admisa pentru incovoiere sau pentru rasucire este de 0,05 mm pentru fiecare 100 mm lungime a bielei. Bielele ale caror locasul pentru bucsa sant uzate la limita se reconditioneaza astfel: se alezeaza locasul bucsei cu exteriorul majorat sau se bucseaza cu bucsa de biela cu exteriorul de dimensiune normala. In cazul folofirii bolturilor de piston reconditionate la cote inferioare de reparatie, bucsele de biela se inlocuiesc cu altele noi cu interiorul micsorat corespunzator. Dupa reconditionare alezajelor bielelor, distanta intre axele acestora trebuie sa fie cea initiala.

3.1.Repararea mecanismelor cu culisa

Mecanismele cu culisa prezinta in mod obisnuit, uzari la ghidajele gliseriei si pietrei de culisa, la fetele laterale si alezajele pietrei cu culisa si culisei si la butonul de manivela. Ghidajele culisei se repara prin razuirea pana se obtine suprafete perfect plane si paralele. Lipsa paralelismului poate conduce la intepenirea pietrei de culisa sau la functionarea cu socuri in cazul jocurilor mari. Alezajele rotunde de la capetele culisei pot majora la un diametru mai mare, in care caz se executa bolturi noi, sau se cromeaza si se rectifica sau se alezeaza si se preseata bucse la un diametru potrivit.

Uzarea fetelor laterale ale pietrei de culisa se repara prin razuirea unei fete pana se obtine suprafata plana, iar fata opusa se metalizeaza cu bronz si se rectifica. Uzarea fetelor laterale poate fi corectata prin rabortarea acestora si aplicarea de placi de bronz bine ajustate. Uzarea alezajului pietrei de culisa se inlatura prin majorarea alezajului si exeutarea unui alt buton de manivela la cursor sau prin presarea unei bucse la diametru potrivit. Cand uzarile pietrei de culisa sant mari, iar prin reparare nu se asigura siguranta in exploatare a mecanismului, piatra de culisa se inlocuieste. Daca alezajul filetat al cursorului prezinta uzare si deformatii se poate rectifica filetul interior la un diametru mai mare si se executa un surub cu noile dimensiuni sau se majoreaza alezajul si se preseaza o bucsa filetata la dimensiunile intiale. Uzarea butonului de manivela se inlatura prin rectificare, precum si prin cromare sau metalizare urmata de rectificare. De asemenea, in caz de uzare, butonul se mei poate strunji la un diametru mai mic, dupa care se preseaza o bucsa cu diametrul corespunzator.

3.2. Repararea masinilor si utilajelor

Repararea unei masini consta in realizarea unor operatii care sa refaca gradul de precizie a masini, sa inlocuiasca si reconditioneze piesele care au uzuri sau defecte importante. Masina reparata trebuie sa aiba aceleas aspecte si precizie ca pe o masina noua.

Cauzele:

care duc la defecte si distrugerea organelor de masini sau la o functonare incorecta;

existenta suprafetelor cu uzuri foarte mari ( ghidajele masinilor si utilajelor,mecanisme ce lucreaza in mediul cu praf etc.);

strivirea suprafettelor datorita sarcinilor prea mari din timpul functionari;

existenta fortelor de frecare datorita ungeri insuficiente;

oboseala materialelor;

coroziunea materialelor;

montarea si repararea defectoasa a masinilor;

reglarea incorecta a masini;

3.3. Organizarea activitati de reparatii

Pentru buna desfasurare a operatilor de reparatii se iau o serie de masuri tehnico - organizatorice

elaborarea tehnologilor de reparare;

stabilirea unor locuri in care se face reparatia;

dotarea atelierului de reparatii cu masini, aparate de masura si control adecvate "AMC".

Utilarea atelierelor cu scule, dispozitive si masini - unelte de cea mai buna calitate. Utilarea atelierilor cu mijloace de ridicat si transport pentru piese grele.

existenta mijloacelor de protectie inpotriva actiuni razelor solare adica pierderile pentru a evita deformarea pieselor prin dilatare termica;

Atelierele vor fii bine iluminate iar la locul de munca limina sa vina din lateral si nu de sus.

reparatile se fac numai de persona calificata, care sa cunoasca functionarea si modul de manevrare a masini iar inainte de inceperea reparatilor sa studieze cartea masini desenele si documentele referitoare la constructia masini;

locurile de munca sa fie dotate cu SDV-uri corespunzatoare si inperfecta stare de functionare;

aparatele si dispozitivele de masurare si control sa aiba certificat de verificare metrologica la zi.

3.4. Sistemele de reparatii

Reprezinta forme standardizate ale reparatiilor prin care e stabilit nivelul de reparatii si intervalul de tip de scoatere din functiune.

a.)    Sisteme de reparatii executat din necesitate:

reparatia nu este planificate;

este realizata datorita uzari foarte mari a unei sau mai multor piese;

defectul apare datorita unui accidente ce nu e legat de functionarea masini;

masina numai poate fii tinuta in explatoare;

b.)    Sistemul de reparatii pe baza de constatari:

se stabileste reparatia ce va fi executata cu ocazia reviziei sau lucararilor curente de intretinere;

piesele de schimb recunosc si se pregatesc din timp;

reparatia se face la un moment din inaintea stabilit;

volumul de reparatii depinde de starea constatari a masini;

c.)    Sisteme de reparatii cu planificare rigida:

masina se scoate din functiune la intervale de timp din inainte stabilite;

scoaterea din functiune nu se face dupa o constatare a stari masini;

piesele si organele de masini ce vor fi inlocuite sunt indepedente de starea masini;

acest sistem se aplica masinilor si utilajelor cu grad mare de risc in timpul exploatari;

d.)    Sistemul preventiv de reparatii periodice planificate:

reparatile stabilesc uzura in timp a tuturor organelor de masini si componentelor;

stabileste nivelul de reparatii ( mai mare sau mai mica );

are avantajul care evita scoaterea neprevazuta a masini din functiune;

creste gradul si timpul de pregatire pentru reparatile urmatoare;

sistemul prevende si lucrari de intretinere tehnica; intretinerea tehinica realizata la intervale de timp din inainte stabilite se numeste revizie tehinca;

La revizia tehnica:

se stabileste starea tehnica a masini;

se stabilesc operatile principale ce vor fi facute la prima reparatile a masini;

se asigura functonarea optima a masini;

se face reglarea si consolidarea unor subansamblari;

se stabileste starea de functonare a subansamblelor de comanda reglarea sisteme de ungere etc.;

revizia se executa de obicei inperioadele in care masinile nu functionaza;

3.5. Lucrarile de reparatie

Sunt activitati ce cuprind reconditionarea sau inlocuirea pieselor si subansamblelor pentru a mentine caracteristicile functionale si precizia masinilor utilajelor si instalatilor.

a.)    Reparatii curente:

acestea se fac periodic si planificate;

se inlatura uzura pieselor;

se reconditineaza sau se inlocuiesc piese sau subansamble uzate;

Operatii:

spalarea pieselor si subansamblelor;

ajustarea penelor;

inlocuirea unor piese;

curatarea instalatiolor de ungere a filtrelor;

schimbarea sistemelor de comanda;

inlocuirea unor rulmenti sau curenti;

b.)    Reparatii capitale:

se fac planificat la terimnarea periodei de functionare pentru a ducerea masinilor utilajului la precizia ceruta;

Operatii:

demontarea partiala sau totala;

repararea pieselor de baza;

curatarea si reconditonarea pieselor cu uzura puternica;

inlocuirea unor piese uzate si a unor ansamble;

inlocuirea echipamentului electric;

demontarea masini;

rodajul masini;

probe de functionare pentru a verifica precizia;

Observatii:- se pot face inbunatatiri sau modernizari fara a depasi 50% din piesele masini utilajului etc.

c.)    Reparatii accidentale:

se fac in functiunarea utilajului se intrerupe bucse din cauza obosiri materialelor;

accidentelor in alimentarea a energiei;

intretinerea si explatari necorespunzatoare etc.;

se fac neplanificat;

4. Norme de tehnica a securitatii muncii

In afara de aplicarea regulilor generale de tehnica a securitatii muncii se va tine seama si de normele de tehnica a securitatii muncii specifice operatiilor de reparae a pieselor cu suprafete de ghidare, cum ar fi:

organizarea rationala a locului de munca si dotarea acestuia cu scule corecte ascutite, care sa prezinte manere fixate corespunzator;

pentru prevenirea accidentelor cauzate de aschiile care se detaseaza in procesul de aschiere, se vor folosi ecrane, aparatoare, ochelari si chiar panouri de protectie;

se va acorda atentie la ridicarea si transportarea batiurilor, meselor, transverselor etc. cu ajutorul mijloacelor de ridicat si transportat;

verificarea oprtatiilor executate se va face cu mijloace de controlat si verificat, precum si cu dispoztive adecvate in stare perfecta de functionare.

De asemenea, se vor lua masuri de curatare a locurilor respective de materiale inflamabile.

5. Bibliografie

F.Alexandrescu - Conducte si armaturi - Ed. tehnica, Bucuresti 1963.

Gh.Calea - Frezarea. rabotarea, mortezarea si brosarea -

E.d.p.,Bucuresti 1968.

3. V.Dobrota - Organe de masini si mecanisme - E.d.p.,Bucuresti 1993.

4. I.Gheorghe - Tehnologia asamblarii si montajului - E.d.p.,Bucuresti

1978.

I.Gheorghe - Masini si utilaje industriale - E.d.p.,Bucuresti 1985.

I.A.Grigoriev - Control dimensional in constructia de masini -

Ed.tehnica, Bucuresti 1963.

7. N.Huzum - Masini, utilaje si instalatii din industria constructoare de

masini - E.d.p.,Bucuresti 1978.

8. M.Ivan - Masini unelte si control dimensoinal - E.d.p.,Bucuresti 1985.

9. M.Mehedinteanu - Tehnologie mecanica si masini unelte -

E.d.p.,Bucuresti 1982.

10. C.Nitu - Aparate si metode de masurat - E.d.p.,Bucuresti 1978.

A.Oprean - Hidraulica masinilor unelte - E.d.p.,Bucuresti 1983.

A.Oprean - Actionari hidraulice - E.d.p.,Bucuresti 1983.

13. C.Picos - Normarea tehnica pentru prelucrari prin aschiere -

Ed.tehnica, Bucuresti 1974.

14. C.Picos - Calculul adaosurilor de prelucrare si al regimului de

aschiere-Ed.tehnica,Bucuresti 1963.

N.Popescu - Materiale pentru industria constructoare de masini-

E.d.p.,Bucuresti 1992.

Gh.Zgura - Utilajul si tehnologia lucrarilor mecanice -

E.d.p.,Bucuresti 1983.

***Culegere de STAS.