ACORDURI INTERNATIONALE LA NIVEL SECTORIAL SI INDICATORII SECTORIALI

ACORDURI INTERNATIONALE LA NIVEL SECTORIAL SI INDICATORII SECTORIALI

Ø     1. Organizatii si aranjamente (ICAO Comitetul Basel, ITU, OMT, UNCTAD)

Ø     2. Efectele generale ale liberalizarii

Ø     3. Subsectoare supravegheate prin indicatorii sectoriali

Ø     4. Imperfectiuni ale pietei serviciilor in ue si accesabilitatea pietei

Ø     ORGANIZATII SI ARANJAMENTE (ICAO, COMITETUL BASEL, ITU, OMT, UNCTAD)

Ø     Acordurile si aranjamentele internationale care reglementeaza relatiile comerciale in anumite ramuri si subramuri ale sectorului tertiar

Ø     au un foarte pronuntat caracter practic, fiind focalizate asupra unui domeniu tehnico-economic mai restrans

Ø     au impactul cel mai ridicat.

Ø     Organizatia Aviatei Civile Internationale (ICAO)-

Ø     "Conventia de la Chicago", denumire sub care mai este cunoscuta Conventia privind Aviatia Civila Internationala, a fost incheiata la sfarsitul anului 1944, deci inca in timpul celui de-al doilea razboi mondial si a intrat in vigoare la 4 aprilie 1947.

Ø    

Ø     In cadrul Conventiei, semnata de 99 state, s-a stabilit crearea unei organizatii internationale specilizate pe problemele aviatiei civile; au aderat pana in prezent un numar de 161 de state.

Ø     UNCTAD

Ø     deruleaza o serie de programe de cooperare tehnica in servicii, ca domeniu explicit, sau in domenii mai generale, care in mod implicit cuprind si serviciile.

Ø     Din anul 1993, si-a asumat si functiile care decurg din Programul Natiunilor Unite pentru Corporatiile Transnationale.

Ø     Acest program reprezinta atat o sursa de asistenta tehnica, cat si de formulare si implementare a politicilor privind ISD in industria serviciilor (cum ar fi in turism, servicii bancare si comert) din tarile in dezvoltare.

Ø     Comitetul Basel privind Reglementarile Bancare si Practicile de Control

Ø     a fost infiintat la sfarsitul anului 1974 de catre Guvernatorii Bancii Centrale din "Grupul celor zece" (tari industrializate)

Ø     Uniunea Internationala a Telecomunicatiilor (ITU)

Ø     a fost creata in 1965, devenind prima agentie specializata din sistemul natiunilor Unite

Ø     Organizatia Mondiala a Turismului (OMT)

Ø     a succedat Uniunii Internationale a Organismelor Oficiale de Turism (UIOOT), o asociatie infiintata in 1946, care grupa la acea data cca 100 de organizatii nationale de turism din toata lumea.

Ø     . Efectele generale ale liberalizarii

Ø     Consecintele extinderii actiunilor de liberalizare a tranzactiilor internationale cu servicii prin masuri de ridicare a restrictiilor sau de adoptare a unor reglementari flexibile si transparente au fost evaluate atat pe plan national, cat si la nivelul diferitelor subsectoare de servicii.

Ø     Rezumand contributia liberalizarii tranzactiilor internationale (reducerea cu 33% a taxelor vamale existente sau echivalente) la bunastarea globala concretizata printr-o crestere a venitului global cu 613 mld. dolari, se poate spune ca produsele manufacturate ar contribui cu 34%, produsele agrare cu 2%, iar serviciile, cu 64%.

Ø     Ca regula generala, nu va mai fi posibila obligarea unui prestator de a deschide un birou in tara in care furnizeaza temporar un serviciu, nici nu i se va mai putea interzice sa se doteze cu "o anume infrastructura".

Ø     Subsectoare supravegheate prin indicatorii sectoriali

Ø     Subsectorul distributiei comerciale (comertul cu ridicata si cu amanuntul ) utilizeaza forta de munca a circa 21,5 mil. Persoane, sau aproape a cincea parte din totalul populatiei ocupate, generand o valoare adaugata de 640 mld. Euro.

Ø     Subsectorul hotelier si de restaurante (HORECA) este asociat in cele mai multe cazuri industriei turistice, deci turismul reprezinta o piata distincta si mult mai complexa. Putem considera ca HORECA se constituie in furnizor de input-uri pentru piata turistica.

Ø     Subsectorul transporturilor cuprinde intreprinzatorii a caror activitate consta in transportul marfurilor si persoanelor, fie prin actiune directa (prin mijloace de tansport terestre, aeriene si navale), fie prin actiuni indirecte sau complementare (prin servicii de depozitare, servicii portuare si aeroportuare).

Ø     Subsectorul financiar a inregistrat in ultimele decenii modificari structurale profunde. Dintre factorii care au dus la restructurarea activitatii financiare fac parte desigur cei de natura economica, cunoscuta fiind legatura organica a subsectorului financiar cu celelalte domenii ale vietii economice, dar si factorii politic si tehnologici, a caror influenta a prevalat in ultimul deceniu.

Ø     Subsectorul telecomunicatiilor cuprinde intreprinderile angajate in activitati postale si de telecomunicatii.

Ø     Alte servicii de piata cuprind o mare varietate de activitati, ca serviciile imobiliare, leasing, servicii informationale, servicii de cercetare si dezvoltare si alte servicii profesionale. Este grupa de servicii care, comparativ cu celelate subsectoare, a cunoscut cea mai rapida crestere in ultimele doua decenii.

Ø     4. Imperfectiuni ale pietei serviciilor in ue si accesabilitatea pietei

Ø     Piata serviciilor, in general si in UE in special, este marcata de o serie de imperfectiuni si limite ale manifestarii fortelor de piata. Acestea sunt:

Ø     Concurenta imperfecta: unele subramuri, cum ar fi transportul feroviar, segmente ale telecomuincatiilor, reprezinta monopoluri naturale si/sau publice; serviciile bancare si serviciile de transport se caracterizeaza prin concurenta de tip oligopolistic, in timp ce celelate subramuri tind sa functioneze in conditiile unei piete monopolistice

Ø     b. Fluxul asimetric de informatii, intre oferatanti si consumatori, cu privire la caliatate serviciilor comercializate;

Ø     Piata servciiilor, in general si in UE in special, este marcata de o serie de imperfectiuni si limite ale manifestarii fortelor de piata. Acestea sunt:

Ø     Concurenta imperfecta: unele subramuri, cum ar fi transportul feroviar, segmente ale telecomuincatiilor, reprezinta monopoluri naturale si/sau publice; serviciile bancare si serviciile de transport se caracterizeaza prin concurenta de tip oligopolistic, in timp ce celelate subramuri tind sa functioneze in conditiile unei piete monopolistice.

Ø     Fluxul asimetric de informatii, intre oferatanti si consumatori, cu privire la caliatate serviciilor comercializate;

Ø     Externalizarea firmelor din unele sectoare de servicii, prin oricare dintre caile amintite, poate avea consecinte negative, ca in cazul serviciilor financiare ( de exemplu, prin diseminarea situatiilor economice critice din tarile gazda a ISD spre tarile de origine a capitalului) sau consecinte pozitive, ca in cazul telecomunicatiilor( de exemplu, posibilitatea de a adopta strategia de masa).

Ø     Statele membre UE si Eurostat (Sistemul european statistic) folosesc urmatorul nomenclator de servicii:

Ø     Distributie (sectiunea G)

Ø     Hoteluri si restaurante (sectiunea H)

Ø     Transport, depozitare si comunicatii (sectiunea I)

Ø     Intermediere financiara (sectiunea J)

Ø     Servicii imobiliare, renting si activitati profesionale (sectiunea K)

Ø     Administratie publica (sectiunea L)

Ø     Educatie (sectiunea M)

Ø     Sanatate si asistenta sociala (sectiunea N)

Ø     Alte servicii personale, sociale, obstesti (sectiunea O)

Ø     Din punctul de vedere al reglementarilor, la nivelul autoritatilor publice, sunt recunoscute trei categorii de subsectoare de servicii  puternic reglementate (bancar, asigurari, transport aerian si telecomunicatii), moderat reglementate (transport rutier, distributie si constructii) si minim reglementate (hotelier, servicii profesionale).

Ø     a) Grad ridicat de reglementare organizatorica si comportamentala pentru serviciile bancare, serviciile de asigurare, transport aerian si telecomunicatii. In cazul transporturilor aeriene si al telecomunicatilor statul este principalul titular al ofertei, asa incat controlul asupra subsectorului este direct si deplin. In contrast, in domeniul serviciilor bancare si de asigurare guvernele se implica in mod indirect, dar suficient de riguros, mai ales din motive de prudenta.

Ø     b) Grad scazut de reglementare organizatorica si comportamentala pentru serviciile profesionale, hoteliere si de constructii, care sunt relativ mai slab reglementate la nivel guvernamental. Normele de participare la activitatile aminitite sunt mai putin rigide, iar comportamentul participantilor pe piata este mai putin supravegheat.

Ø     c) Reglementare organizatorica partiala pentru serviciile de distributie, mai ales cele oferite de marile spatii comerciale, care sunt supuse unor norme privind localizarea si functionarea lor. Scopul urmarit este de a proteja reteaua micilor comercianti independenti.

Ø     d) Reglementarea comportamentala pronuntata, de exemplu in cazul transportului rutier, care este supus unei serii de pervederi privind conduita participantilor la trafic. Pentru transportatorii auto de marfuri si persoane sunt prevazute norme cantitative, standarde tehnice si uneori restrictii de pret.