Ghid de crearea unei intreprinderi

Ghid

de crearea unei intreprinderi

Cuprins

Prezentarea creatorului (creatorilor)

Proiectul dumneavoastra ( forma juridica)

Produsul /piata

Cifra de afaceri

Mijloacele comerciale

Mijloacele de productie.

[1] Mijloacele sub forma de imobilele, terenuri,

materiale

[2] Mijloacele sub forma de elementele necorporale

si umane

[3] Furnizorii si subcontrantantii

Dosarul financiar

[1] Conturile de rezultate previzionale

[2] Nevoia si Fondul de Rulment.

[3] Bilantul previzional

[4] Planul de Trezorerie

[5] Planul de finantare

[6] TVA

[7] Rentabilitate - Punctul mort

[8] Constructia finala a conturilor previzionale

Concluzii

PREZENTAREA CREATORULUI (CREATORILOR)

NUME:

Prenume:

Varsta:

Adresa: Cod postal:

Telefon:

Situatia familiara:

casatorit celibatar vaduv divortat separat

Studii: diploma

Experienta profesionala:

Alte activitati extra profesionale:

PROIECTUL DUMNEAVOASTRA

Generalitati despre proiect

Trebuie sa mentionati, in rezumat sau sintetizat, natura si stadiul de dezvoltare al proiectului.

Natura proiectului

Explicati in doua, trei cuvinte proiectul dvs. asa cum vi-l imaginati.

Fisa de informare a societatii

motivul social (de ce acest NUME);

localizarea;

forma juridica (S.A; SRL)

capitalul social si repartitia sa;

data si locul depunerii cererii de inmatriculare la Registrul Comertului.

In ce stadiu sunteti ? (este importanta planificarea crearii

intreprinderii)

Cand planuiti sa incepeti ?

Ce ati realizat ?

Ce v-a ramas de facut ?

Ajutor primit sau asteptat

Indicati care sunt ajutoarele pe care contati si in ce stadiu de contact sunteti pentru a le obtine.

Aceste ajutoare pot fi:

financiare: prime si subventii;

logistice: insotire, asistenta in privinta gestiunii, garantie morala;

cazul preluarii unei participatii la fondurile proprii: (societate de capital - risc).

Completati tabelul de alaturi precizand cu claritate, in fiecare caz, organismul, tipul de ajutor si stadiul in care se afla.

PROIECTUL DUMNEAVOASTRA

Generalitati despre proiect

Natura proiectului

Fisa de informare a societatii

In ce stadiu sunteti ?

Ajutoare primite sau asteptate

PROIECTUL DUMNEAVOASTRA (continuare)

Geneza si motivatiile proiectului de creare a intreprinderii

Aceasta parte este destinata sa permita intelegerea originilor si motivelor care au stat la baza proiectului dvs. de creare a intreprinderii.

Istoricul si geneza proiectului

Va sugeram sa explicati cum ati ajuns sa planificati realizarea, apoi dezvoltarea acestui proiect de creare a unei intreprinderi.

De unde a venit ideea? De ce aceasta si nu alta? Incercati sa profitati de o anumita experienta, de intamplare sau de anumite cunostinte?

Care sunt obiectivele urmarite

De obicei se spune ca trei obiective orienteaza in general deciziile unui sef de intreprindere: expansiunea, rentabilitatea, autonomia.

Care este/sunt obiectivul/ele care pot(e) sa va directioneze eforturile?

Mai sunt si altele pe care le cautati? De ce?

Marimea intreprinderii

Indicati ce marime doriti sa aiba intreprinderea.

Pentru aceasta puteti utiliza indicativul pe care il preferati si care vi se pare cel mai reprezentativ (numar salariati, cifra de afaceri, capitaluri proprii, cota de piata .)

Exista, dupa parerea dvs., o marime maxima de atins sau, invers, o marime minima ce nu trebuie depasita ?

Intreprindere dvs. peste 10 ani

Cum o vedeti? Ce va face, ea atunci?

Cum se va situa pe piata?

Care va fi structura ei si ce veti face dvs. ?

PROIECTUL DUMNEAVOASTRA (continuare)

Geneza si motivatiile proiectului de creare a intreprinderii

Istoricul si geneza proiectului

Care sunt obiectivele urmarite prin realizarea acestui proiect

Ce marime vreti sa dati intreprinderii dvs.

Cum vedeti aceasta intreprindere peste 10 ani

PRODUSUL SI PIATA ACESTUIA

Produsul

Descrierea produsului

Este vorba de evidentierea diferitelor caracteristici ale produsului si de a face astfel incat cititorul dosarului sa inteleaga in ce consta si la ce foloseste produsul.

Precizati deci descrierea sa fizica, caracteristicile sale tehnice, performantele si mai ales utilizarea sau utilitatea sa (la ce nevoie raspunde?).

Daca sunt mai multe produse, e bine sa utilizati anexe.

Utilizari secundare

Dincolo de nevoia principala la care raspunde, produsul dvs. poate sa aiba si alte utilizari care sa creasca interesul pentru el si sa-i creasca piata?

Piata

Aici este vorba de extragerea concluziilor principale ale studiului de piata pe care l-ati realizat mai mult sau mai putin amanuntit.

A.     Care este piata

La ce nevoie va ganditi sa raspundeti si, in consecinta, pe ce piata va situati. Precizati obligatoriu daca piata vizata e locala, regionala, nationala sau internationala si in consecinta, nu va referiti decat la piata aleasa.

B.     Caracteristicile cererii

- Volumul si evolutia cererii.

Aveti informatii despre volumul general (ca CA sau numar de produse) al pietei vizate.

Care a fost evolutia acestei piete in ultimii ani?

Care este evolutia previzionala? Este vorba de o piata in declin, stagnare sau evolutie? Care este rata de crestere anuala in % (precizati daca este vorba de o crestere cantitativa sau in lei).

PRODUSUL SI PIATA ACESTUIA

Produsul

Descrierea precisa a produsului (serviciului sau ideii)

Care sunt utilizarile secundare ale produsului

Piata

A.    Care este piata

B.     Caracteristicile cererii

- Volumul si evolutia cererii.

PRODUSUL SI PIATA ACESTUIA (continuare)

B. Caracteristici ale cererii (continuare)

- Tipul de clientela

Care este clientela pe aceasta piata: consumatori individuali, colectivitati, en-grosisti, detailisti, producatori etc.

Precizati % de vanzari pe piata al fiecarei categorii de clientela si, daca e posibil, numarul de clienti.

Clientela dvs. tinta cuprinde clienti multi sau putini, mari sau mici?

- Alte aspecte importante privind consumul.

Precizati in amanunt aspectele cheie ale acestei piete in privinta consumului. Exemple: sezonalitatea cererii, tipul de distributie obligatoriu, canalul de consum, motivatii cheie al cumparatorilor.

C. Caracteristicile ofertei

- Generalitati

Inainte de a prezenta in detaliu primii dvs. 2-3 concurenti, indicati care sunt caracteristicile generale ale ofertei pe aceasta piata. Exemplu: concentrare sau, din contra, multitudinea concurentilor, intensitate concurentiala, tipul de distributie ales in general, evolutia tehnologica.

- Precizati apoi care sunt principalii 2-3 concurenti ai dvs. si indicati pentru fiecare: marimea, CA, cota de piata, caracteristicile produselor lor ..

PRODUSUL SI PIATA ACESTUIA (continuare)

B. Caracteristici ale cererii (continuare)

- Tipul de clientela si repartitia in % a vanzarilor pe piata

- Alte aspecte considerate importante referitor la cerere.

C.    Caracteristici ale ofertei

- Generalitati

- Principalii dvs. concurenti

CIFRA DE AFACERI

Cota de piata

Inainte de a va calcula cifra de afaceri, va trebui sa stiti, pentru piata pe care o vizati (locala, regionala .), care este cota de piata pe care o stabiliti ca obiectiv. Indicati-o in % si precizati evolutia ei in primii trei ani de exploatare.

Exista, dupa parerea dvs., o cota minima de piata ce trebuie atinsa? De ce? Ce vor reprezenta clientii (clientul) dvs. principal (i) in CA?

Aveti deja legaturi cu clientii? Daca da, in ce constau acestea?

Cifra de afaceri

Pentru a evalua nivelul cifrei de afaceri este suficient sa inmultiti cantitatea de marfa vanduta (activitatea comerciala) sau productia vanduta (activitatea industriala) cu pretul de vanzare folosit. Schematic se pot distinge 3 tipuri de abordari in calculul cifrei de afaceri:

- Stabilirea CA previzionate prin imitare

Creatorul isi bazeaza previziunile de activitate pe CA medie realizata de obicei de intreprinderile care lucreaza in aceeasi ramura de activitate.

- Stabilirea cifrei de afaceri previzionate pe baza cheltuielilor

Creatorul stabileste ca CA previzionata, nivelul vanzarilor pe care trebuie sa-l realizeze pentru a acoperi cheltuielile de exploatare (notiunea de prag de rentabilitate - punct mort).

- Stabilirea CA previzionate pe seama produselor

Creatorul a testat sau a facut sa fie testat produsul sau pe clientela potentiala primind promisiuni de cumparare conditionate sau ferme. Acestea din urma fac obiectul calculului CA.

In concluzie, trebuie sa precizati CA prevazuta pentru primii trei ani de activitate si descompuneti, pe fiecare luna, CA din primul an dupa criteriul care vi se pare cel mai sugestiv (exemplu: pe produs, pe canal de distributie, pe tari sau regiuni).

Daca ati demarat deja afacerea, puteti indica, in continuarea tabelului, CA pe care ati realizat-o. Puteti preciza, de asemenea, nivelul comenzilor contractate deja.

Atentie: 1. Nu utilizati aceasta abordare decat ca o completare a

celorlalte doua.

2. acest al treilea demers este cel mai fiabil.

CIFRA DE AFACERI

Cota de piata

Cifra de afaceri previzionata

CA (mii lei) primul an

al doilea an

al treilea an

CA primul an

Observatii:

MIJLOACELE COMERCIALE

Acum, de vreme ce va cunoasteti piata, nivelul previzionat al CA, trebuie sa determinati mijloacele comerciale si de productie necesare pentru a atinge obiectivul fixat al cifrei de afaceri.

Descrieti asadar, pe pagina alaturata principalele elemente ale politicii comerciale (MARKETING-MIX).

Politica de produs

Care sunt "plusurile" produsului dvs. in raport cu cele ale concurentilor?

Care sunt aspectele pozitive si negative referitoare la distribuitori etc. (prezentare, performante, garantie, simplitate etc.)?

Aveti un produs sau o gama, mai multe produse sau mai multe game?

Politica de pret

Care este nivelul preturilor pentru produsele dvs.? Cum va pozitionati in comparatie cu concurenta? De ce?

Politica de distributie

Precizati ce tip de canal(e) de distributie intentionati sa utilizati pentru distributia produselor dvs.

Care sunt legaturile dvs. cu aceste canale?

Care sunt termenele si modalitatile de piata pentru aceste canale?

Intentionati sa vindeti? Daca da, prin ce mijloace? Daca aveti prevazuta o forta de vanzare, precizati-i numarul, structura si modul de remunerare.

Politica de comunicare

Veti realiza actiuni promotionale sau publicitare? Daca da, ce mesaj vreti sa transmiteti si prin ce mijloace? Ce buget ati prevazut?

- Alte elemente ale politicii comerciale

Indicati aici toate elemente politicii dvs. comerciale care vi se par importante si pe care nu le-ati mentionat pana in prezent.

MIJLOACELE COMERCIALE

Politica de produs

Politica de pret

Politica de distributie

Politica de comunicare

- Alte elemente ale politicii comerciale

MIJLOACELE DE PRODUCTIE (1)

In acest capitol va propunem sa detaliati ansamblul mijloacelor umane, materiale, imobiliare etc. ce va sunt necesare, productia corespunzatoare obiectivelor dvs. comerciale.

Mijloacele sub forma de imobile si terenuri

Daca v-ati gasit localuri precizati-le impreuna cu caracteristicile acestora in caz contrar, indicati necesitatile de imobile si terenuri: suprafata, localizare, eventuale constrangeri, posibilitati de extindere etc.

Transformati apoi aceste date in conditii de achizitie si exploatare (reale daca ati gasit localurile, in caz contrar realiste, in functie de costurile regionale).

Pentru acestea puteti folosi tabelul alaturat. Precizati eventual in anexa, daca este nevoie, amanunte ale fiecarei situatii (cumparare/inchiriere/credit-bail).

In acest tabel recapitulativ trebuie sa precizati in legatura cu cumparaturile:

nivelul investitiilor anuale pe care le realizati;

nivelul real al amortizarilor anuale induse.

Mijloacele sub forma de material de exploatare

Indicati mai intai diferitele tipuri de material de care aveti nevoie pentru productie (daca e nevoie atasati o lista anexa) si precizati datele probabile de achizitie.

Evidentiati particularitatile si avantajele acestor investitii.

Transformati apoi aceste date in conditii de cumparare si de exploatare in tabelul alaturat.

MIJLOACELE DE PRODUCTIE (1)

Mijloacele sub forma de imobile si terenuri

Conditii de achizitie si exploatare

Mijloacele sub forma de material de exploatare

Conditii de achizitie si exploatare

Credit - bail ≈ leasing

MIJLOACELE DE PRODUCTIE (2)

Mijloacele sub forma de elemente necorporale

Daca trebuie sa utilizati in activitatea dvs. brevete sau licente, mentionati-le. Precizati de unde vin aceste brevete, cui apartin, sub ce forma sunt utilizate (licenta sau brevete proprietate particulara).

Cum au fost, eventual, dobandite si care este costul lor (investitie sau remunerarea unui tert ...)

In ce stadiu sunteti cu negocierile in acest domeniu?

Mijloacele umane

Completand tabelul alaturat, indicati numarul de salariati pe care intentionati sa-l recrutati de-a lungul celor trei ani, repartizarea acestui numar pe categorii distincte, nivelul actual prevazut al salariului (pe categorie) si determinati volumul salariului global (salarii + cheltuieli sociale) pe an tinand cont de evolutia remunerarilor.

Alte aspecte importante

Precizati aici toate mentiunile pe care le considerati importante pentru politica si nevoile dvs. de personal.

De exemplu:

nivelul salariilor raportate la profesie sau regiune;

tipuri de calificari necesare si, eventual, probleme ale personalului calificat;

sistemul de remunerare si politica de participare ...

MIJLOACELE DE PRODUCTIE (2)

Mijloacele sub forma de elemente necorporale

Mijloacele umane

Alte aspecte importante

MIJLOACELE DE PRODUCTIE (3)

Furnizorii si subcontractantii

Furnizorii

Nu va referiti in acest paragraf decat la furnizorii reali (materii prime, produse finite sau semifinite) pentru care nu jucati rolul unuia care da ordine.

Ce vor reprezenta cumpararile in raport cu cifra de afaceri fara taxe, TVA?

Ati luat deja legatura cu furnizorii?

Precizati numarul furnizorilor dvs., numele si ponderea (in % din activitatile dvs.) celor mai importanti.

Precizati pentru fiecare dintre ei conditiile de plata obisnuite sau negociate.

Subcontractantii

Daca recurgeti la subcontractare, precizati cota acesteia in activitatea dvs. (numarul de ore subcontractate in raport cu numarul de ore proprii, de exemplu) si evolutia acesteia in cote in primii 3 ani.

Ce tip de lucrari sub-contractati si de ce?

Cu cati subcontractanti intentionati sa lucrati?

Ii cunoasteti?

Ce va reprezenta cel mai mare subcontractant al dvs.?

Ce conditii de plata veti obtine?

N.B. Daca aveti informatii complementare utile pentru o mai buna intelegere a dosarului dvs., referitoare la aceasta parte, puteti sa le mentionati in anexe.

MIJLOACELE DE PRODUCTIE (3)

Furnizorii si subcontractantii

Subcontractantii

DOSARUL FINANCIAR

Este vorba de acum incolo de a traduce in termeni financiari diferitele date pe care le-ati prezentat, in semestrul I, si de a analiza un anumit numar de echilibre pe care orice bancher le solicita.

Pentru aceasta, va trebui sa elaborati succesiv, in cadrul care va este furnizat:

Contul de rezultate pe 3 ani;

Calculul necesarului de fond de rulment (NFR);

Bilanturile previzionate pe 3 ani;

Planul de finantare pe 3 ani;

In continuare, puteti sa va interesati de elemente cheie ale activitatii de exploatare: rentabilitate, calculul punctului mort, pretul de cost al produselor dvs.

Explicatia demersului (vezi tabelul alaturat)

Pentru a sti daca intreprinderea dvs. realizeaza mai mult decat ati "investit", comparati mai intai cheltuielile si produsele din primele 3 exercitii stabilind conturile de rezultate previzionate pe 3 ani (1).

In lipsa unor informatii precise despre creditele pe termen scurt, mediu si lung pe care le veti solicita in functie de bilantul de pornire si de planul de trezorerie (vezi paginile urmatoare) amanati, pentru moment, aceasta etapa.

Pentru a compara resursele de care dispuneti cu nevoile pe care le aveti, calculati Necesarul de Fond de Rulment (2), apoi stabiliti bilantul de pornire (3) pentru a determina capitalurile ce trebuie imprumutate si de care veti avea nevoie (imprumuturi pe termen lung si mediu).

Cheltuielile induse de creditul pentru investitii trebuie raportate in contul de rezultate.

Stabilirea planului de trezorerie pentru primul an (4) va va permite confruntarea platilor (achizitii de imobilizari, cheltuieli ce decurg din activitate si rambursari de credite pentru investitii) cu incasarile (aporturi, varsaminte sub forma de prime sau subventii, deblocarea creditului si incasarea cifrei de afaceri). Daca in anumite luni trezoreria iese negativa va trebui sa se prevada negocierea unor credite pe termen scurt. Daca trebuie sa se recurga la credite pe termen scurt, cheltuielile corespunzatoare (agio) vor trebui imputate in cheltuielile financiare ale contului de rezultate.

Pentru a avea o buna imagine a soliditatii financiare a intreprinderii dvs. pentru viitorii 3 ani trebuie introduse intr-un plan de finantare resursele noi durabile si nevoile noi durabile care apar in fiecare din primii 3 ani de activitate (5). Un al doilea pasaj intre diferitele etape permite realizarea ajustarilor necesare, ca si controlul calculelor pe care le-ati facut pentru a optimiza astfel finantarea intreprinderii dvs.

Verificarile ca si calculele rentabilitatii si bilantul la sfarsitul anului furnizeaza informatii importante si servesc la compararea obiectivelor pe care le-ati stabilit cu rezultatul atins.

DOSARUL FINANCIAR

Demersul

PLAN DE TREZORERIE
Incasari cu TVA Plati cu TVA Ecart Cumul	Luna 1	Luna 2	Luna 3			Calculul cheltuielilor financiare   Luna 12

credit

Planul financiar la sfarsitul primului an
Nevoi (durabile) Cheltuieli Imobilizari fara TVA NFR Rambursarea in primul rand a imprumuturilor la termen	Resurse (durabile) Capital Decontari cu asociatii privind capitalul Capacitatea de autofinantare credit   Subventii sau prime
	pe termen lung si mediu   Imprumuturi pe termen mediu si lung

Primul pasaj al doilea pasaj,

pasaj de "control"

DOSARUL FINANCIAR (1)

Conturile de rezultate previzionale

Prezentarea care vi se propune in pagina alaturata permite evidentierea rezultatelor si marjelor partiale succesive asa cum sunt prevazute de noul plan contabil.

Vanzarea de marfuri: daca vindeti produse fara a le fi modificat marcati cifra corespunzatoare;

Productia vanduta: vanzari de bunuri si servicii;

Productia stocata: stoc final - stoc initial (+ sau -);

Subventii din exploatare (daca exista).

Produse din exploatare a caror componenta esentiala este cifra de afaceri.

Achizitii de marfuri: adica nivelul achizitiilor efectuate in cursul exercitiului;

Variatia stocurilor (aceeasi analiza pentru materiile prime si marfuri): diferenta intre stocul initial de marfuri si stocul final.

Un rezultat negativ (stoc final > stocul initial) inseamna ca nu toate marfurile cumparate in cursul exercitiului au fost revandute si deci au umflat stocurile. In schimb, o variatie pozitiva (stoc final < stoc initial) arata ca intreprinderea a vandut mai multe marfuri decat a dobandit in cursul exercitiului, adica si-a subtiat stocul.

Cheltuieli externe: sub-contractare, credit-bail, intretinerea, mentinerea, prime de asigurare - alte cheltuieli: onorarii, publicitate, timbre-postale, transporturi diverse, cheltuieli legate de acte si litigii.

Valoarea adaugata exprima diferenta intre ceea ce intreprinderea produce si ceea ce consuma sub forma de bunuri si servicii dobandite din exterior.

Impozite si taxe: impozite locale, drepturi de inregistrare si timbru; exclud impozitul pe profit.

Excedent brut de exploatare (EBE) se obtine adaugand la valoarea adaugata subventiile primite (eventual) si scazand din total, pe de o parte, salariile si cheltuielile sociale, iar pe de alta parte, impozitele si taxele.

Cheltuieli cu amortizarea: daca ati cumparat un imobil, material etc trebuie sa le amortizati intrucat deprecierea lor in timp este o cheltuiala pentru intreprinderea dvs.

Rezultatul exploatarii: este EBE minus Cheltuieli cu amortizarea

Cheltuielile financiare: provin din imprumuturi pe termen mediu si lung si din credite pe termen scurt.

Autofinantarea: este rezultatul net dupa impozitare si distribuiri +

DOSARUL FINANCIAR (1)

Conturile de rezultate previzionate

DOSARUL FINANCIAR (2)

Necesarul de fond de rulment

De-a lungul intregului ciclu de productie: stocarea materiilor prime - productie - stocarea produselor finite, intreprinderea a angajat cheltuieli. Ea a realizat astfel un avans al fondurilor care nu vor fi recuperate decat odata cu realizarea vanzarii produselor. In plus, intreprinderea va trebui sa acorde termene de plata clientilor sai.

Intreprinderea va trebui deci sa finanteze:

Ciclul sau de productie;

Ciclul sau comercial (creditele clienti).

Aceasta nevoie de finantare va fi atenuata de creditul acordat de furnizori pentru cumpararea de materii prime si furnituri si de creditele altor tipuri de creditori.

Necesarul de fond de rulment trebuie deci sa fie considerat ca o investitie necesara pentru functionarea intreprinderii. El trebuie sa fie finantat din capitaluri permanente (fonduri proprii, subventii si ajutoare, datorii pe termen lung si mediu).

DOSARUL FINANCIAR (2)

Calculul necesarului de fond de rulment

N.B. Folosindu-va de exemplul de la pagina alaturata puteti calcula NFR

cu ajutorul acestui tabel.

DOSARUL FINANCIAR (3)

Bilantul previzional

Un bilant reprezinta imaginea contabila a patrimoniului intreprinderii la un anumit moment, indicand, pe de o parte, in pasiv, originea si alcatuirea fondurilor iar, pe de alta parte, in activ, destinatia fondurilor utilizate.

ACTIV

Activul imobilizat:

Imobilizarile necorporale cuprind, de exemplu, fondurile comerciale si cheltuielile constituire, cercetare & dezvoltare;

Imobilizarile corporale cuprind terenurile, angajamentele si amenajarile, constructiile, instalatiile tehnice, material si utilaj industrial etc. precum si imobilizari in curs;

Imobilizari financiare cuprind titluri imobilizate si imprumuturi acordate altor persoane sau intreprinderi.

Activul circulant:

Activul circulant cuprinde stocurile in curs (stoc de aprovizionare, de produse semi-finite, produse finite si marfuri), avansurile si aconturile varsate furnizorilor, creantele fata de clienti sau alte persoane, intreprinderi sau angajatii, valorile mobiliare de plasament (actiuni, obligatiuni), disponibilitatile (banca, casa) si cheltuielile inregistrate in avans (de exemplu, cheltuielile de repartizat pe mai multe exercitii).

PASIVUL

Capitalurile proprii

Capitalurile proprii ale intreprinderii se compun din capital, adica aportul dvs. personal, din cote-parti, din actiuni etc.

In plus se pot constitui rezerve care sunt fie legale, fie regulamentare, statutare sau contractuale. Rezultatul exercitiului ca si rezultatul raportat (beneficiul sau pierderea exercitiului precedent) se adauga, de asemenea, la capital.

Provizioane pe care le constituiti, de exemplu, ca urmare a cresterii pretului sau a fluctuatiilor previzibile ale cursului sunt provizioane reglementate care diminueaza beneficiul impozabil.

Imprumuturile

Acestea sunt alcatuite din imprumuturi si datorii asimilate, avansuri si aconturi primite pentru comenzile in curs si alte datorii cum ar fi impozitul pe societati, TVA sau alte impozite de platit.

Produsele inregistrate in avans reprezinta postul ce corespunde cheltuielilor inregistrate in avans in activul bilantului si se refera la produse pe care le-ati inregistrat sau contabilizat inainte de efectuarea livrarilor sau prestarilor pe care le presupun.

DOSARUL FINANCIAR (3)

Bilantul previzional

DOSARUL FINANCIAR (4)

Planul de trezorerie

Alcatuirea planului de trezorerie se face de obicei in doi timpi:

1. Stabilirea unui calendar al cheltuielilor si incasarilor:

Este vorba de repartizarea de-a lungul anului a operatiilor care figureaza in contul previzional de rezultate si in planul de finantare, tinand seama, pentru anumite operatii si mai ales pentru vanzarile de bunuri si servicii si cumpararile de materiale si marfuri, de termenele de plata care le corespund.

Acestea inseamna ca veti preciza nivelul incasarii (sau al cheltuielii) in momentul in care o incasati (sau o platiti) cu adevarat si nu in momentul facturarii.

2. Confruntarea cheltuielilor si incasarilor pentru alcatuirea planului lunar:

In acest stadiu este important sa nu se neglijeze incidenta TVA asupra trezoreriei si sa se evidentieze cu claritate calculul TVA datorata sau de recuperat si plata acestei TVA.

Problema care se pune este de a sti cum se plateste sau se recupereaza TVA: in luna de livrare? In luna de plata? Care sunt termenele pentru a opera aceasta recuperare sau plata conform naturii achizitiei sau vanzarii.

"Faptul generator" de TVA este momentul cand se efectueaza livrarea, cumpararea bunului sau prestarea serviciului. Atunci cand taxa aplicabila bunurilor achizitionate devine exigibila, ia nastere la client dreptul la deducere.

DOSARUL FINANCIAR (4)

Planul de trezorerie

DOSARUL FINANCIAR (5)

Planul de finantare pe 3 ani

Completare indispensabila a bilantului, planul de finantare descrie si confrunta in cursul unui exercitiu:

Resursele financiare noi de care a beneficiat intreprinderea: autofinantare, un nou imprumut, aport de capitaluri proprii, aportul asociatiilor in contul curent,

Nevoile sau noile utilizari care au fost finantate din aceste resurse: investitii noi, rambursarea unui imprumut, cresterea necesarului de fond de rulment, pierderea exercitiului (rezultata dintr-o utilizare necorespunzatoare a resurselor) .

Utilitatea Planului de finantare este deci ca permite cunoasterea modificarilor de trezorerie si a modului cum au fost folosite fondurile puse la dispozitia intreprinderii de-a lungul exercitiului.

Vi se propune asadar pe pagina alaturata sa elaborati planul de finantare al intreprinderii, adica sa determinati echilibru celor 3 exercitii viitoare.

De aceea vi se solicita sa indicati in continuare tabelului conditiile bancare pe care le-ati obtinut: plafonul imprumutului pe termen scurt, plafonul scontului, avans pentru acoperirea cheltuielilor sezoniere.

Pentru fiecare mijloc de finantare trebuie indicate:

modul (scont, imprumut pe termen scurt etc.);

nivelul negociat;

organismul (institutia) bancara.

DOSARUL FINANCIAR (5)

Planul de finantare pe 3 ani

T. V.A.

Mecanism

TVA colectata din vanzari

De fiecare data cand intreprinderea factureaza o vanzare de bunuri sau servicii ea trebuie sa mentioneze o suma la care adauga TVA

TVA colectata este datorata:

odata cu livrarea marfii daca este vorba de produse;

odata cu incasarea pretului daca este vorba de prestarea unui serviciu.

TVA recuperabila

Intreprinderea isi plateste ea insisi, furnizorii TTC

TVA de plata (TVA exigibila)

TVA de plata = TVA colectata - TVA recuperabila

Declaratia si plata TVA

Contribuabilii supusi regimului normal: depun lunar declaratia de TVA (formularul tipizat) si achita in acelasi timp taxa exigibila. Daca aveti o CA mai mare de 100.000 EURO pe an depuneti declaratia lunar, si mai mica pe trimestru.

DOSARUL FINANCIAR (6)

Rentabilitate

Ce nivel al rentabilitatii va rezulta ?

Utilizati in acest sens trei indicatori de rentabilitate diferiti:

Rentabilitatea de exploatare: CAF^* / valoare adaugata;

Rentabilitatea comerciala: CAF / C.A fara TVA;

Rentabilitatea capitalurilor: rezultatul net inainte de impozitare / capitaluri proprii.

si indicati evolutia pe 3 ani. Ar fi interesant de comparat rezultatele obtinute cu cele ale intreprinderii din sectorul respectiv.

^*CAF - capacitatea de autofinantare (beneficiu net dupa impozitare + Cheltuieli cu amortizarea

Punctul mort

Punctul mort reprezinta punctul in care volumul vanzarilor este egal cu ansamblul cheltuielilor (variabile si fixe), daca volumul vanzarilor este inferior acestui nivel, activitatea aduce beneficii.

Costurile fixe cuprind salariile si costurile "generale" (chirie, incalzire, prime de asigurare).

Costurile variabile sunt alcatuite din pretul de achizitie al materiilor prime utilizate, salarii si cheltuieli sociale ale personalului productiv, cheltuieli de transport legate de cumparari si vanzari, comisioane.

Pretul fiecarei unitati vandute minus costurile variabile reprezinta "marja bruta". Impartind ansamblul cheltuielilor fixe cu aceasta marja se obtine volumul vanzarilor necesare pentru acoperirea tuturor costurilor (sub forma de numar de unitati de vanzare).

Punctul mort se calculeaza in modul urmator:

unde: q - cantitatea vanduta corespunzatoare punctului mort;

F - costuri fixe;

p - pret de vanzare unitar;

V - costuri unitare variabile.

CA corespunzatoare (CA "critica") se calculeaza prin inmultirea cantitatii vandute in punctul mort cu pretul de vanzare unitar.

CA critica = q x p

Atentie !: daca CA critica > CA prevazuta, nu aveti asigurata rentabilitatea

DOSARUL FINANCIAR (6)

Rentabilitate

Calculul punctului mort

DOSARUL FINANCIAR (7)

La sfarsitul acestei etape, ati realizat prima abordare a studiului financiar. Cifrele au fost mentionate si poate ati fost determinat sa precizati, sau sa reconsiderati anumite elemente ale proiectului. Ramane de reluat tot studiul financiar incluzand noile date pe care le-ati calculat.

Constructia finala a contului de rezultate va tine cont mai ales de cheltuielile financiare pe termen scurt si pe termen mediu si lung. Luarea in considerare a acestor cheltuieli financiare va modifica rezultatul de exploatare.

Constructia finala a planului de finantare: integrarea cheltuielilor financiare suplimentare va diminua beneficiul de exploatare, chiar il va suprima la fel ca si capacitatea de autofinantare. Trebuie deci sa tineti cont de aceste lucruri in planul de finantare recalculand autofinantarea si sa o prevedeti la valoarea justa. In acest caz ajungeti la un plan de finantare corectat.

Constructia bilantului previzionat la sfarsitul primului an. Ati reconstituit toate operatiunile financiare cerute de crearea intreprinderii si functionarea activitatii. Puteti realiza o "fotografie" a intreprinderii asa cum va fi ea la sfarsitul primului an.

DOSARUL FINANCIAR (7)

Observatiile dvs. personale referitoare la dosarul financiar

CONCLUZII

TITLURI

Pentru a va completa documentatia tehnica, apelati la mai multe colectii de carti si publicatii.

NOTES

NOTES