'ANALIZA DIAGNOSTIC - S.C. ELECTRICA S.A. GIURGIU'

1. Descrierea generala a firmei

Denumirea si statutul juridic. Mod de constituire

Conform decretului 379 din 13 octombrie 1983 Sectia de distributie a Energiei Electrice Giurgiu din cadrul I.R.E. Bucuresti devine Intreprinderea de Exploatare si Intretinere a Retelelor, Instalatiilor Energetice si de Distribuire a Energiei Electrice si Termice Giurgiu.

Obiectul de activitate

Filiala de Distributie a Energiei Electrice Giurgiu are ca obiect de activitate transportul si distributia energiei electrice catre beneficiari sai (consumatori casnici, industriali, terti).

Economia trebuie sa asigure realizarea distributiei de energie electrica la nivelul negociat, in conditii de maxima eficienta tehnico-economica, cu incadrarea in indici si indicatori tehnico-economici prevazuti in cadrul SEN.

Deasemenea trebuie sa asigure programul de reparatii si sa raspunda de receptionarea calitativa a acestora.

Pentru a-si putea desfasura activitatea la parametri ridicati cu obtinerea unor rezultate eficiente, in cadru Filialei de Distributie a Energiei Electrice Giurgiu, au fost constituite o serie de compartimente care conduc la buna desfasurare a activitatii: Filiala de Distributie a Energiei Electrice Giurgiu are in componenta urmatoarele:

A) Centre de Distributie a Energiei Electrice cu gradul III de organizare in numar de 5: Centrul Urban Giurgiu, Centrul Rural Giurgiu, Centrul Bolintin, Centrul Ghimpati, Centrul CalugarenI;

B) Centrul PRAM cu gradul IV de organizare, care asigura intretinerea instalatiilor de circuite secundare, teleconducere si telecomunicatii din gestiunea filialei, aflate pe raza judetului Giurgiu, reparatii contori si transformatori;

C) Atelier de exploatare si reparatii mijloace de transport cu gradul I de organizare, avind in componenta o coloana auto si o formatie de reparatii;

D) Sectia pentru reparat si lucrari noi, avand in componenta doua puncte de lucru ( la Giurgiu si la Bolintin) care asigura realizarea lucrarilor de reparatii si montaj pentru instalatiile de medie tensiune si joasa tensiune din gestiunea FDE Giurgiu;

E) Atelier de Studii de Proiectare Investitii si Retehnologizare care asigura elaborarea studiilor energetice si de dezvoltare precum si a documentelor de reparatii capitale si investitii (proprii si terti) pentru instalatii pana la 20 kv;

F) Compartimentul de Marketing si Utilizarea Energiei Electrice care asigura o evidenta clara a consumului de energie electrica inregistrat, fiind in permanenta legatura cu consumatorii.

Sistemul de tarifare a energiei electrice.

Modificarile radicale ale principiilor ce au generat economia Romaniei in ultimii 40 de ani, au condus la necesitatea revizuirii politicii energetice si implicit a sitemului de tarifare pentru electricitate potrivit economiei de piata.

Problema tarifarii nu trebuie lasata izolat ci facind parte integranta din noul concept de influentare activa a sarcinii DSM (Demand - Side - Management ) concept bazat pe o strategie de conducere flexibila si diversificata, menita sa asigure succesul in conditiile unei piete nesigure si marcata de o concurenta crescinda.

Pentru furnizor, tariful este un mesaj economic adresat clientului. De aceea acest mesaj trebuie sa fie simplu si clar pentru a fi inteles de client si a da rezultate optime.

Astfel in cadrul FDE Giurgiu se determina pe baza unor studii de piata, care va fi cererea de electricitate intr-o perioada de timp si care va fi graficul de consum in conditiile unui acces liber al consumatorului. Astfel de elemente sint esentiale in studiile de cercetare.

Sistemul de citire, incasare, si evidenta a consumului de energie electrica la consumatori.

Actele normative care stau la baza organizarii acestui sistem sunt:

a) Regulamentul pentru Furnizarea si Utilizarea Energiei Electrice aprobat prin art. 1 al H.C.M. nr. 2763/1993;

b) Ordonanta de urgenta a Guvernului nr 29/1998 privind organizarea si functionarea autoritatii nationale de reglementare in domeniul energiei ANRE

c) Decizia nr 12 / 18.01999 publicata in MO nr 227 / 21.01999 care a stabilit noile tarife pentru energie electrica

Continutul sistemului de baza

In cadrul sistemului de incasare, citire, facturare, se efectueaza o serie de operatiuni absolut necesare unei bune desfasurari a activitatii FDE Giurgiu.

I. Stabilirea consumului de energie electrica realizat de abonat, care se poate determina prin citirea indexului contorului de catre lucratorul din cadrul Compartimentului "Abonati", prin autocitirea indexului contorului de catre abonat, prin stabilirea unui index din oficiu pe baza consumului realizat in perioada precedenta pentru cazurile cind abonatul nu este gasit la domociliu si deci nu s-a putut efectua citirea contorului si de asemenea cind se constata ca, contorul nu functioneaza sau functioneaza cu erori de inregistrare (urmind a fi inscrisi pe lista locurilor de consum cu contoare defecte in vederea demontarii si introducerii in laborator pentru verificare).

Deasemenea se mai efectueaza si stabilirea unui consum in sistem pausal pentru perioada lipsei contorului sau prin stabilirea unui consum prezumat in conformitate cu prevederile art. 183 din F.R.U.E.E. pentru cazurile de sustrageri de energie electrica.

II. Periodicitatea de citire este de 30 de zile, cu o deviere de max +3 zile.

III. Facturarea energiei electrice aferente perioadei dintre doua citiri consecutive se face la domiciliul abonatilor pe facturi editate la calculator cu datele de identificare ale consumatorului si ultimul index facturat.Dupa citirea contorului se inscrie in factura noul index, se stabileste consumul si se calculaza suma de plata.

IV. Factura editata in prealabil la calculator cuprinde 3 parti:

- factura propriu-zisa care se inmineaza abonatului dupa incasare;

- cotorul facturii care tine loc de borderou al facturilor emise;

lista de citiri contoare.

Factura contine informatii privind:

numarul facturii;

datele de identificare ale abonatului;

seria constanta a contorului;

indexarea contorului la inceputul si la sfirsitul perioadei de facturare;

data facturarii;

pretul unitar;

consumul realizat pe ultima perioada .

V. Incasarea energiei electrice facturate se realizeaza in doua moduri:

a) La domiciliul abonatilor, concomitent cu citirea contoarelor.

b) La ghiseele centrelor de abonati:

- Facturile neincasate pe teren, aflate in portofoliu;

- Facturile intocmite manual

Fluxul tehnologic

Pentru conducerea si desfasurarea normala a activitatii de furnizare a energiei electrice a abonatilor, FDE Giurgiu intocmeste trimestrial cu defalcare pe luni, planul intregii activitati astfel incit sa asigure:

ritmicitatea operatiunilor de citire, facturare, incasare precum si respectarea intervalului de citire la 90 sau 30 de zile.

la nivel relativ egal in esalonarea lunara a numarului de abonati, pentru a nu se denatura consumul propriu tehnologic de energie electrica.

programarea activitatii zilnice a cititorilor incasatori tinind seama de normele de timp si numarul de abonati.

Avind in vedere fazele acestui proces, planificarea activitatii trebuie sa cuprinda:

A.         PLANUL DE CITIRE-INCASARE, care se intocmeste pentru fiecare luna din trimestru pe formulare tipizate.

B.         GRAFICUL DE PRELUCRARE-FACTURARE

In cadrul lui se prevede esalonarea in timp a operatiunilor de predare la centru (oficiul, statia) de calcul a listelor cu indexele contoarelor pentru perforare (teletransmitere), prelucrare si emitere a facturilor.

C. PLANUL - RAPORT, care se intocmeste lunar, in doua exemplare de catre contabilul de abonati sau lucratorul cu atributii similare prin defalcarea datelor din planul de furnizare.

Desfasurarea activitatii de furnizare a energiei electrice.

Pentru citirea, facturarea si incasarea energiei electrice consumate de catre abonatii din localitatile urbane sau rurale in care functioneaza caserii, distribuirea documentelor se face in limita unei norme de lucru de maximum 3 zile pentru fiecare lucrator.

La inchiderea lunii, se insumeaza totalurile partiale inscrise in planul-raport.

Pe baza acestor informatii calculatorul editeaza inventarul scriptic al facturilor existente in portofoliul care serveste la inventarierea lunara a facturilor emise si a celor restante. Totodata se editeaza o lista a toturor abonatilor care nu au achitat facturile in termenul stabilit.

2. Prezentarea firmei

2.1. Scurt istoric

Distributia publica a energiei electrice in orasul Giurgiu a inceput in anii 1909-1910 prin punerea in functiune a unei retele de joasa tensiune de 230 V curent continuu pe b-dul Mircea cel Batrin, alimentata dintr-o centrala electrica cu doua grupuri de 80 C.P.

In anul 1921 a fost constr.uita o centrala electrica in curent alternativ la Fabrica de Zahar "Danubiana", alimentind cu energie electrica si colonia de case a fabricii.

Pentru interconectarea celor doua centrale electrice la tensiunea de 5 kV in centrala comuna s-au montat si generatoare de curent alternativ suprapuse peste cele de curent continuu, iar in anul 1932 au fost inlocuite cu generatoare trifazate de 5 kV.

Centrale electrice proprii s-au mai montat in 1940 la: Fabrica de |igarete Ghimpati, Atelierele Rurale Giurgiu, Intreprinderea de Produse Petroliere Giurgiu, Santierul Naval Giurgiu.

Electrificarea localitatilor rurale s-a facut initial prin linii de 15 kv alimentate din centrale electrice ale Municipiului Bucuresti.

Reteaua de 15 kv s-a dezvoltat in special datorita aparitiei in judet a unor injectii de putere din reteaua de 50 kv si 110 kv.

La data de 27.08.1949 s-a pus in functiune LEA 60 kv Grozavesti-Giurgiu-Russe si Statia de transformare 60/15 kv Giurgiu, realizandu-se prima interconexiune cu un sistem energetic al altor tari (fara a functiona in paralel) prin care Romania livra energie electrica Bulgariei.Tot cu aceasta ocazie s-a pus sub tensiune si primul cablu sub Dunare ce traversa fluviul intre Giurgiu si Russe. In oras se dezvolta reteaua electrica la tensiunea de 15 kv si apar trei posturi de transformare.

In anul 1956 a fost pusa in functiune LEA 60 kv dublu circuit Arcuda (racordata din LEA 60 kv Grozavesti-Buciumeni-Tincabesti,care fusese pusa in functiune in anul 1937) si Statia Arcuda care in 1979 a fost trecuta de la 60/15kv la 110/20 kv.

In anul 1967 a fost pusa in functiune LEA 110 kv Jilava -Prundu si Statia 110/20 kv Prundu, iar la doi ani mai tarziu se pune in functiune LEA 110 kv Prundu-Giurgiu si Statia 110/20 kv Giurgiu Nord.

In Statia Giurgiu Nord se racordeaza primii consumatori industriali: I.T. Dunareana si Fabrica de Paine.

Prin Statia 220/110/20 kv Ghizdaru se asigura atit tranzitul de putere intre zona de vest a tarii si capitala cat si un important punct de referinta pentru judetul Giurgiu.

In anul 1975 Statia de transformare Giurgiu Vest 60/15 kv este trecuta la tensiunea de 110/20 kv.Pentru alimentarea cu energie electrica a statiilor de pompe din sistemul de irigatii Giurgiu-Razmiresti in anii 1975-1976 s-au pus in functiune sase statii electrice.

In anul 1979 pentru alimentarea cu energie electrica a Combinatului Chimic Giurgiu se realizeaza un inel in jurul orasului prin punerea in functiune in partea de sud a orasului a LEA 110 kv d.c. avind ca putere de injectie Statiile de transformare 220/110/20 kv Ghizdaru si CET Giurgiu 3x50 Mw.

Tot in anul 1979 s-a pus in functiune Statia electrica de transformare 110/20 kv I.C.M.U.G. datorita aparitiei marelui obiectiv de cooperare cu Bulgaria-Intreprinderea de Constructii Montaj si Utilaj Greu.

Datorita dezvoltarii activitatii de extractie de produse petroliere in zona Roata, in anul 1975 se pune in functiune Statia electrica 110/20/6 kv Marsa, in anii 1976-1977 Statia electrica 110/20 kv Clejani, iar in anul 1985 Statia electrica 110/20 kv Compresoare Clejani.

2.2. Descrierea sistemului organizatoric

In cazul Electrica SA Giurgiu, structura organizatorica este de tip ierarhic - functional, imbinand caracteristicile structurii organizatorice ierarhice cu cele ale structurii organizatorice functionale. Structura este alcatuita atat din compartimente operationale, cat si functionale. Executantii primesc decizii si raspund numai in raport cu seful ierarhic nemijlocit, respectandu-se principiul unitatii de decizie si actiune.

Conducerea Electrica SA Giurgiu este asigurata de un Comitet Director aprobat de Directia Generala de Transport si Distributie a Energiei Electrice , compus din: directorul general, directorul adjunct tehnic distributie, directorul adjunct tehnic furnizare, seful biroului investitii-retehnologizare, directorul adjunct economic si consilierul juridic.

Presedintele Comitetului Director este directorul general al filialei si realizeaza conducerea operativa intre sedintele ordinare ale Comitetului, ce se tin o data pe luna. Daca situatia o cere, Comitetul Director se intruneste si in sedinte extraordinare.

Regulamentul de organizare si functionare aproba sarcinile si competentele Comitetului Director si ale fiecarui membru.

Biroul personal elaboreaza propuneri pentru politica de personal a firmei si stabileste necesarul de personal in perspectiva pe specialitati; intocmeste planurile de pregatire a personalului, organizeaza selectionarea personalului si incadrarea acestuia; organizeaza evaluarea personalului; organizeaza perfectionarea personalului si organizeaza promovarea acestuia; asigura evidenta personalului; ia masuri pentru imbunatatirea conditiilor de munca ale salariatilor.

Oficiul juridic asigura asistenta de specialitate pentru managementul firmei.

Controlul financiar intern organizeaza si executa controlul financiar preventiv, organizeaza si executa controlul financiar de fond asupra gospodaririi mijloacelor materiale si banesti. In cadrul acestei activitati se include ansamblul proceselor prin care se verifica respectarea normelor legale cu privire la existenta, integritatea, utilizarea si pastrarea valorilor materiale si banesti cu care firma este dotata.

Cele doua departamente subordonate directorilor tehnici adjuncti realizeaza distributia propriu-zisa a energiei electrice cu toate aspectele tehnice care se evidentiaza in acest context; se iau toate masurile ce se impun pentru asigurarea unei calitati superioare a energiei electrice furnizate consumatorilor pentru a evita daunele ce ar putea fi pretinse de catre acestia conform noilor contracte de furnizare. Departamentul furnizare asigura totodata si gestionarea energiei electrice si organizeaza riguros legaturile cu Sistemul Energetic National, precum si colaborarea cu celelalte filiale ale Electrica SA.

Departamentul economic condus de directorul adjunct economic realizeaza activitatile prin care se asigura resursele financiare necesare atingerii obiectivelor firmei, precum si evidenta miscarii intregului sau patrimoniu.

Serviciul financiar elaboreaza bugetul de venituri si cheltuieli al intreprinderii, elaboreaza politica financiara a firmei, urmareste evolutia stocurilor de valori materiale si ia masuri in vederea accelerarii vitezei de rotatie a acestora, asigura efectuarea la termen a varsamintelor cuvenite bugetului statului, repartizeaza profitul cu respectarea prevederilor legale.

Serviciul contabilitate asigura evidenta analitica si sintetica a miscarilor tuturor elementelor patrimoniale, participa la efectuarea inventarelor, organizeaza pastrarea la arhiva a tuturor documentelor care stau la baza operatiilor contabile.

Organigrama firmei este prezentata in anexa 1.

2.3. Descrierea sistemului financiar-contabil

Interfata dintre documentele contabile se realizeaza prin forma de contabilitate. Aceasta reprezinta un sistem de formulare corelate intre ele, care servesc la inregistrarea si prelucrarea, dupa anumite reguli, a starii si miscarii elementelor patrimoniale.

In categoria formularelor ca elemente componente ale formei de contabilitate se includ: documentele justificative, registrele contabile, purtatorii tehnici de date (cartele si benzi perforate, benzi si discuri magnetice etc.), balanta conturilor, registrul inventar, situatiile financiar contabile de sinteza si raportare. Forma de contabilitate acopera prin sfera sa de cuprindere si da expresie subsistemului documente-fisiere-rapoarte. O asemenea interpretare este redata in figura urmatoare:

	Documente justificative				Cartea mare a conturilor		Balanta de verificare		Bilant contabil + anexe
			Registrul jurnal

			Analiza contabila		Inregistrare sistematica		Centralizare si Controlul Exactitatii inregistrarilor		Sintetizare si raportare
	Operatii patrimoniale

Forma de contabilitate folosita in cadrul Electrica SA Giurgiu este forma de contabilitate 'maestru-sah'.

Inregistrarile contabile 'maestru-sah' se practica de regula de catre unitatile patrimoniale de dimensiuni mijlocii si cu o mai restransa dispersie teritoriala.

Trasatura de baza a formei de contabilitate 'maestru-sah' este cea a dezvoltarii pe conturi corespondente atat a rulajului debitor cat si a celui creditor al conturilor sintetice. In ceea ce priveste contabilitatea analitica, aceasta capata diverse structuri in raport cu metodele folosite pentru evidenta activelor si pasivelor, evidenta si calculul costurilor si rezultatelor. Inainte de a fi inregistrate, documentele justificative sunt supuse prelucrarii contabile (sortarea pe feluri de operatii, verificare, evaluare si control). Daca pentru acelasi fel de operatii exista mai multe documente justificative, acestea se totalizeaza zilnic sau la perioade scurte de timp cu ajutorul formularelor de tipul 'document cumulativ' intocmit fie pentru debitul, fie pentru creditul contului care reflecta asemenea operatii. Pentru inregistrarile care au la baza documente se intocmesc note contabile.

Principalele formulare care se utilizeaza sunt: jurnalul de inregistrare, fisa sintetica sah, balanta conturilor si registrele auxiliare folosite pentru evidenta analitica.

Jurnalul de inregistrare este folosit pentru inregistrarea cronologica a operatiilor economice si financiare si stabilirea rulajului lunar al acestora. Pe masura inregistrarii in acest registru, documentelor justificative, documentelor cumulative si notelor de contabilitate li se atribuie un numar de ordine (de inregistrare) corespunzator datei la care au fost inregistrate. Lunar, se totalizeaza jurnalul de inregistrare, obtinandu-se rulajul lunii respective fara a se reporta in luna urmatoare. Acest total trebuie sa corespunda cu totalul rulajelor debitoare si creditoare ale lunii respective din balanta de verificare sintetica.

Fisa sintetica sah (cu conturi corespondente) serveste la evidenta sintetica a operatiilor economice si financiare. Atat pentru debitul, cat si pentru creditul fiecarui cont sintetic se foloseste acelasi model de fisa.

Inregistrarile in fise se fac in mod cronologic si sistematic, pe baza documentelor justificative, a documentelor cumulative sau notelor contabile, dupa caz.

Inregistrarea in fisele sah este precedata de inregistrarea cronologica proprie jurnalului de inregistrare.

Registrele auxiliare pentru evidenta analitica capata forma fiselor de cont analitic pentru valori materiale, fiselor de cont pentru operatiuni diverse, situatiilor si altor formulare specifice folosite in acest scop. Inregistrarile in formularele folosite pentru evidenta analitica se fac in mod sistematic si cronologic, pe baza documentelor justificative in tot cursul lunii.

Balanta conturilor se intocmeste lunar, pe baza fiselor sintetice sah. In cadrul sau se stabilesc soldurile si rulajele cumulate de la inceputul anului, pentru fiecare cont sintetic in parte. De asemenea, pe baza inregistrarilor din contabilitatea analitica se intocmesc balante lunare pentru conturile sintetice.

2.4. Descrierea sistemului informational. Dotarea cu tehnica moderna de calcul

Sistemul informational poate fi definit ca ansamblul datelor, informatiilor, fluxurilor si circuitelor informationale, procedurilor si mijloacelor de tratare a informatiilor menite sa contribuie la stabilirea si realizarea obiectivelor organizatiei.

Sistemul informational reprezinta ansamblul tehnico-organizatoric de concepere si obtinere a informatiilor in vederea fundamentarii deciziilor necesare conducerii unui anumit domeniu de activitate.

Din definitia sistemului informational rezulta ca acesta este grefat intotdeauna pe sistemul economic pe care-l deserveste si ca urmare este dependent de structura organizatorica a acestuia. Sistemul informational are in componenta sa resurse materiale, umane si informationale, care sunt angrenate pentru rezolvarea sarcinilor pe care le are acesta.

In cadrul resurselor materiale ale sistemului informational sunt cuprinse: cladirile si constructiile afectate in acest scop, inventarul de birou, rechizitele, documentele primare si centralizatoare.

In cadrul resurselor umane se cuprinde intreg personalul tehnic, economic si de alta specialitate, care desfasoara activitate informationala.

Resursele informationale se compun din ansamblul datelor si informatiilor inscrise in documentele primare si centralizatoare.

Intre toate aceste elemente exista o stransa interdependenta care permite realizarea obiectivelor sistemului informational.

Sistemul informational din cadrul Electrica SA Giurgiu cuprinde o serie de circuite informationale ce reprezinta traseele pe care le parcurge o informatie sau o categorie de informatii intre emitator si destinatar. Fluxul informational reprezinta cantitatea de informatii care este vehiculata intre emitator si beneficiar pe circuitul informational, caracterizat prin anumite caracteristici: lungime, viteza de deplasare, fiabilitate, cost, etc.

Din punct de vedere al directiei de vehiculare a informatiilor, in cadrul Electrica SA Giurgiu intalnim urmatoarele tipuri de fluxuri informationale:

- fluxuri verticale: se stabilesc intre posturi sau compartimente situate pe niveluri ierarhice diferite intre care exista relatii de subordonare nemijlocita; vehiculeaza informatii ascendente si descendente; fundamentul organizatoric este reprezentat de relatiile ierarhice. Exemplificam in acest context transmiterea rapoartelor zilnice privind prezenta la lucru intre un functionar al compartimentului personal si seful acestuia.

- fluxuri orizontale: se stabilesc intre posturi si compartimente situate pe acelasi nivel ierarhic; vehiculeaza informatii orizontale; fundamentul organizatoric este reprezentat de relatiile de cooperare sau functionale. Exemplificam in acest context transmiterea informatiilor privind situatia fortei de munca de catre seful serviciului personal spre seful biroului investitii si retehnologizare spre a se stabili daca exista personalul specializat necesar care poate utiliza un anumit utilaj ce urmeaza a se achizitiona.

- fluxuri oblice: se stabilesc intre posturi si compartimente situate pe niveluri ierarhice diferite intre care nu exista relatii de subordonare nemijlocita; vehiculeaza informatii ascendente si descendente; fundamentul organizatoric este reprezentat de relatiile functionale de stat major sau control. In acest context exemplificam cu transmiterea informatiilor referitoare la situatia decontarilor la zi cu un anumit client de la serviciul financiar catre directorul adjunct de furnizare a energiei electrice.

Sistemul informatic este acea parte a sistemului informational in care operatiile de culegere, transmitere, prelucrare si stocare a datelor se realizeaza cu ajutorul calculatorului electronic.

Sistemul informatic din cadrul SC Electrica SA Giurgiu cuprinde legaturile care exista intre serviciul financiar si serviciul contabilitate, cu ajutorul carora se realizeaza intreaga activitate de facturare, urmarire si incasare a contravalorii energiei electrice.

Activitatea de facturare este realizata pe baze informatice, cu ajutorul tehnicii moderne de calcul si furnizeaza datele privind cantitatea si valoarea energiei electrice facturate catre clienti. Facturile emise trec in custodia centrelor de distributie care urmaresc primirea acestora de catre clienti - prin diferite modalitati (inmanare personala, banci sau posta).

Activitatea de incasare a contravalorii energiei electrice se realizeaza prin centrele de distributie, prin casieriile existente in teritoriu, sau prin contul curent al filialei deschis la B.C.R. - filiala Giurgiu.

Descarcarea facturilor de energie electrica se face pe baza documentelor de rigoare si anume extrasul de cont sau dispozitiile de incasare trimise catre casierie, calculatoarele descarcand automat contravaloarea facturilor existente in sold.

Toate situatiile contabile intocmite de catre serviciul financiar si serviciul contabilitate au la baza centralizatoare intocmite pe baze informatice, care urmaresc zilnic si cumulat intreaga activitate de facturare si incasare.

Operatiunile adiacente activitatii de facturare si incasare, cum ar fi cele de urmarire a furnizorilor, a datoriilor unitatii fata de bugetul statului, fata de personalul unitatii, legaturile cu banca si cu alte institutii financiare, sunt urmarite si evidentiate in cadrul serviciului financiar si serviciului contabilitate, pe suporturi informatice care asigura o asistenta permanenta a bazelor de date si a tuturor situatiilor intocmite.

Aplicatiile folosite (software) de tehnica moderna de calcul sunt realizate fie de analistii apartinand Electrica SA Giurgiu, fie sunt achizitionate de la firme producatoare de astfel de produse.

Limbajele pricipale care stau la baza aplicatiilor folosite sunt: Fox-Pro, Clipper, DBase. Situatiile care se intocmesc pot fi realizate fie cu ajutorul aplicatiilor existente, fie prin folosirea altor limbaje si programe cum ar fi de exemplu: Excel, Acces si Powerpoint.

De mentionat ca la ora actuala exista in dotare un numar de 15 calculatoare model 486.

3. Analiza performantelor firmei in perioada 1997 - 1999

3.1. Analiza potentialului tehnico-economic

3.1.1. Evolutia activelor imobilizate

-MII LEI-

In perioada analizata activele imobilizate au inregistrat o crestere cu 9,3% in 1998 fata de 1997, adica o crestere in valoare absoluta de 2.439.683 mii lei.

In 1999 fata de 1998 s-a inregistrat o crestere cu 6,9%in valoare relativa si in valoare absoluta de 1.982.682 mii lei.

In ceea ce priveste ponderea activelor imobilizate in totalul activului, aceasta a inregistrat o usoara crestere: 55,2% in 1997, 57,3% in 1998 si 57,9% in 1999.

Aceasta crestere a valorii activelor imobilizate este apreciata ca un fenomen pozitiv in evolutia firmei intrucat aceasta crestere a fost urmarea unor investitii considerabile in constructii speciale (piloni de inalta tensiune pentru transportul energiei electrice), masini, utilaje si instalatii de lucru, aparate si instalatii de masurare, control si reglare.

Aceste investitii au avut ca scop cresterea calitatii energiei electrice livrate consumatorilor prin eliminarea problemelor de diferite tipuri care apar de-a lungul liniei electrice si prin stabilizarea tensiunii la bornele consumatorului.

Au fost achizitionate si instalate de asemenea noi puncte de transformare inalta/medie tensiune, medie/joasa tensiune, precum si un numar important de sisteme de contorizare moderne.

3.1.2. Evolutia activelor circulante

-MII LEI-

Structura activelor circulante

1997 1998 1999

Valoarea activelor circulante a crescut in perioada analizata cu 0,44% in 1998 fata de 1997 (in valoare absoluta o crestere cu 92.823 mii lei) si cu 4,37% in 1999 fata de 1998 (o crestere in valoare absoluta cu 927.581 mii lei).

In privinta ponderii activelor circulante in totalul activului patrimonial, acestea au detinut 44,8% in 1997 si au scazut la 42,7% in 1998 si la 42,1% in 1999.

In componenta activelor circulante se poate remarca o crestere a valorii disponibilitatilor de la 10.312.620 mii lei in 1997 la 11.798.387 mii lei in 1998 si la 13.796.394 mii lei in 1999.

Aceasta presupune o crestere absoluta de 1.48767 mii lei (cu 14,4%) in anul 1998 fata de 1997 si o crestere absoluta de 1.998.007 mii lei (cu 16,9%) in 1999 fata de 1998.

Aceasta crestere este apreciata ca un fenomen pozitiv in evolutia firmei, avand rezultate benefice asupra eficientei economice a intreprinderii si asupra ratelor de rentabilitate.

In acelasi timp creste si ponderea disponibilitatilor banesti in total active circulante de la 48,9% in 1997 la 55,7% in 1998 si la 62,4% in anul 1999.

Tot in componenta activelor circulante se observa o diminuare a stocurilor de materii prime, materiale consumabile si obiecte de inventar de la 6.30670 mii lei in 1997 la 4.638.863 mii lei in 1998 si la 3.493.317 mii lei in 1999.

Aceasta presupune o scadere in valoare absoluta de 1.666.807 mii lei in 1998 fata de 1997 (-26,43%) si o scadere absoluta de 1.14546 mii lei in 1999 fata de 1998 (-24,69%).

Aceasta scadere a stocurilor este un fenomen pozitiv in evolutia firmei, aceasta ducand la o disponibilizare de resurse financiare, precum si o crestere a vitezei de rotatie a activelor circulante si implicit la o scadere a duratei in zile a unei rotatii.

In componenta activelor circulante ponderea stocurilor a scazut de la 29,9% in 1997 la 21,9% in 1998 si la 15,8% in 1999.

In privinta creantelor, acestea au inregistrat o crestere in valoare absoluta de 273.863 mii lei (+6,12%) in 1998 fata de 1997 si o crestere absoluta de 7120 mii lei (+1,58%) in 1999 fata de 1998.

Ponderea creantelor in totalul activelor circulante se mentine aproximativ constanta: 21,2% in 1997; 22,4% in 1998 si 21,8% in 1999.

Aceasta crestere a creantelor poate fi considerata un fenomen pozitiv al evolutiei firmei atunci cand exista incheiate contracte de furnizare a energiei electrice care stipuleaza ca plata energiei sa se faca la un anumit termen prevazut.

In masura in care aici se inregistreaza energie electrica livrata clientilor si care pune probleme in privinta incasarilor, acest fenomen este apreciat ca negativ in evolutia activitatii firmei.

3.1.3. Evolutia numarului de salariati

In privinta numarului total de salariati, acesta a inregistrat o scadere cu 40 persoane (-7,14%) in 1998 fata de 1997 si a scazut cu 23 persoane (-4,42%) in 1999 fata de 1998.

Varsta medie a personalului s-a mentinut relativ constanta in cei trei ani analizati. In 1997 si in 1998 aceasta s-a mentinut la 36 ani, iar in 1999 a crescut usor la 37 ani.

Scaderea numarului de salariati poate fi interpretata ca o evolutie pozitiva a activitatii generale a firmei atata timp cat aceasta scadere a personalului nu se face pe seama scaderii calitatii serviciilor oferite catre consumatori.

De asemenea, pentru a putea fi interpretata in mod favorabil, aceasta scadere a numarului personalului nu va trebui sa duca la o scadere a cifrei de afaceri si a celorlalti indicatori de rezultate.

Acestia vor trebui sa fie cel putin mentinuti constanti, chiar crescuti si acest lucru va trebui facut pe seama cresterii productivitatii muncii pe salariat.

Structura personalului pe meserii

3.2. Analiza potentialului financiar

3.2.1. Evolutia capitalului social

- MII LEI -

In perioada analizata, capitalul social a inregistrat o crestere de la 3258.504 mii lei in 1997 la 36.42760 mii lei in 1998 si la 39.768.123 mii lei in 1999.

Capitalul social a inregistrat o crestere in valoare absoluta de 1.167.256 mii lei (+3,31%) in 1998 fata de 1997 si o crestere in valoare absoluta de 3.342.363 mii lei (+9,17%) in 1999 fata de 1998.

In totalul pasivului patrimonial, capitalul social inregistreaza ponderi aproximativ constante: 74,06% in 1997; 73,42% in 1998 si 75,72% in 1999.

3.2.2. Evolutia datoriilor curente

- MII LEI -

In perioada analizata, datoriile curente au inregistrat 11.81601 mii lei in 1997, 11.180.851 mii lei in 1998 si 12.748.751 mii lei in 1999.

In anul 1998 se inregistreaza fata de 1997 o scadere in valoare absoluta de 634.750 mii lei (-5,38%) pentru ca in anul 1999 sa se inregistreze o crestere in valoare absoluta de 1.567.900 mii lei (+14,02%).

Ponderea datoriilor curente in totalul pasivului patrimonial a variat de la 25,94% in 1997, la 26,58% in 1998 si la 24,28% in 1999.

Aceste datorii sunt reprezentate de furmizori si conturile asimilate.

Acest lucru nu este apreciat neaparat ca un fenomen negativ in evolutia firmei, intrucat este absolut normal sa existe o oarecare intarziere intre firma respectiva si furnizorii din amonte vis-a-vis de energia electrica achizitionata si in curs de decontare.

De mentionat ca in structura datoriilor firma nu inregistreaza imprumuturi si credite bancare, fapt ce se apreciaza ca un aspect favorabil.

3.2.3. Analiza lichiditatii generale

Lichiditatea generala = active circulante / datorii curente

1997: 21.089.200 / 11.81601 = 1,784

Indicatorul inregistreaza o variatie in cei trei ani analizati: in 1998 creste cu 0,110 fata de 1997, iar in 1999 scade cu 0,160 fata de 1998.

Aceasta fluctuatie se datoreaza faptului ca in 1998 indicele de crestere a activelor circulante (100,44%) l-a depasit pe cel de crestere a datoriilor curente (94,62%); in 1999 indicele de crestere a datoriilor curente (114,02%) l-a depasit pe cel de crestere a activelor circulante (104,37%).

3.2.4. Analiza lichiditatii imediate

Lichiditatea imediata = disponibilitati banesti / datorii curente

Indicatorul reflecta capacitatea firmei de a-si achita datoriile curente din disponibilitatile banesti.

Aceasta capacitate a crescut continuu in perioada analizata, fapt ce se interpreteaza ca aspect pozitiv in evolutia firmei.

Indicele de crestere a disponibilitatilor l-a depasit pe cel de crestere al datoriilor curente atat in 1998 (114,4% fata de 94,62%) cat si in 1999 (116,9% fata de 114,02%).

3.2. Analiza solvabilitatii patrimoniale

Solvabilitatea patrimoniala = capitaluri proprii / (capitaluri proprii + datorii totale)

Indicatorul inregistreaza o usoara variatie in jurul valorii de 74 - 75%, ceea ce indica o foarte buna structura a pasivului patrimonial prin ponderea insemnata a capitalurilor proprii.

3.2.6. Analiza solvabilitatii generale

Solvabilitatea generala = active totale / datorii totale

Indicatorul inregistreaza o crestere in 1998 fata de 1997 si o usoara scadere in 1999 fata de 1998.

Totusi, inregistreaza valori care denota o foarte buna solvabilitate generala a firmei datorita activelor totale substantial mai mari fata de datoriile totale.

3.2.7. Analiza ratei autonomiei financiare

Rata autonomiei financiare = capitaluri proprii / capitaluri straine

Indicatorul inregistreaza o crestere in 1998 fata de 1997 si o usoara scadere in 1999 fata de 1998.

Indicatorul inregistreaza valori foarte bune in ceea ce priveste autonomia financiara a firmei.

3.3. Indicatori ai rezultatelor economico-financiare

- valori comparabile - mii lei -

ENERGIE ELECTRICA LIVRATA

- Mwh -

In perioada analizata, cifra de afaceri a firmei inregistreaza o crestere: 24.987.467 mii lei in 1998 fata de 1997 (+9,89%) si o crestere absoluta de 22.849.650 mii lei (+8,23%) in 1999 fata de 1998.

Veniturile firmei au inregistrat in 1998 fata de 1997 o crestere in valoare absoluta de 32.827.397 mii lei (+12,93%) iar in 1999 fata de 1998 o crestere de 14.91346 mii lei (+5,2%).

Cheltuielile firmei cresc cu 27.444.541 mii lei (+11,78%) in 1998 fata de 1997 si cu 13.974.346 mii lei (5,36%) in 1999 fata de 1998.

Profitul brut al firmei inregistreaza o crestere in perioada analizata; aceasta reste cu 382.856 mii lei (25,6%) in 1998 fata de 1997 si cu 30678 mii lei (+3,01%) in 1999 fata de 1998.

Cantitatea de energie electrica totala livrata se mentine relativ constanta, in jurul valorii de 1.500.000 Mwh. Se observa o crestere a cantitatii de energie vanduta in cont propriu: cu 56.417 Mwh (+13,31%) in 1998 fata de 1997 si o crestere de 11.086 Mwh (+2,3%) in 1999 fata de 1998.

Avand in vedere evolutia indicatorilor analizati in perioada 1997 - 1999, se apreciaza ca firma a inregistrat rezultate foarte bune, acesti indicatori inregistrand cresteri importante.

mii lei

mii lei

mii lei

Analizand structura cheltuielilor firmei, se observa ca cea mai mare pondere in acestea o detine costul energiei electrice achizitionate din Sistemul Energetic National (cca.70 %), urmat de cheltuielile de exploatare (21-24%) si taxa de dezvoltare (cca.6 %); celelalte tipuri de cheltuieli inregistreaza valori modeste.

In perioada analizata, structura cheltuielilor se mentine relativ constanta.

CHELTUIELILE CU PERSONALUL

-valori comparabile - mii lei -

Se observa o scadere a cheltuielilor u personalul in perioada analizata, a urmare a reducerii numarului de angajati. Acest lucru se apreciaza in mod favorabil.

3.4. Indicatori ai eficientei utilizarii potentialului tehnico-economic si

financiar

3.4.1. Viteza de rotatie a activelor circulante (durata in zile a unei rotatii)

Vr = Cifra de afaceri / Active circulante

Dr = 360 / Vr

1997: 360 * 21.089.200 / 252.651.053 = 30,04 zile

1998: 360 * 21.182.023 / 277.638.520 = 27,46 zile

1999: 360 * 22.109.604 / 300.488.170 = 26,48 zile

Se observa o crestere a vitezei de rotatie a activelor circulante si implicit scaderea duratei in zile a unei rotatii datorita cresterii mai rapide a cifrei de afaceri decat activele circulante. Acest lucru se apreciaza in mod pozitiv.

3.4.2. Productivitatea medie anuala a muncii

Wl = Cifra de afaceri / numar de salariati

1997: 252.651.053 / 560 = 451.162,5 mii lei / salariat

1998: 277.638.520 / 520 = 533.920,3 mii lei / salariat

1999: 300.488.170 / 497 = 604.603,9 mii lei / salariat

Cresterea productivitatii muncii se apreciaza in mod favorabil; cifra de afaeri inregistreaza cresteri in timp ce numarul de salariati scade substantial.

3.4.3. Rata rentabilitatii comerciale

Rrcom = (profit brut / cifra de afaceri) * 100

Rata rentabilitatii comerciale creste in 1998 fata de 1997 datorita indicelui de crestere a cifrei de afaceri care este devansata de indicele profitului brut; in 1999 fata de 1998 rata scade cu 0,41%.

3.4.4. Rata rentabilitatii costurilor

Rrcost = (profit brut / total cheltuieli) * 100

1997: (21.020.567 / 232.828.017) * 100 = 9,02%

1999: (27.344.423 / 274.246.904) * 100 = 9,97%

3.4. Rata rentabilitatii capitalului social

Rrks = (profit brut / capital social) * 100

3.4.6. Rata rentabilitatii activului total

Rrat = (profit net / activ total) * 100

4. Evidentierea punctelor slabe si a punctelor forte. Necesitatea implementarii unui sistem informatic

Dupa cum s-a putut observa in urma analizei facute anterior, sistemul informatic al firmei are o extindere extrem de redusa si anume doar in cadrul serviciului financiar si serviciului contabilitate.

Avand in vedere dimensiunea firmei, precum si volumul extrem de mare de date si informatii care circula de-a lungul fluxurilor informationale - principalul punct slab al firmei il reprezinta faptul ca fluxurile de informatii verticale si oblice (si unele orizontale) nu se realizeaza pe baze informatice, acest lucru facand deosebit de greoaie comunicarea inter-departamentala, ducand la ingreunarea evidenta a procesului de luare a deciziilor.

In ziua de astazi, cand informatia are un rol vital in functionarea eficienta a unei organizatii (managementul prin informatii), iar viteza de transmitere a informatiei influenteaza in mod clar eficienta procesului de decizie (dupa principiul 'time is money'), este greu de presupus ca o firma va putea fi competitiva fara a-si aseza toate componentele sistemului informational (sau, dupa caz, atat cat este posibil) pe baze informatice.

La ora actuala, sistemul informational al Electrica SA Giurgiu nu beneficiaza de avantajele oferite de tehnica moderna de calcul decat in cadrul compartimentului financiar-contabil.

Schimbul de date, informatii si decizii intre departamente sau intre diferite niveluri ierarhice ale aceluiasi compartiment (altul decat cel financiar-contabil) se desfasoara cu o viteza extrem de redusa ce se interpreteaza in mod nefavorabil in contextul actual.

In plus, comunicarea intre cele 5 centre de distributie a energiei electrice de gradul III ( Centrul Urban Giurgiu, Centrul Rural Giurgiu, Centrul Bolintin, Centrul Ghimpati si Centrul Calugareni) se realizeaza fara a beneficia de avantajele tehnicii moderne de calcul.

Un alt element negativ ce se evidentiaza in acest context este costul extrem de ridicat al circulatiei informatiilor in cadrul firmei (linii telefonice, statii emisie-receptie, deplasare personal).

Avand in vedere toate aceste aspecte se impune cu necesitate asezarea sistemului informational pe baze informatice prin dotarea cu tehnica moderna de calcul.

In urma analizei-diagnostic prezentate, se poate constata a firma are o situatie finaniara foarte solida, indicatorii de apreciere a eficientei economice a activitatii avand valori semnificative.

Trebuie retinut faptul ca firma nu inregistreaza in perioada analizata nici un fel de credit bancar.

In conditiile economiei de piata actuale, conducerea firmei are o atitudine dinamica, orientata spre tot ce este nou in domeniu. De asemenea, in ultima perioada s-a pus un accent deosebit pe activitatea de marketing, in special pe imbunatatirea relatiilor cu clientii.

Toate aceste aspecte recomanda faptul ca firma isi poate finanta proiectul de investitii in conditii de eficienta economica fara a apela la credite bancare sau alt tip de indatorare extern firmei.

CAPITOLUL 6

'ASPECTE PRIVIND PROIECTUL DE INVESTITII'

6.1. Descrierea proiectului de investitii

Circuitul informational cuprinde drumul pe care il parcurge informatia din momentul aparitiei unui eveniment si pana cand pe baza cunoasterii lui se declanseaza un nou eveniment.

O sectiune prin acest circuit informational formeaza un flux informational.

Fluxul informational reprezinta cantitatea de informatii care circula intre doua puncte ale grafului organizational, avand: destinatie, continut, sens si fregventa bine stabilite.

Proiectul de investitii analizat isi propune asezarea sistemului informational pe baze informatice, cu ajutorul tehnicii moderne de calcul, avand in vedere costul extrem de ridicat al comunicarii in cadrul firmei in contextul actual. Se urmareste de asemenea si cresterea fluxului informational care circula intre doua puncte oarecare ale grafului organizational. Pe de alta parte, prin cresterea vitezei de transmitere a datelor, se va da o alta nota de eficienta procesului decizional.

Din punct de vedere al locului unde iau nastere, fluxurile informationale care vor fi puse pe baze informatice se clasifica in:

a) fluxuri informationale interne;

b) fluxuri informationale externe.

a) Fluxurile informationale interne ce vor fi puse pe baze informatice asigura circulatia informatiei intre diferite compartimente ale structurii organizatorice din interiorul unitatii economice si intre diferite persoane din cadrul compartimentelor functionale, in vederea fundamentarii deciziilor.

Acestea sunt:

-fluxuri informationale orizontale: asigura schimbul reciproc de informatii intre diferite compartimente ale structurii organizatorice, asa cum rezulta din figura urmatoare:

					SEF BIROU INVESTITII RETEHNOLOGIZARE
	SEF BIROU PERSONAL		SITUATIA FORTEI DE MUNCA

-fluxuri informationale verticale, ce pot fi ascendente sau descendente.

Fluxurile verticale ascendente asigura circulatia informatiei de la sistemul operativ la sistemul de conducere in etapa de informare a acestuia. Fluxurile informationale verticale descendente asigura circulatia informatiilor de la sistemul conducator catre sistemul condus, in etapa de transmitere a deciziilor.

	DIRECTOR ECONOMIC

			INFORMATII PRIVIND SITUATIA DECONTARILOR
	DECIZII

	SERVICIU CONTABILITATE

-fluxuri informationale oblice, ce se stabilesc intre posturi si compartimente situate pe niveluri ierarhice diferite intre care nu exista relatii de subordonare nemijlocita.

	SITUATIA DOTARII CU OSCILOPERTURBOGRAFE DIGITALE		SEF BIROU INVESTITII SI RETEHNOLOGIZARE

b) Fluxurile informationale externe pot fi de doua feluri:

-orizontale: ce asigura circulatia informatiei intre filiale similare din tara.

			SITUATIA SURPLUSULUI DE ENERGIE ELECTRICA CE VA PUTEA FI LIVRATA IN LUNA AUGUST
	ELECTRICA SA GIURGIU				ELECTRICA SA OLTENITA

-verticale: asigura circulatia informatiilor intre unitatea economica si organele ierarhice superioare si pot fi ascendente si descendente.

	ORGAN IERARHIC SUPERIOR

	DECIZII PRIVIND STRUCTURA DISTRIBUTIEI DE ENERGIE ELECTRICA		INFORMATII PRIVIND STRUCTURA DISTRIBUTIEI DE ENERGIE ELECTRICA

	ELECTRICA SA GIURGIU

Pentru informatizarea acestor fluxuri informationale, se apreciaza a fi necesare un numar de 30 calculatoare impreuna cu toate accesoriile de rigoare (imprimante, CD-ROM, fax-modem). Aceste calculatoare vor fi amplasate in toate compartimentele functionale ale firmei si vor fi interconectate intre ele printr-o retea. Din punct de vedere conceptual, se recomanda reteaua bazata pe strategia 'client-server', in care un PC este dotat hardware si software ca sa functioneze ca file-server sau network server. Accesul la informatiile stocate se va face in limita responsabilitatilor fiecarui operator in parte.

Prin topologia unei retele se intelege modul de amplasare a statiilor de lucru (WS = Work Station) fata de suportul de comunicatie si fata de File-Server (FS).

Se recomanda urmatoarea topologie (de tip stea):

	WS		WS		WS

	FILE - SERVER

	WS		WS		WS

6.2. Prospectarea pietii tehnicii moderne de calcul

In acest scop, se traverseaza doua etape distincte pentru alegerea furnizorilor:

-identificarea potentialilor furnizori;

-trimiterea unei cereri de oferta catre acestia.

Pe masura ce sistemele de calcul devin din ce in ce mai populare si mai cautate, locurile de unde pot fi achizitionate s-au inmultit. La ora actuala se poate cumpara un calculator din urmatoarele locuri:

-de la distribuitorii de calculatoare (dealerii) si reprezentantele de firme;

-din magazinele de profil electronic;

-din micile magazine de accesorii, piese si echipamente de tehnica de calcul;

-de la firmele care asambleaza calculatoare.

Eventualilor furnizori li se trimite o cerere de oferta; in alegerea furnizorului cu care se va face tranzactia, vor fi luate in calcul urmatoarele criterii:

-compararea bazata pe pret;

-compararea bazata pe reputatia furnizorului;

-compararea bazata pe conditiile de garantie si service;

-compararea bazata pe costurile de exploatare.

6.3. Testarea calculelor pe exemplul SC Electrica SA Giurgiu

In urma analizarii ofertelor primite de la firmele specializate, conducerea firmei a selectat doua variante care trebuiesc studiate mai amanuntit pentru se stabili care din ele este mai avantajoasa.

Prima varianta reprezinta oferta primita de la firma Delta Computers Giurgiu, iar cea de-a doua reprezinta oferta firmei Soft Sistem Bucuresti.

Principalele caracteristici ale celor doua variante sunt prezentate in tabelul urmator:

6.3.1. Calculul indicatorilor statici

Pentru calculul indicatorilor statici se foloseste un sistem de indicatori format din doua categorii:

a) indicatori de eficienta economica a investitiei ce cuantifica efortul investitional total si efectul anual fara a tine seama de perioada de functionare a viitorului obiectiv economic. In aceasta categorie intra trei indicatori:

-investitia specifica;

-termenul de recuperare;

-coeficientul de eficienta economica.

b) indicatori de eficienta economica a investitiilor care iau in considerare si perioada de functionare a viitorului obiectiv economic. In acest context se incadreaza doi indicatori:

-cheltuieli recalculate;

-randamentul economic.

1) Investitia specifica se calculeaza pe baza urmatoarei formule pentru modernizare, retehnologizare:

Si = Imi / (Qmi-Qo)

varianta 1: S1=2.350.000/1.49000=1,57 lei investiti / 1 leu economii

varianta 2: S2=2.570.000/1.480.000=1,73 lei investiti / 1 leu economii

S1<S2 => varianta 2 este mai buna

2) Termenul de recuperare a investitiei se calculeaza pe baza urmatoarei formule:

Ti = Imi / (Phmi-Pho)

varianta 1: T1=2.350.000/847.000=2,77 ani

varianta 2: T2=2.570.000/841.000=3,05 ani

T1<T2 => varianta 1 este mai buna

3) Coeficientul de eficienta economica a investitiilor

ei = (Phmi-Pho) / Imi

varianta 1: e1=847.000/2.350.000=0,36 lei profit / 1 leu investitii

varianta 2: e2=841.000/2.570.000=0,32 lei profit / 1 leu investitii

e1>e2 => varianta 1 este mai buna

4) Cheltuieli recalculate

k = (I+Ch*D) / (Q*D)

varianta 1: k1=(2.350.000+648.000*7)/(1.49000*7)=0,65 lei eforturi totale la 1 leu economii realizate

varianta 2: k2=(2.570.000+639.000*7)/(1.480.000*7)=0,67 lei eforturi totale la 1 leu economii realizate

k1<k2 => varianta 1 este mai buna

5) Randamentul economic al investitiilor

Ri = (Pt i/ Ii) - 1

varianta 1: R1=(847.000*7/2.350.000)-1=1,52 lei profit net la 1 leu investit

varianta 2: R2=(841.000*7/2.570.000)-1=1,29 lei profit net la 1 leu investit

R1>R2 => varianta 1 este mai buna

6.3.2. Calculul indicatorilor dinamici

6.3.2.1. Actualizarea la momentul inceperii lucrarilor de investitii (n)

1) Investitia actualizata

d 1

Iⁿ_ta = S _h=1 --------- * I_h

(1+a)^h

1

V1: Iⁿ_t1 = ------------ * 2.350.000 = 2.043.478 mii lei

(1+0,15)

1

V2: Iⁿ_t2 = ------------ * 2.570.000 = 2.234.782 mii lei

(1+0,15)

Int1 < Int2 => varianta 1 este mai buna

2) Profitul total actualizat

1 (1+a)^D -1

P ⁿ _ta = P_h * ---------- * ----- ----- ----

(1+a)^d a(1+a)^D

V1: P ⁿ _ta = 847.000 * 0,8695 * 4,16 = 3.063.700 mii lei

V2: P ⁿ _ta = 841.000 * 0,8695 * 4,16 = 3.041.997 mii lei

Pnta1 > Pnta2 => varianta 1 este mai buna

3) Randamentul economic actualizat al investitiilor

P ⁿ _ta

Rⁿ_a = ------- - 1

I ⁿ _ta

3.063.700

V1: Rⁿ_a1 = ------------- - 1 = 0,50 lei profit net la 1 leu investit

2.043.478

3.041.997

V2: Rⁿ_a2 = ------------- - 1 = 0,36 lei profit net la 1 leu investit

2.234.782

Rna1 > Rna2 => varianta 1 este mai buna

4) Termenul actualizat de recuperare a investitiei

log P_h - log[P_h - Iⁿ_ta(1+a)^d * a]

T ⁿ a = -------- ----- ------ ------

log(1+a)

log 847.000 - log (847.000 - 2.043.478 * 1,15 * 0,15)

V1: Tⁿa1 = -------- ----- ------ -------- ----- ------ -

log 1,15

log 847.000 - log 494.500 13,64 - 13,11

= -------- ----- ------ -- = ----- ----- --------- = 3,78 ani

log 1,15 0,14

log 841.000 - log (841.000 - 2.234.782 * 1,15 * 0,15)

V2: Tⁿa2 = -------- ----- ------ -------- ----- ------ --

log 1,15

log 841.000 - log 45500 13,64 - 13,02

= -------- ----- ------ -- = ----- ----- --------- = 4,42 ani

log 1,15 0,14

Tna1 < Tna2 => varianta 1 este mai buna

6.3.2.2. Actualizarea la momentul punerii in functiune (p)

1) Investitia totala actualizata

d-1

I^p_ta = S _h=0 (1+a) ^h * I_h , deci in cazul nostru avem I^p_ta = I_h

V1: I^p_ta1 = 2.350.000 mii lei

V2: I^p_ta2 = 2.570.000 mii lei

I^p_ta1 < I^p_ta2 => varianta 1 este favorabile

2) Profitul total actualizat

(1+a)^D -1

P^p_ta = P_h ----- ----- ----

a (1+a)^D

V1: P^p_ta1 = 847.000 * 4,16 = 3.523.520 mii lei

V2: P^p_ta2 = 841.000 * 4,16 = 3.498.560 mii lei

P^p_ta1 > P^p_ta2 => varianta 1 este mai avantajoasa

3) Randamentul economic actualizat

P^p_ta

R^p_a = -------- - 1

I^p_ta

3.523.520

V1: R^p_a1 = ----- ----- ------ - 1 = 0,50 lei profit net la 1 leu investit

2.350.000

3.498.560

V2: R^p_a2 = ----- ----- ------ - 1 = 0,36 lei profit net la 1 leu investit

2.570.000

R^p_a1 > R^p_a2 => varianta 1 este mai buna

4) Termenul actualizat de recuperare a investitiei

log P_h - log [P_h - a * I^p_ta]

T^p_a = -------- ----- ------ -

log(1+a)

log 847.000 - log (847.000 - 0,15 * 2.350.000)

V1:T^p_a1 = -------- ----- ------ ----- ----- --------- ----- ----

log 1,15

log 847.000 - log 494.500 13,64 - 13,11

= -------- ----- ------ --- = ----- ----- --------- = 3,78 ani

log 1,15 0,14

log 841.000 - log (841.000 - 0,15 * 2.570.000)

V2:T^p_a1 = -------- ----- ------ ----- ----- --------- ----- ----

log 1,15

log 841.000 - log 45500 13,64 - 13,02

= -------- ----- ------ --- = ----- ----- -------- = 4,42 ani

log 1,15 0,14

T^p_a1 < T^p_a2 => varianta 1 este mai buna

6.3.3. Calculul indicatorilor BIRD

1) Angajamentul de capital

d+D 1

Kⁿ_ta = Iⁿ_ta + Cⁿ_ta = S _h=1 (I_h+C_h) ----------

(1+a)^h

VARIANTA 1

VARIANTA 2

K_t1 = 4.387.780 mii lei

K_t2 = 4.546.526 mii lei

2) Fluxul de numerar; venitul net actualizat

F_h = V_h - C_h - I_h -fluxul de numerar in anul 'h'

d+D V_h - I_h - C_h d+D F_h

VNA = S _h=1 ----- ----- ------- = S _h=1 ---------

(1+a)^h (1+a)^h

VARIANTA 1

VNA1 = 1.020.761 mii lei

VARIANTA 2

VNA2 = 807.750 mii lei

VNA1 > VNA2 => varianta 1 este mai avantajoasa

3) Veniturile totale actualizate

d+D V_h

V_ta = S _h=1 ----------

(1+a)^h

VARIANTA 1

V_ta1 = 408.545 mii lei

VARIANTA 2

V_ta2 = 354.279 mii lei

V_ta1 < V_ta2 => varianta 1 este mai avantajoasa

4) Raportul dintre veniturile totale actualizate si cheltuielile totale actualizate

V_ta1 408.545

Rv/c1 = -------- = ----- ----- ---- = 1,23

K_ta1 4.387.780

V_ta2 354.279

Rv/c2 = -------- = ----- ----- ---- = 1,17

K_ta2 4.546.526

Varianta 1 are un raport venituri / cheltuieli mai mare, deci este mai avantajoasa.

5) Rata interna de rentabilitate

VNA (+)

RIR = r_min + (r_max - r_min) * ----- ----- -----------------

VNA(+) + |VNA(-)|

Dupa cum se observa din tabelele de calcul, RIR 1 > RIR 2 => varianta 1 este mai buna.

CAPITOLUL 7

'ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARA'

Prin continutul sau, analiza economico-financiara presupune cunoasterea modului in care functioneaza un sistem (in cazul nostru SC Electrica SA Giurgiu) si stabilirea directiilor de actiune asupra acestuia pentru a-l regla, pentru a-i determina schimbarile de stare in concordanta cu obiective parametrizate in timp si spatiu.

La inceput voi analiza si compara rezultatele obtinute pentru indicatorii statici, dinamici si BIRD alegand varianta cea mai buna, varianta pentru care voi face o analiza economica si financiara mai detaliata.

Valorile indicatorilor statici calculate anterior pentru cele doua variante sunt trecute in tabelul recapitulativ urmator:

VARIANTA

Analizand comparativ rezultatele prezentate, se observa: investitia specifica in varianta 1 are valoarea 1,57 care este mai mica decat 1,73 obtinuta in cazul variantei 2, deci din punct de vedere al acestui indicator, varianta 1 este mai buna; termenul de recuperare este de asemeni mai mic in varianta 1 avand valoarea 2,77 ani decat in varianta 2 unde atinge valoarea de 3,05 ani, ceea ce implica faptul ca varianta 1 este mai buna. Cel de-al treilea indicator analizat - coeficientul de eficienta economica este mai mare in cazul variantei 1 (0,36) fata de vaianta 2 (0,32) aratand ca varianta 1 este mai buna. Varianta 1 este de asemenea mai bunaatat din punct de vedere al celui de-al patrulea indicator - cheltuieli recalculate ( mai mic decat in varianta 2) cat si din punct de vedere al randamentului economic (mai mare decat in varianta 2).

In cancluzie, din compararea celor doua variante din punct de vedere al indicatorilor statici reiese ca varianta 1 este mai buna decat varianta 2.

Rezultatele obtinute in calculul indicatorilor dinamici efectuat pentru cele doua variante sunt trecute in tabelul recapitulativ urmator:

La momentul n La momentul p

Analizand comparativ rezultatele obtinute se observa ca varianta 1 este mai buna din punct de vedere al indicatorilor dinamici calculati la cele doua momente. Astfel, investitia actualizata la momentul n are valoarea 2.043.478 mii lei in varianta 1 fata de 2.234.782 mii lei in varianta 2, indicand varianta 2 mai buna. Profitul total actualizat este mai mare in varianta 1 avand valoarea de 3.036.700 mii lei (momentul n) decat in varianta 2 (3.041.997 mii lei la momentul n). De asemenea, din punct de vedere al ultimilor doi indicatori, randamentul economic este mai mare in varianta 1 (0,50), in timp ce termenul actualizat de recuperare este mai mic in varianta 1.

In concluzie, din compararea celor doua variante din punct de vedere al indicatorilor dinamici la momentul n si la momentul p reiese ca varianta 1 este mai buna decat varianta 2.

Valorile obtinute pentru indicatorii BIRD calculate anterior sunt prezentate in tabelul recapitulativ urmator:

VARIANTA

Din acest tabel reiese ca din punct de vedere al indicatorilor BIRD, varianta 1 este mai buna.

In concluzie, din analiza comparativa a celor doua variante (indicatori statici, dinamici si BIRD) reiese faprtul ca varianta 1 este mai buna. De aceea in continuare voi face analiza economica si financiara a variantei 1.

7.1. Analiza economica

Se analizeaza eficienta economica a asezarii sistemului informational al firmei pe baze informatice.

INVESTITIA

* 30 calculatoare + periferice = 30 * 50 milioane lei / buc.=1.500.000 mii lei

* amenajari + cablare retea + instalare = 390.000 mii lei

* contravaloare software = 400.000 mii lei

* instruire personal = 30 persoane * 2.000.000 lei/pers.= 60.000 mii lei

Total investitie: 2.350.000 mii lei

Pentru realizarea acestui obiectiv este necesar un efort investitional de 2.350.000 mii lei, investitie ce se va asigura in totalitate din surse proprii.

COSTUL FUNCTIONARII INVESTITIEI

Incepand cu anul 2, o data cu punerea in functiune a obiectivului realizat, se vor inregistra o serie de cheltuieli legate de exploatarea in bune conditiuni a retelei informatice implementate.

Calculate la nivelul unei luni, aceste cheltuieli pot fi evidentiate astfel:

a) consumul de energie electrica inregistrat datorita functionarii retelei informatice:

1Kw/calculator * 8h/zi*30 calculatoare * 20 zile lucratoare = 4800 Kwh

Luand in calcul un pret pentru 1 Kwh de 2000 lei, rezulta un cost lunar al energiei electrice de 9.600.000 lei.

b) cheltuieli cu achizitionarea de materiale consumabile necesare functionarii calculatoarelor. Acestea se estimeaza la 1.200.000 lei pentru un calculator (cerneala, hartie de scris, dischete, etc.).

Lunar, costul consumabilelor se ridica la suma de 1.200 mii * 30 calculat. = 36.000 mii lei

c) cheltuieli legate de intretinerea retelei (atat prin apelarea la firme specializate in domeniu, cat si prin utilizarea personalului propriu, rezultand un numar de ore suplimentare). Aceste cheltuieli se estimeaza la 8.400 mii lei lunar.

In concluzie:

- costul lunar al exploatarii retelei:

9.600.000 + 36.000.000 + 8.400.000 = 54.000.000 lei

- costul anual al exploatarii retelei:

54.000.000 * 12 luni = 648.000.000 lei

NIVELUL BENEFICIILOR REALIZATE

Avand in vedere caracteristicile acestui proiect de investitii, veniturile realizate de acesta se cuantifica luand in calcul economiile ce se obtin datorita implementarii respectivului proiect:

Lunar, acestea sunt:

- renuntarea la o serie de linii telefonice inchiriate de la ROMTELECOM pentru comunicarea intre cele 5 centre de distributie de gradul III, diminuarea facturilor telefonice, precum si a altor cheltuieli ocazionate de comunicarea interna. Aceste economii se cifreaza la 3083.000 lei lunar.

- economii realizate din scaderea cheltuielilor de deplasare a personalului intre cele 5 centre sau intre sediul filialei si organele superioare centrale de la Bucuresti. Aceste economii se estimeaza la 1000.000 lei lunar.

- economii realizate prin renuntarea la un numar de 5 salariati, a caror activitate nu se mai justifica in contextul implementarii noului sistem informatic.

5pers. * 2,5 milioane/luna = 12.000.000 lei lunar

- diverse alte economii ocazionate de cresterea productivitatii muncii (stricta evidenta a furnizorilor, debitorilor, altor terti, precum si rapida circulatie a informatiei creand premisele unor decizii oportune ale conducerii). Aceste economii se estimeaza la suma de 62.000.000 lei lunar.

In concluzie:

* valoarea lunara a economiilor realizate:

3083.000 + 1000.000 + 12.500.000 + 62.000.000 = 124.583.000 lei

* valoarea anuala a economiilor:

124.583.000 lei lunar * 12 luni = 1.49000.000 lei

Situatia surselor de investitii si utilizarea lor

Trebuie retinut ca agentul economic isi acopera toate cheltuielile (atat investitia cat si cheltuielile cu mijloacele circulante necesare functionarii acesteia) din surse proprii.

Potentialul firmei de a-si acoperi aceste cheltuieli din surse proprii este reflectat in anexa 2.

Situatia solida a firmei din punct de vedere al potentialului financiar reiese si din tabelul 'Bugetul de venituri si cheltuieli' (anexa 3).

In continuare vom prezenta comparativ principalii indicatori de eficienta economica inainte si dupa implementarea proiectului.

Asa cum se observa, in urma implementarii sistemului informatic, se constata o crestere a veniturilor cu 1.49000 mii lei, o crestere a cheltuielilor cu 648.000 mii lei si implicit o crestere a profitului firmei cu 847.000 mii lei.

Ca urmare, rata profitului creste de la 9,06% la 9,30%, productivitatea muncii creste de la 606,82 milioane/salariat la 609,83 milioane/salariat, iar rata rentabilitatii costurilor creste de la 9,97% la 10,25%.

Cheltuielile la 1000 lei venituri scad de la 909,3 lei la 906,98 lei.

Analiza indicatorilor statici

Primul indicator static analizat este investitia specifica ce exprima cheltuielile investitionale ce se fac pentru a creste veniturile cu un leu. Pentru cazul analizat am obtinut valoarea 1,57.

Al doilea indicator prezentat este termenul de recuperare a investitiei, indicator ce exprima perioada de timp in care investitia se recupereaza din profit. Marimea obtinuta: 2,77 ani este buna deoarece indica recuperarea rapida a investitiei pe seama profitului.

Al treilea indicator prezentat este coeficientul de eficienta economica. Din relatiile de definitie prezentate in capitolele anterioare rezulta ca intre termenul de recuperare a investitiei si coeficientul de eficienta economica exista o relatie inversa, ceea ce implica faptul ca acest indicator este corelat cu termenul de recuperare.

Indicatorul cheltuieli recalculate asigura insumarea efortului investitional cu cheltuielile de productie. Valoarea obtinuta: 0,65 lei eforturi totale la 1 leu economii realizate este apreciata ca fiind buna.

Ultimul indicator static prezentat, randamentul economic al investitiilor asigura comparabilitatea intre profitul net si efortul investitional, avand in cazul nostru valoarea de 1,52 - valoare buna.

Analiza indicatorilor dinamici

Pentru actualizarea eforturilor investitionale si a efectelor economice am determinat indicatorii dinamici la doua momente de timp: la momentul inceperii lucrarilor de investitii (n) si la momentul punerii in functiune a investitiei (p).

La momentul n am calculat investitia actualizata (valoarea efortului investitional total facut pe durata de executie adusa la momentul n), profitul total actualizat (valoarea profitului la momentul inceperii executiei obtinut pe intreaga durata de functionare a obiectivului); randamentul economic actualizat al investitiei care indiferent de momentul de referinta ales va avea aceeasi valoare.

Ultimul indicator calculat este termenul de recuperare a investitiei care este mai mare decat cel static, ceea ce arata ca influenta factorului timp se face in sensul diminuarii eficientei economica. Subliniem de asemenea ca acest indicator are aceeasi valoare la momentul n si p.

Investitia totala actualizata calculata la momentul p exprima valoarea productiei ce s-ar fi realizat in conditiile in care investitia era folosita intr-o activitate economica la care nivelul eficientei economice este egal cu a. (Deci investitia la momentul p este investitia totala cu valoarea de 2.350.000 mii lei).

Profitul la momentul p exprima cuantumul in acest moment a profitului obtinut pe durata de functionare a viitorului obiectiv economic avand in cazul nostru valoarea de 3.523.520 mii lei.

Din analiza indicatorilor de mai sus rezulta ca proiectul analizat este eficient.

7.2. Analiza financiara

Eficienta investitiei se determina cu ajutorul metodei cost-beneficiu calculandu-se indicatorii: venit actualizat/cost actualizat (R); venit net actualizat (VNA); rata interna de rentabilitate (RIR).

Calculele de actualizare au fost facute cu:

- rata de actualizare: 15%;

- durata de viata a proiectului: 7 ani;

- durata de realizare a proiectului: 1 an.

1) indicatorul venit actualizat/cost actualizat R = 1,23

Sub raportul eficientei economice acest indicator este corespunzator deoarece este mai mare decat 1. Aceasta relatie exprima legea fundamentala a activitatii economice care presupune ca in orice activitate trebuie sa se recupereze integral cheltuielile efectuate si sa se realizeze un anumit profit pentru investitor si societate.

2) indicatorul venitul net actualizat

Conform datelor prezentate, pentru acesta s-a obtinut valoarea:

VNA = 1.020.761 mii lei

Deoarece in functie de acest indicator sub raportul eficientei pot fi acceptate numai variantele la care VNA>0, varianta prezentata fiind acceptata din acest punct de vedere.

3)rata interna de rentabilitate

Pe baza datelor prezentate am determinat valoarea acestui indicator ca fiind RIR = 31,04%.

Pentru a fi acceptata investitia , RIR trebuie sa fie mai mare cu cateva procente decat rata dobanzii la credite, in cazul in care finantarea se realizeaza din surse imprumutate.

Din analiza acestor indicatori rezulta ca proiectul analizat este eficient, acoperind cheltuielile totale (de productie si investitie) din venituri proprii si realizand un excedent, un venit net in valoare de 1.020.761 mii lei, cu o rata interna de rentabilitate de 31,04%.

7.3. Analiza de senzitivitate a proiectului

Pentru analiza de senzitivitate s-au avut in vedere urmatoarele variante de risc:

1) Costurile de exploatare a proiectului sunt mai mari cu 5%, veniturile ramanand cele prognozate. In aceasta situatie indicatorii de eficienta se modifica astfel:

- veniturile totale actualizate: 408.545 mii lei;

- angajamentul total de capital: 4.503.552 mii lei;

- venitul net actualizat: 904.995 mii lei;

- raportul venituri/cheltuieli: 1,20;

- rata interna de rentabilitate: 29,39%.

2) Veniturile sunt mai mici cu 5%, costurile ramanand neschimbate. In aceasta situatie indicatorii de eficienta se modifica astfel:

- veniturile totale actualizate: 138.120 mii lei;

- angajamentul total de capital: 4.387.780 mii lei;

- venitul net actualizat: 750.335 mii lei;

- raportul venituri/cheltuieli: 1,17;

- rata interna de rentabilitate: 26,91%.

3) Veniturile sunt mai mici cu 10%, iar costurile sunt mai mari cu 5%. In aceasta situatie indicatorii de eficienta se modifica astfel:

- veniturile totale actualizate: 4.867.692 mii lei;

- angajamentul total de capital: 4.503.552 mii lei;

- venitul net actualizat: 364.140 mii lei;

- raportul venituri/cheltuieli: 1,08;

- rata interna de rentabilitate: 23,07%.

In toate cele trei variante luate in calcul, proiectul este sensibil la factorii de risc, dar ramane in continuare eficient. In toate cele trei variante raportul venituri/cheltuieli ramane superior unitatii, deci investitia este rentabila.

Coeficientul de risc:

R1 = (31,04 - 29,39) / 31,04 * 100 = 5,31%

R2 = (31,04 - 26,91) / 31,04 * 100 = 13,30%

R3 = (31,04 - 23,07) / 31,04 * 100 = 25,67%

Din analiza de risc rezulta ca proietul este cel mai sensibil in conditiile in care veniturile sunt mai mici cu 10% si costurile mai mari cu 5%.

Rata interna de rentabilitate cea mai probabila este:

12,41 + 5,87 + 5,38 + 4,61 = 28,27%

Rezulta RIR cea mai probabila = 28,27%.

Rata interna de rentabilitate cea mai probabila situandu-se peste factorul de actualizare de 15%, proiectul este viabil. Deci proiectul este viabilatat din punct de vedere al analizei economice cat si din punct de vedere al analizei financiare.

Pentru evitarea unor situatii neplacute, intreprinderea trebuie sa adopte niste masuri cum ar fi:

- folosirea cat mai corecta a instalatiilor si echipamentelor informatice astfel ancat sa scada cheltuielile cu mijloace circulante (hartie, toner, consumabile), precum si o scadere a cheltuielilor cu reparatiile;

- folosirea unui procent cat mai mare din capacitatea de transmitere a informatiilor astfel ancat sa creasca suma economiilor realizate.

CONCLUZII

In prezenta lucrare mi-am propus investigarea eficientei economice a unui proiect de investitii in tehnica moderna de calcul la SC Electrica SA Giurgiu.

Prima parte a lucrarii este consacrata unei prezentari teoretice generale a Romaniei in perioada de tranzitie cat si a rolului investitiei in restructurarea si modernizarea economiei nationale. In aceasta prima parte s-au inclus diferite aspecte privind investitiile, precum si sursele de finantare a acestora. De asemeni s-au definit atat indicatorii de baza ai eficientei economice (statici si dinamici), cat si indicatorii privind metodologia BIRD (definitii si comentarii).

Partea a doua a lucrarii analizeaza activitatea desfasurata de SC Electrica SA Giurgiu, necesitatea dotarii cu tehnica moderna de calcul, prezentarea proiectului de investitii, lucrarea incheindu-se cu prezentarea analizei economice si financiare a variantei optime.

Studiile de retehnologizare si modernizare au un caracter permanent, deoarece in confruntarea cu piata, firma va trebui sa se preocupe fara incetare de adaptarea activitatilor la schimbarile ce se manifesta in mod tot mai intens in mediul economic.

Studiile de fezabilitate au drept scop analizarea oportunitatii unor noi actiuni ( de dezvoltare, de retehnologizare) in mai multe variante in care accentul este pus pe rezultatele economice si pe cele probabile; fara indoiala ca retehnologizarea implica importante cheltuieli de investitii, ceea ce presupune rezolvarea unor probleme de finantare, de preturi, de rentabilitate.

Aceste studii trebuie sa se incheie cu o analiza comparativa a celor doua variante in scopul evidentierii variantei celei mai indicate si a liniilor strategice pentru perspectiva.

In urma analizei facute, se constata ca varianta pentru care s-a optat este eficienta din punct de vedere economic, la indicatorii BIRD obtinandu-se urmatoarele valori:

- raportul venituri/cheltuieli: 1,23;

- venitul net actualizat: 1.020.761 mii lei;

- rata interna de rentabilitate: 31,04%.

De asemenea, situatia financiara foarte buna a firmei faca posibila finantarea acestui proiect de investitii din surse proprii.

BIBLIOGRAFIE

- Ion Vasilescu, Ion Romanu - 'Eficienta economica a investitiilor si a capitalului  fix'

- Stoian Marian - 'Eficienta economica a investitiilor'

- Paul Bran - 'Relatiile financiare si monetare internationale'

- Misu Negritoiu - 'Investitiile straine si tranzitia la economia de piata'

- Bancpost SA - 'Norme metodologice de creditare a investitiilor'

- Ion Naftanaila - 'Birotica cu aplicatii in management'

- Tamas Ilie, Nastase Pavel, Stanescu Maria - 'Bazele informaticii'

- Ion Verboncu, Ovidiu Nicolescu - 'Management'

- Florica Luban si colectiv - 'Metode cantitative in management'