Tipurile francizei 1

Tipurile francizei Tipurile de baza - dupa obiectul de activitate

a) Franciza distributiei produselor - Product Distribution Franchising

Despre franciza de distributie putem vorbi in cazul in care obiectul sistemului de franciza reprezinta un produs sau un grup de produse, acestea fiind distribute de catre francizat.

Aceste tipuri sunt cele mai raspandite forme de franciza si pot sa apara in toate domeniile comertului: produse cosmetice (Yves Rocher, Ihr Platz - Germania), calculatoare (Computerland - U.S.A.) imbracaminte (Benetton - Italia, Anni Blatt, Marc Picard - produse din piele), alimentatie (Spar - Germania, Eismann - Germania).

Ele pot fi dezvoltate de catre un producator sau un en-gros-ist. Proprietarul sistemului incheie un contract exclusiv cu comerciantul si ii asigura dreptul de a fi unicul distribuitor al produselor pe un anumit spatiu geografic.

Alte exemple caracteristice reprezinta legatura dintre producatorii de automobile si partenerii lor (de ex: Chevrolet, Chrysler, Ford) si franciza produselor petroliere (Exxon, Sunoco, Texaco, Shell, Aral, Mol etc.)

b) Franciza de productie (sau industriala)

Caracteristica esentiala acestei forme care o diferentiaza de franciza de distributie consta in faptul ca, francizatul insusi produce, prelucreaza, imbunatateste si distribuie produsele pe baza know-how-ului si a cunostintelor preluate de la francizor. Franciza de productie s-a extins mai putin decat cea de distributie si de servicii. Exemple practice sunt: The Coca-Cola Company, Pepsi si celelalte companii de imbuteliat racoritoare; sistemul de franciza Yoplait a firmei franceze Sodima, care produce produse lactate;

c) Franciza de servicii

Aceasta forma de franciza se distinge de celelalte doua prin faptul ca obiectul activitatii nu il constituie producerea si distribuirea produselor, ci oferirea serviciilor. Aceasta forma de franciza s-a dezvoltat foarte mult in timp, obligatia francizorului fiind aceea de a oferi francizatilor o formula specifica de prestari de servicii, deoarece s-a ajuns la concluzia ca tot mai multe sectoare de activitate a vietii economice pot face obiectul serviciilor. De exemplu agentii matrimoniale (Felicitas in Franta), restaurante fast-food (Me Donald's, Pizza Hut, Taco Bell, Kentucky Fried Chicken, Burger King, Subway etc.), curatatorii, scoli de limbi straine (Inlingua in Germania), agentii de consiliere, lanturi hoteliere (Holiday Inns), servicii rapide de auto (1,2,3-Autoservice, Cosy-Wash-Autoservice). In anii '80, in S.U.A. acest tip de franciza reprezenta aproximativ 80% din totalul francizelor.

Forme speciale de franciza a) Forma mixta de franciza

La cele trei tipuri de franciza prezentate mai sus se adauga si forme speciale sau mixte de franciza, care in practica comerciala prezinta caracteristicile mai multor tipuri de baza in acelasi timp.

Astfel anumite francize pot sa fie atat de productie, cat si de distributie sau de servicii (de ex: fabricile producatoare de cosmetice; aceste produse pot fi distribuite si vandute de francizat, sau pot fi folosite si in centre de infrumusetare pentru tratamente in acelasi timp). b) Franciza de familie sau 'job franchise'

Aceasta forma necesita cea mai mica investitie din partea francizatului, pentru ca afacerea poate fi desfasurata in propriul apartament, cu propria masina, astfel capitalul necesar este foarte redus. Rob Dixon numeste acest tip de franciza 'one man operation'. Domeniile posibile:

servicii financiare (intocmirea declaratiilor de impozit)

- repararea, curatarea si intretinerea apartamentelor si oficiilor comerciale;

- organizarea si derularea sarbatorilor, ocaziilor familiare, sociale;

Aceste investitii familiale nu cer mult capital, dar necesita un efort uman mare din partea intreprinzatorului si a familiei lui. Insa si castigul este rapid. Un exemplu interesant pentru acest tip de afacere ar fi firma germana 'Eis & Heib Spezialitten

Obiectul de activitate: punct mobil pentru vanzarea de inghetata si prepararea de gustari rapide.

Anul infiintarii: 1993.

Numarul francizatilor in 1996: 17 (pentru 1997 se estimeaza 250).

- Capitalul initial necesar francizatului: 37.000 DM.

- Durata contractului: 5ani.

- Taxe de franchising:

taxa initiala: 10.000 DM

taxa periodica si de publicitate nu exista.

- Venituri:

pentru intregul sistem: 1.700.000 DM/an

pentru francizor: in medie 120.000 DM/an

Servicii oferite de francizor: know-how detaliat, intsruire, plan de investitii, analiza pozitiei firmei, utilarea localului, formarea sortimentului, reclama, consultanta regulata; marfurile se procura 90% de la francizor.

Adresa: Eis & Heib Spezialitten Mobil Franchise GmbH, Glemstrabe 7, 71254 Ditzingen, Germania.

c) Master franchise

Conceptul de 'master-franchise' reprezinta o forma a francizei in care, intre francizor si francizati apare o alta firma. Francizorul ii da dreptul acestei noi firme si o constrange sa extinda afacerea intr-o zona geografica (de exemplu o tara), prin incheierea in nume propriu a unor contracte de franciza cu francizati. Proprietarul acestui drept (master-licence) se afla intr-o legatura contractuala atat cu francizorul, cat si cu francizatul.

Particularitatile unei astfel de legaturi contractuale sunt:

1. Francizorul ii permite master-francizatului (master-franchisee) practicarea drepturilor francizorului fata de noii francizati. 

2. Master-francizatul va raspunde in fata francizorului de activatatea desfasurata de francizati cu care el a incheiat contracte de franciza.

3. Contractul de master-franchise il obliga pe master-francizat sa opereze cel putin o unitate in zona respectiva. Scopul acestei obligatii este ca el sa-si insuseasca cunostintele necesare coordonarii si functionarii sistemul respectiv, precum si sa-1 incerce master-francizatul in conditiile pietei zonei geografice respective. Incheierea contractelor cu noii francizati pot fi facute numai dupa acesta.

4. Veniturile master-francizatului sunt taxele continue/royalties platite de francizati din veniturile lor. La randul lui, master - francizatul va plati francizorului un procent dinainte stabilit din aceste taxe. 5. Aceasta forma a francizei se foloseste foarte des in comertul si franciza internationala, de aceea partenerii contractuali stabilesc prin contract o comisie internationala pentru rezolvarea sau arbitrajul eventualelor neintelegeri.

3. Tipurile in functie de participantii retelei de franciza

Asa cum considera Martin Mendelson, principalele forme de afaceri de tip franciza sunt cele in care francizorul si francizatul se implica ca:

a) Producator si en-grosist

Aceasta categorie a aparut in momentul in care producatorii de bauturi racoritoare au dorit sa-si extinda afacerea. Astfel ei au acordat unor beneficiari dreptul de a imbutelia bauturile facute dintr-un sirop concentrat, produs de francizor si de a le distribui in zone stabilite prin contract. Acesta este cazul marilor firme ca: The Coca-Cola Company, Pepsi, Schwepps etc.

b) Producator si vanzator cu amanuntul

Aceste francize au aparut in S.U.A., cand producatorii de automobile au realizat ca o retea francizata este cu mult mai eficienta si mai putin costisitoare decat unitatile proprii (Ford, Chevrolet, Chrysler etc.).

In aceeasi situatie se afla si producatorii de produse petroliere precum si benzinariile care le distribuie acestora produsele. Aceste francize sunt francize de distributie cu posibilitatea de combinare cu know-how-ul necesar pentru montajul si depozitarea produselor distribuite. Am mai putea aminti si producatorul de imbracaminte Benetton care in cativa ani a devenit unul dintre cei mai puternici si competitivi in acest sector.

Acest tip de expansiune a sistemelor de franciza dobandeste o importanta din ce in ce mai mare datorita faptului ca francizatii sunt obligati de concurenta sa caute canale de distributie mai eficiente si mai putin costisitoare.

c) En-grosist si vanzator cu amanuntul

Aceasta categorie de franciza se diferentiaza de cea dintre producator si detailist prin faptul ca aici avem de a face cu un en-grosist care doreste sa vanda o gama larga de produse ale diversilor producatori. In aceasta categorie intra afacerile cu farmacii, atelierele de reparatii auto, supermagazinele. Cateva exemple concrete din Germania: Photo-Porst (articole foto), Weinparadies (distributia vinurilor), Quick-Schuhe (incaltaminte de moda la pret scazut).

d) Francizor de servicii si francizati de servicii

In aceasta categorie se gasesc un numar mare de sisteme de franciza. Sansele pentru servicii francizate sunt de fapt nelimitate. Exemple interesante sunt: in gastronomic restaurantele fast-food, curatatorii (Getifix), scoli de limbi straine (Inlingua- Germania), renovarea usilor si a bucatariilor (Portas - Germania), servicii auto (1,2,3,-Auto-Service, CosyWash-Autoservice).

Franciza nu este doar o alternativa, ci o adevarata arma la indemana producatorului, a en-gros-istului si a detailistului de a-si extinde afacerea, fata de alte metode pe care le are la indemana. Afacerea francizata trebuie sa-si propuna sa puna la dispozitia consumatorilor un bun sau serviciu, care nu le este disponibil. Dar trebuie evitate in acelasi timp ideile foarte atragatoare, la moda, dar care nu rezista pe piata prea multa vreme.

In concluzie, exista numeroase posibilitati la indemana francizorului si beneficiarului, pentru a oferi clientilor cele mai bune servicii si produse.