Scrigroup - Documente si articole

     

HomeDocumenteUploadResurseAlte limbi doc
AgriculturaAsigurariComertConfectiiContabilitateContracte
EconomieTransporturiTurismZootehnie

Analiza economica aului

afaceri



+ Font mai mare | - Font mai mic



Planul financiar

Scopul fiecarui agent economic este de a obtine rezultate cat mai inalte. Dar orice activitate economica necesita cheltuieli. Obiectivul principal al agentilor economici este obtinerea rezultatelor dorite cu cheltuieli minime. Forma concreta de mani-festare a acestui principiu este eficienta economica, care evidentiaza raportul dintre rezultatele obtinute si cheltuielile suportate.



Categoria eficienta economica exprima efectul obtinut in raport cu cheltuielile de resurse materiale si umane. Eficienta economica exprima sistemul de raporturi dintre efectele economice si cheltuielile totale pentru obtinerea acestora.

Eficienta economica se afla la baza dezvoltarii progresului economic si a societatii in ansamblu. Ea a devenit principala dimensiune calitativa a dezvoltarii economice, factorul fundamental al accelerarii cresterii economice. Pentru a caracteriza rezultatele activitatii economice a firmelor, e necesar sa deosebim notiunea efect de notiunea eficienta economica.

Efectul este rezultatul activitatii economice si el poate fi caracterizat prin diferiti indicatori naturali si valorici. In calitate de efect poate fi volumul de productie, economia de materiale, profitul etc.

Dar este stiut faptul ca in economia de piata scopul fiecarei firme este de a obtine un profit cat mai mare in raport cu resursele utilizate.

De aceea, prin efectul activitatii economice, in cele mai dese cazuri, se intelege profitul obtinut. Dar numai efectul nu exprima complet rationalitatea activitatii economice.

Eficienta economica exprima raportul dintre efect si efort (cheltuieli). Ea este categoria economica care ne permite sa comparam efectul obtinut cu cheltuielile suportate.

Ea se manifesta atat la nivelul macroeconomic, cat si la nivelul microeconomic. O importanta primordiala insa are eficienta economica la nivelul firmelor, deoarece marimea eficientei economice la nivelurile superioare este determinata de dimensiunile ei la nivelul microeconomic.

Asigurarea eficientei economice a activitatii firmelor se impune astazi ca o tendinta dominanta a oricarui consum de resurse, a oricarei activitati ca baza necesara de asigurare a cresterii economice.

Alegerea cailor optime de activitate a firmelor presupune determinarea nivelului eficientei economice reale, compararea acestuia cu diferite variante posibile si alegerea celei mai eficiente variante.

Efectul cste o marime absoluta, pe cand eficienta economica este marime relativa.

1 Analiza economica aului

Calculul cheltuielilor directe de productie

1.1 Calculul cheltuielilor directe de materiale

Pentru calcularea cheltuielilor directe de materiale se va elabora specificarea materialelor pentru produs.

Tabelul 1.1 - Pretul materiei prime si a materialelor pentru produs

Demumirea produsului - costum pentru femei

Nr.

crt.

Tipul materialului

Unitatea de masura

Pretul unit. de masura, lei

Norma de consum,

m

Pretul materialului, lei

Gabardina din bumbac,

elastica

m

25

Fermuar 50 cm

buc

3,0

Pernite pentru umeri

m

3,0

1pereche

Captuseala

m

6,0

Ate

bobina

2,0

Dublura

m

2,0

Fermuar 12 cm

buc

1,0

Cuier

buc

1,0

Punga

buc

0,25

CM

Calculam cheltuieli materiale totale dupa formula ׃

CMT ═ CM. ( 1 + )

CMT ═ 79,3 . ( 1 +) ═ 82.472 lei

unde ׃ CMT - cheltuiali materiale totale, lei

CM - pretul materialelor, lei

Nctd - Cheltuieli pentru transport si depozitare, manipulare(4%).

1.2 Calculul cheltuielilor directe pentru remumerarea muncii

Tp ═ 7,64 conform succesiunii si schemei tehnologice

Cheltuilile directe pentru remumerarea muncii vor fi ׃

Cm.d ═ Tp ═ 7,64 lei

Din fondul de salarizare si fondul suplimentar se fac urmatoarele defalcari ׃

pentru asigurarea sociala - 26%

pentru asigurarea medicala - 2%

- prima 40%

F.S m.d ═ Cs.d . Q ═ 10,69 . 3144 ═ 33609,36 lei; Cs.d ═ Cm.d . ( 1+) ═ 10,69 lei

DFSm.d ══ F.S m.d .

DFSm.d ═ 33609,36 . ═ 9410,62 lei; d ═ DFSm.d/Q ═ 9410,62/3144═ 2,99

Rezultatele calculelor sunt prezentate in tabelul 1.2

Tabelul 1.2 - Cheltuieli directe de productie

Nr.

crt

Tipul cheltuielilor

Notarea conventionala

Suma, lei

Cheltuieli materiale totale

CMT

82.472

Cheltuieli directe pentru remumerarea muncii

Cs.d

10,69

Defalcari din fondul de salarizare si cel suplimentar

D

2,99

Total cheltuiali directe pentru o unitate de produs

96,152

Calculul cheltuielilor indirecte de productie

Tabelul 1.3 - Personalul auxiliar care deserveste sectia

Nr.

crt.

Specialitatea

Nr. de persoane

Tarif orar

lei/ora

Nr.ore/zi lucrate

Total lei/zi

Inginer- mecanic

1

7

8

56

Hamal

1

5

8

40

Personal de deservire

1

5

8

40

Total

3

136

Fef ═ Z . Tm

unde ׃ Fef - fondul efectiv de munca a muncitorilor auxiliari, ore ;

Z - numarul de zile pentru confectionarea lotului de produse;

Tm - numarul de ore lucrate pe zi.

Tabelul 1.4 - Cheltuieli salariale pentru muncitorii auxiliari

Specialitatea

Nr. de persoane

Fondul de salarii tarifar, lei

Prima,

lei

Alte plati, lei

Fondul de salarizare,

lei

Defalcari,

lei

Total cheltuieli salariale,

lei

Inginer-mecanic

1

-

-

Hamal

1

-

-

Personal de deservire

1

-

-

Total

Calculul cheltuielilor salariale

Tabelul 1.5 - Salarizarea personalului administrativ si specialistilor sectiei de productie

Nr.

crt.

Denumirea functiei

Salariul lunar,

lei/pers.

Prime coresp. produsului

proiectat, lei

Remumerarea, lei

Defal-

cari,

lei

Total

chelt. sal.,

lei

Manager producere/tehnolog

Controlor

Total

Tabelul 1.6 - Salarizarea personalului

Nr.

crt.

Denumirea functiei

Nr.

persoane

Salariul lunar,

lei/pers.

Remu-merarea muncii,

lei

Defal -

cari,

lei

Total

chelt. sal.,

lei

Manager producere/tehnolog

1

Controlor

1

Inginer mecanic

1

Hamal

1

Pers. de deservire

1

Croitor

2

Cusator

29

Total

36

Manager general

1

Manager comercial

1

Manager resurse umane

1

Contabil

1

Total

40

Total cheltuieli salariale

Calculul cheltuielilor privind mijloacele fixe de productie

Tabelul 1.7- Date generale despre utilaj si mijloace de transport

Nr.

crt

Tipul utilajului

Nr. de utilaje

Valoarea de predare in arenda

Valoarea de arenda,

Valoarea anuala privind arenda

Pe unitate

Total

8332˝Textima˝

12

12

8515˝Textima˝

3

Cs-790˝Pannonia˝

2

220- Podolisksveimas

1

62761˝Pannonia˝

1

827 PMZ

1

Cs-371˝Pannonia˝

3

Cs-394˝Pannonia˝

10

Total

1.8 Calculul cheltuielilor pentru energia electrica

Cheltuielile pentru energia electrica le determinam separa pentru scopuri tehnologice si pentru iluminare ׃

a)      Cheltuielile pentru energia tehnologica calculam dupa formula ׃

Ce ═ Te . Cut . Ft .

Cut ═ (15.1,8)+(22.0,4) ═ 35,85

Ce ═ 0,78 .35,8 .192 .═ 4389,456lei

unde ׃ Te- tariful pentru 1 kWh.lei;

Cut-capacitatea utilajului instalat, ore;

Ft- fondul de timp de lucru a utilajului, ore;

Kc- coieficientul activitatii concomitente a utilajului

- randamentul utilajului;

Kp - coieficientul pierderilor in retea.

b)Cheltuielile pentru energia electrica in scop de eluminare determinam dupa formula ׃

E ═ ; E ═ ═ 814,76 lei

1.9 Alte cheltuieli indirecte de productie

Calculul cheltuielilor sectiei experimentale

Tabelu1.9 l- Pretul materiei prime si a materialelor pentru proiectarea produsului

Nr.

Denumirea

Unitatea de madura

Pretul unit de masura, lei

Norma de consum

Valoareal

lei

HirtieA4 80g/m(200buc)

Unitati

42

40 file

8,4

Calc rulou 40g/m(50m)

m

180

10

36

Carton rulou 160g/ m(50m)

m

220

30

132

Obiecte de birotica

-

-

-

30

Praf imprimare (450g)

g

300

100

62,5

Total

Tabelul 1.10 - Personal sectia experimentala

Nr.

crt.

Denumirea functiei

Salariul lunar,

lei/pers.

Prime coresp. produsului

proiectat, lei

Remumerarea, lei

Defal-

cari,

lei

Total

chelt. sal.,

lei

Constructor

200

Total

Tabelul 1.11 - Cheltuieli indirecte de productie calculate pe produs

Nr

Tipul cheltuielilor

Notarea conventionala

Suma, lei

Cheltuieli salariale pentru muncitorii auxiliari

Cs.a.

4177,92

Cheltuieli salariale pentru alte categorii de salariati

Cs.a.c

6400

Cheltuieli salariale personal administrativ

Cs.p.a

9984

Cheltuieli privind arenda utilajului

Aut.

3584,16

Cheltuieli pentru energia electrica

Ce+E

5204,216

Alte cheltuieli indirecte de productie

CM

2668,5

Total cheltuieli indirecte de productie

CI

32018,79

2 Calculul pretului produsului

Tabelul 2 - Calculul pretului unitatii de produs

Nr.

Articolul de calculatie

Notarea conventionala

Valoarea, lei

Cheltuieli materiale totale

CMT

Cheltuieli directe pentru remumerarea muncii

Cs.d

Defalcari din fondul de salarizare si cel suplimentar

D

Cheltuieli directe pentru unitatea de produs

Cv

Cheltuieli indirecte pentru unitatea de produs

CI

Cost de productie

Cp

Cheltuieli comerciale(3%)

Cc

Cheltuieli generale si administrative(32%)

Cga

Alte cheltuieli operationale(10%)

Cop

Cheltuieli ale perioadei de gestiune(7+8+9)

Cpg

Cheltuieli de consum(6+10)

Cconsum

Beneficiu

b

Pret de livrare fara TVA

p

TVA

Pret de livrare inclusiv TVA

Tabelul 3- Indicatorii economici ai proiectului

Nr.

crt

Indicatorul

Unitatea de masura

Valoarea, lei

Produs proiectat

Volumul productiei

un

Venitul din vanzari

lei

Costul de productie ׃ pe unitate

total

lei

Cheltuieli de consum ׃ pe unitate

total

lei

Profitul pina la impozitare

lei

Pragul de rentabilitate

un

Pragul de rentabilitate

lei

Numarul muncitorilor de baza

Productivitatea muncir ׃

pe muncitor

pe muncitor

lei

un

Cheltuieli directe pentru remumerarea muncii

lei

Rentabilitatea productiei

%

Pret de livrare fara TVA

lei

Pret de livrare cu TVA

lei

Tabelul 4 - Planul actiunilor planificate pana la inceperea activitatii

Nr.

Activitatea

Timp de realizare,

luni

Responsabil

Cost orentativ,

lei

Infiintarea firmei S.C˝ART-INVEST-GROUP˝ S.R.L.

- inregistrarea intreprinderii

1,5

Manager general

250

- verificarea denumirii

39

- redactarea documentelor de

constituire pentru inregistrare

108

eliberarea modelelor de documente(p/u o foaie)

3

stampila

290

- autorizatia

800

- publicarea informatiei in Buletinul Oficial Inregistrarii de Stat

54

depunerea capitalului statutar

5400

Examinarea starii actuale a sectiei

1

Aprecierea cheltuielilor pentru arenda localului si utilajului

Proiectarea sectiei de producere

1100

Efectuarea lucrarior de reparatie

1

Muncitori

2500

Instalarea utilajului, verificarea functionarii

1,5

1200

Asigurarea cu personal

1,5

Managerul Resurse Umane

800

Instruirea personalului

1

400

Incheerea contractelor cu intermediarii

1

Manager Comarcial

150

Incheerea contractelor cu furnizorii

1

150

Inceperea producerii pentru un ciclu de productie

Total

Tabelul 5 - Sursele financiare necesare pentru realizarea proiectului si modul de utilizare a lor

Tip de ivestitii

Suma, lei

Mijloace proprii

Creditul bancar

Imprumut persoane fizice

Total

K1 = Capital propriu / Total capital * 100% = 216091 / 366091 *100 = 59%

K2 = Capital imprumutat / Total capital * 100% = 150000 / 216091 *100 =49,9%

K3 = Capital imprumutat / Capital propriu * 100% = 15000 / 126091 *100 = 69,4%

Coeficientul K determina structura financiara a intreprinderii. K2 caracterizeaza structura capitalului din punct de vedere al cotei imprumutului. K3 caracterizeazadependenta intreprinderii de capitalul strain.

Tabelul 5.1 - Informatia initiala pentru elaborarea graficului rambursarii creditului

Indicatorii

Suma

Marimea creditului, lei

Termenul de creditare,ani

Rata anuala a dobianzii, %

Numarul de rambursari pe an

Perioada de gratie, trimestru

Rata de rambursat calculata

Tabelul 5.2 - Graficul de rambursare a creditului

Perioada

Creditul la inceputul perioadei

Marimea dobanzii

Amortisment

Rest de rambursat

tr. I

tr. II

tr. III

tr. IV

45000

-

-

1688

1519

Total Ian

tr. I

tr. II

tr. III

tr. IV

Total II an

tr. I

tr. II

tr. III

tr. IV

5000

0

Total III an

 

Total

 

Tabelul 6 -Situatia fluxului de numerar

Nr ctr

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Soldul mijloacelor bsnesti  la inceputul perioadei

Incasari

Vinzarea produselor

Oferirea spatiilor publicitare

Alte incasari

Total incasari

Plati

Furnizorilor

Salarii si contributii sociale

Plata chiriei

Arenda utilajului

Impozit pe venit

Credit rambursat

Dobanda bancara

Datorii financiare pe termen scurt

Alte plati

Total plati

Soldul mijloacelor la sfirsitul perioadei

Pentru o imagine complexa a activitatii intreprinderii se intocmeste Raportul privind rezultatele financiare. Raportul privind rezultatele financiare cuprinde indicatorii financiari ai intreprinderii pe perioada de gestiune si perioada corespunzatoare a anului precedent. In el se reflecta veniturile, cheltuielile si rezultatele activitatii operationale, de investitii si financiare, precum si articolele exceptionale, profitul net (pierderea) in perioada de gestiune si perioada corespunzatoare a anului precedent. Informatia din raport este necesara pentru evaluarea activitatii anterioare si prognozarea activitatii viitoare a intreprinderii

Tabelul 7 - Prognozarea raportului privind rezultatele financiare

Indicatori

Cod. rd.

Venitul din vanzari (611)

Costul vanzarilor(711)

Profitul brut (pierdere global) (rd. 010-rd.020)

Alte venituri operationale (612)

Cheltuieli comerciale (712)

Cheltuieli generale si administrative (713)

Alte cheltuieli operationale (714)

Rezultatul din activitatea operationala: profit

(pierdere)(rd.030-frd.040-rd.050-rd.060-rd.070)

Rezultatul din activitatea de investitii: profit

(pierdere) (62 1-721)

Rezultatul din activitatea financiara: profit (pierdere) (622-722)

Rezultatul din activitatea economico-financiara: profit (pierdere) (rd.080rd.090rd.l00)

Rezultatul exceptional: profit (pierdere) (623-723)

Profitul (pierderea) perioadei de gestiune pana la impozitare (rd. 110rd. 120),

Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit (731)

Profit net (pierdere neta) (rd. 130rd. 140)

Contabilitatea este principalul instrument de cunoastere, gestiune si control al patrimoniului si al rezultatelor obtinute.

In consecinta toate transformarile suportate de bunuri in cadrul firmei trebuie sa fie cunoscute si inregistrate in contabilitate astfel.

- in ordine cronologica;

- sistematic;

- informatiile cu privire la patrimoniu trebuie sa fie prelucrate si pastrate in conformitate cu legile in vigoare;

- rezultatele obtinute trebuie mentionate clar, atat pentru necesitatile proprii, cat si in relatiile cu asociatii, clientii, furnizorii, bancile, organele fiscale;

- operatiunile patrimoniale efectuate trebuie controlate;

-datele furnizate de contabilitate trebuie sa fie verificate cu cele reale, existente la un moment dat;

-datele primare inregistrate in contabilitate se grupeaza in balante de verificare, care se intocmesc lunar;

- la sfarsitul anului se intocmeste bilantul contabil;

Toate bunurile si valorile care intra sau ies din firma trebuie sa fie inregistrate la contabilitate.

Toate transformarile suportate de bunuri in cadrul firmei trebuie sa fie cunoscute si inregistrate in evidenta contabila.

Inregistrarile se fac cronologic si sistematic, potrivit planului de conturi si normelor emise.

Jurnalul de inregistrare a operatiilor economice

Balanta de verificare sah pe fiecare an

Balanta de verificare

In baza acestor tabele se intocmeste bilantul contabil.

Bilantul contabil indeplineste functia de oglindire a mijloacelor economice si a surselor acestora la un moment dat. El se indeplineste la anumite termene. Aceste termene, de regula, reprezinta sfirsitul perioadei de gestiune.

La aceste termene patrimoniul intreprinderii este privit din mod static. Pentru a compara si a face o analiza dinamica, in bilant se includ date din perioada de gestiune curenta si cea precedenta.

Tabelul 8 - Bilantul contabil

Anul

Anul

Anul

2009

ACTIV

Mijloacele de care dispune intreprinderea sau de care are nevoiepentru asi desfasura activitatea

Active nemateriale pe termen lung

Active materiale pe termen lung

Active financiare pe termen lung

Alte active pe termen lung

ACTIVE CURENTE

Stocuri de marfuri si materiale

Creante pe termen lung

Investitii pe terman scurt

Mijloace banesti

Total - ACTIV

PASIV

Totalitatea surselor utilizate la formarea activelor

CAPITALUL PROPRIU

Capital statutar sisuplimentar

Rezerve

Profit narepartizat

Capital secundar

DATORII PE TERMEN LUNG

Datorii financiare pe termen lung

Datorii pe termen lung calculate

DATORII PE TERMEN SCURT

Datorii financiare pe terman scurt

Datorii comerciale pe terman scurt

Datorii pe termen scurt calculate

TOTAL - PASIV

Intrucat eflcienta economica este determinata ca raportul dintre efect si efort (cheltuieli), trebuie sa stabilim indicatorii cu ajutorul carora se exprima marimea efectului. Dupa cum am mentionat in calitate de efect al activitatii economice este con-siderat profitul.

Profitul firmei reprezinta diferenta dintre incasari si cheltuielile efectuate pentru o activitate economica.

Profitul este o parte a valorii adaugate in urma activitatii eco-nomice desfasurate pe baza consumurilor de materiale si munca. Profitul unei firme se determina prin scaderea din incasarile totale, de la comercializarea bunurilor fabricate, a cheltuielilor totale pentru obtinerea lor. Este evident ca activitatea unei firme poate fi considerata mai mult ori mai putin rationala numai in cazul in care marimea profitului este pozitiva. Daca incasarile sunt mai mici decat cheltuielile, firma a activat in pierdere.

In practica economica sunt utilizate urmatoarele notiuni ale profitului: profitul brut, profitul impozabil si profitul net.

Profitul brut al firmelor, Pb, se calculeaza ca diferenta dintre incasarile totale (cifra de afaceri, CA) si cheltuielile totale, Ct:

Pb = CA - Ct

Profitul brut este rezultatul tuturor activitatilor firmei si include profitul obtinut de la activitatea de baza, activitatea comerciala, fmanciara, de la activitatea investitionala si de la alte activitati.

Profitul impozabil al firmei se stabileste prin scaderea din venitul total brut al cheltuielilor ordinare si necesare, achitate sau suportate de contribuabil pe parcursul anului fiscal, exclusiv in cadrul activitatii de intreprinzator. in fond, profitul impozabil reprezinta profitul brut al firmei. Dar, intrucat codul fiscal limiteaza deducerea unor tipuri de cheltuieli din veniturile firmelor, cum ar fi plata penalitatilor, cheltuielilor pentru deplasari, amenzilor, a donatiilor, sponsorizarilor si altele, practic, marimea profitului impozabil deseori difera de marimea profitului brut.

Profitul net, Pn, este diferenta dintre profitul brut si impozitul pe profit, Ip:

Pn = Pb - Ip

In cele din urma, profitul exprima realizarea interesului personal al intreprinzatorului si a interesului personalului firmei. In economia de piata profitul este imboldul principal in stimularea economisirii si investitiilor, in largirea sferei de producere si in asigurarea cresterii economice. Totodata tendinta maximizarii profitului impulsioneaza intreprinzatorii la initiativa si in asumarea riscului, ceea ce genereaza sporirea competitivitatii si cresterii economice.

Astfel, scopul fiecarei firme in conditiile economiei de piata a devenit obtinerea unui profit cat mai mare in raport cu capitalul utilizat. Maximizarea profitului este o lege obiectiva a functionarii economiei de piata. Sporirea masei profitului obtinut de firme reprezinta o mare importanta si pentru societate, deoarece el este o sursa considerabila pentru formarea bugetului de stat. in plus, profitul este sursa principala de autofinantare si de asigurare a cresterii economice, sursa de stimulare economica a angajatilor.

Astazi maximizarea profitului este un instrument puternic de stimulare a agentilor economici la asigurarea cresterii economice permanente.

Profitul este un indicator sintetic care exprima rezultatele activitatii economice, a carui marime determina si eficienta economica. Dar trebuie sa tinem cont de faptul ca estimarea eficientei activitatii economice a unei firme nu poate fi facuta numai pe baza valorii profitului obtinut. Estimarea corecta a eficientei activitatii economice poate fi efectuata numai prin compararea masei profitului obtinut cu eforturile depuse. O astfel de comparare se face cu ajutorul rentabilitatii.

Rentabilitatea activitatii economice exprima raportul dintre profitul obtinut si eforturile depuse.

Ca indicator al eficientei economice, ea poate avea diferite forme, in functie de marimile folosite in calitate de efect si efort. Ea se mai numeste rata rentabilitatii si se exprima in procente.

Teoria si practica economica opereaza cu mai multi indicatori de exprimare a rentabilitatii, printre care:

  1. Rata rentabilitatii vanzarilor, Rv, exprima raportul dintre profitul brut si suma totala a veniturilor (cifra de afaceri):

Unde: CA este suma vanzarilor (cifra de afaceri).

Acest indicator caracterizeaza eficienta activitatii totale a firmei in perioada respectiva.

2. Rata rentabilitatii financiare, Rf, se determina ca raportul dintrc profitul net si capitalul propriu, Kfir:

Utilizarea acestui indicator este determinata.'de faptul ca firma in activitatea sa economica, folosesta capitaluri pe termen scurt, cat si pe termen lung. Esential este ca imprumuturile de capital sa fie gestionatc eficicnt si rambursate in termenele stabilite.

Apare necesitatea detcrminarii eficientei capitalului propriu al firmei. Doar imprumuturile de capital in fond sporesc eficienta firmei in ansamblu, deci, si eficienta capitalului propriu al firmei. Orice firma, in activitatea sa economica, tinde sa obtina rezultate cat mai inalte in baza utilizarii capitalului de care dispune. Apeland la imprumuturi de capital, firma poate sa-si asigure obtinerea unui profit suplimentar.

Rata rentabilitatii capitalului propriu exprima eficienta utilizarii capitalului invcstit de catre firma. de aceea ea se mai numeste rata rentabilitatii capitalului investit.

3.Rata rentabilitatii consumate, Rrc, care se mai numeste si rata rentabilitatii costurilor, se determina ca raportul dintre profitul brut si suma cheltuielilor totale pentru obtinerea lui:

Cu ajutorul indicatorilor expusi se determina eficienta activitatii economice a firmei in ansamblu.

Pragul de rentabilitate

Profitul este influentat, pe de o parte, de volumul productiei fabricate si comercializate si, pe de alta parte, de costurile de productie. Firmele au posibilitatea sa influenteze acesti doi factori dc baza pentru a-si spori profiiunle. Cresterea volumului de productic si rcduccrca cheltuiclilor de productie asigura si crestcrca profiujlui. Asfel apare necesitatea determinarii volumului minim de pnduciei. pcntru care toate chcltu-ielile de productic se acopcra cu valoarea vanzarilor productiei fabricate. Un astfel de volum minim se mai humeste nivel critic al productiei, pentru care profitul obtinut este esgjiicu zero, deci si rentabilitatea productiei este egala cu zero. Nivelul de productie la care nu se obtine profit este numit pragul de rentabilitate.

Pragul de rentabiliiate cxprima voluinul productiei sau al cifrei de afaceri, la carc incasarilc totale sunt egale cu costunle totale, iar profitul si rentabilitatea sunt nule. Dincolo de volumul de productie critic firma poate avea profit, devenind rentabila. Daca volumul de productic cste mai mic decat nivelul critic, firma activeaza in pierdcri. lata de ce ficcarc firma, la initicrca unei afaceri economice, trebuie sa cunoasca pragul de rentabilitate, care poate fi determinat atat in functie de volumul unui produs concret exprimat in unitati naturale, cat si in functie devolumul total al vanzarilor rnai multor produse.

Determinarea pragului de rentabilitate in unitati fizice.

Unde: Ci - cheltuieli indirecte;

Cpg - cheltuieli ale perioadei de gestiune;

Q - volumul de productie;

p - volumul de vinzari;

Cd - Cheltuieli directe

Tabelul 9- Indicatorii eficientei economice

Nr crt

Indicatorii

Notarea conventionala

Volumul de productie, buc

Vp

Cifra de afaceri

CA

Profit brut, lei

Pb

Pb = CA - Ct

Profit net, lei

Pn

Pn = Pb - Ip

Rata rentabilitatii vinzarilor, %

RV

6

Rata rentabilitatii financiare

Rf

Rentabilitatea resurselor consumate

RRc

Pragul de rentabilitate, lei

Qef

Coeficientul de eficienta a investitiilor

E = Pn /K

10 Solvabilitatea firmei

Situatia financiara a unei firme trebuie sa fie studiata si estimata si din punctul de vedere al solvabilitatii.

Solvabilitatea firmei reprezmta capacitatea ei de a efectua toate obligatiile de plata fata de creditori sai. Orice firma este solvabila daca poseda disponibilitati (mijloace banesti) necesare pentru a achita datoriile sale, in primul rand, datoriile pe termen scurt. Se stie insa ca mijloacele financiare ale fiecarei firme se afla permanent in circuitul financiar. Numai o parte din ele sunt in forma lichida, adica in conturile bancare, care pot fi imediat utilizate pentru achitarea unor datorii. Dar, in afara de mijloacele banesti, si o parte din valoarea activelor poate fi transformata (in caz de necesitate) in forma lichida, adica in mijloace banesti pentru achitarea datoriilor fata de creditori. Diferite elemente ale patrimoniului unei firme poseda diferite proprietati de a se transforma in bani lichizi.

Astfel analiza solvabilitatii reprezinta in acelasi timp si analiza lichiditatii patrimoniului in scopul achitarii datoriilor.

Tabelul 10 - Indicatorii solvabilitatii si lichiditatii firmei previzionali pe trei ani.

Nr crt

Indicatorii

Notarea conventionala

Solvabilitatea generala

Sg

Solvabilitatea totala

St

Solvabilitatea curenta

Sc

Solvabilitatea rapida

Sr

Solvabilitatea absoluta

Sa



Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 2545
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved