CATEGORII DOCUMENTE |
Agricultura | Asigurari | Comert | Confectii | Contabilitate | Contracte |
Economie | Transporturi | Turism | Zootehnie |
Planul financiar
Scopul fiecarui agent economic este de a obtine rezultate cat mai inalte. Dar orice activitate economica necesita cheltuieli. Obiectivul principal al agentilor economici este obtinerea rezultatelor dorite cu cheltuieli minime. Forma concreta de mani-festare a acestui principiu este eficienta economica, care evidentiaza raportul dintre rezultatele obtinute si cheltuielile suportate.
Categoria eficienta economica exprima efectul obtinut in raport cu cheltuielile de resurse materiale si umane. Eficienta economica exprima sistemul de raporturi dintre efectele economice si cheltuielile totale pentru obtinerea acestora.
Eficienta economica se afla la baza dezvoltarii progresului economic si a societatii in ansamblu. Ea a devenit principala dimensiune calitativa a dezvoltarii economice, factorul fundamental al accelerarii cresterii economice. Pentru a caracteriza rezultatele activitatii economice a firmelor, e necesar sa deosebim notiunea efect de notiunea eficienta economica.
Efectul este rezultatul activitatii economice si el poate fi caracterizat prin diferiti indicatori naturali si valorici. In calitate de efect poate fi volumul de productie, economia de materiale, profitul etc.
Dar este stiut faptul ca in economia de piata scopul fiecarei firme este de a obtine un profit cat mai mare in raport cu resursele utilizate.
De aceea, prin efectul activitatii economice, in cele mai dese cazuri, se intelege profitul obtinut. Dar numai efectul nu exprima complet rationalitatea activitatii economice.
Eficienta economica exprima raportul dintre efect si efort (cheltuieli). Ea este categoria economica care ne permite sa comparam efectul obtinut cu cheltuielile suportate.
Ea se manifesta atat la nivelul macroeconomic, cat si la nivelul microeconomic. O importanta primordiala insa are eficienta economica la nivelul firmelor, deoarece marimea eficientei economice la nivelurile superioare este determinata de dimensiunile ei la nivelul microeconomic.
Asigurarea eficientei economice a activitatii firmelor se impune astazi ca o tendinta dominanta a oricarui consum de resurse, a oricarei activitati ca baza necesara de asigurare a cresterii economice.
Alegerea cailor optime de activitate a firmelor presupune determinarea nivelului eficientei economice reale, compararea acestuia cu diferite variante posibile si alegerea celei mai eficiente variante.
Efectul cste o marime absoluta, pe cand eficienta economica este marime relativa.
1 Analiza economica aului
Calculul cheltuielilor directe de productie
1.1 Calculul cheltuielilor directe de materiale
Pentru calcularea cheltuielilor directe de materiale se va elabora specificarea materialelor pentru produs.
Tabelul 1.1 - Pretul materiei prime si a materialelor pentru produs
Demumirea produsului - costum pentru femei
Nr. crt. |
Tipul materialului |
Unitatea de masura |
Pretul unit. de masura, lei |
Norma de consum, m |
Pretul materialului, lei |
Gabardina din bumbac, elastica |
m |
25 | |||
Fermuar 50 cm |
buc |
3,0 | |||
Pernite pentru umeri |
m |
3,0 |
1pereche | ||
Captuseala |
m |
6,0 | |||
Ate |
bobina |
2,0 | |||
Dublura |
m |
2,0 | |||
Fermuar 12 cm |
buc |
1,0 | |||
Cuier |
buc |
1,0 | |||
Punga |
buc |
0,25 | |||
CM |
Calculam cheltuieli materiale totale dupa formula ׃
CMT ═ CM. ( 1 + )
CMT ═ 79,3 . ( 1 +) ═ 82.472 lei
unde ׃ CMT - cheltuiali materiale totale, lei
CM - pretul materialelor, lei
Nctd - Cheltuieli pentru transport si depozitare, manipulare(4%).
1.2 Calculul cheltuielilor directe pentru remumerarea muncii
Tp ═ 7,64 conform succesiunii si schemei tehnologice
Cheltuilile directe pentru remumerarea muncii vor fi ׃
Cm.d ═ Tp ═ 7,64 lei
Din fondul de salarizare si fondul suplimentar se fac urmatoarele defalcari ׃
pentru asigurarea sociala - 26%
pentru asigurarea medicala - 2%
- prima 40%
F.S m.d ═ Cs.d . Q ═ 10,69 . 3144 ═ 33609,36 lei; Cs.d ═ Cm.d . ( 1+) ═ 10,69 lei
DFSm.d ══ F.S m.d .
DFSm.d ═ 33609,36 . ═ 9410,62 lei; d ═ DFSm.d/Q ═ 9410,62/3144═ 2,99
Rezultatele calculelor sunt prezentate in tabelul 1.2
Tabelul 1.2 - Cheltuieli directe de productie
Nr. crt |
Tipul cheltuielilor |
Notarea conventionala |
Suma, lei |
Cheltuieli materiale totale |
CMT |
82.472 |
|
Cheltuieli directe pentru remumerarea muncii |
Cs.d |
10,69 |
|
Defalcari din fondul de salarizare si cel suplimentar |
D |
2,99 |
|
Total cheltuiali directe pentru o unitate de produs |
96,152 |
Calculul cheltuielilor indirecte de productie
Tabelul 1.3 - Personalul auxiliar care deserveste sectia
Nr. crt. |
Specialitatea |
Nr. de persoane |
Tarif orar lei/ora |
Nr.ore/zi lucrate |
Total lei/zi |
Inginer- mecanic |
1 |
7 |
8 |
56 |
|
Hamal |
1 |
5 |
8 |
40 |
|
Personal de deservire |
1 |
5 |
8 |
40 |
|
Total |
3 |
136 |
Fef ═ Z . Tm
unde ׃ Fef - fondul efectiv de munca a muncitorilor auxiliari, ore ;
Z - numarul de zile pentru confectionarea lotului de produse;
Tm - numarul de ore lucrate pe zi.
Tabelul 1.4 - Cheltuieli salariale pentru muncitorii auxiliari
Specialitatea |
Nr. de persoane |
Fondul de salarii tarifar, lei |
Prima, lei |
Alte plati, lei |
Fondul de salarizare, lei |
Defalcari, lei |
Total cheltuieli salariale, lei |
Inginer-mecanic |
1 |
- |
- | ||||
Hamal |
1 |
- |
- | ||||
Personal de deservire |
1 |
- |
- | ||||
Total |
Calculul cheltuielilor salariale
Tabelul 1.5 - Salarizarea personalului administrativ si specialistilor sectiei de productie
Nr. crt. |
Denumirea functiei |
Salariul lunar, lei/pers. |
Prime coresp. produsului proiectat, lei |
Remumerarea, lei |
Defal- cari, lei |
Total chelt. sal., lei |
Manager producere/tehnolog | ||||||
Controlor | ||||||
Total |
Tabelul 1.6 - Salarizarea personalului
Nr. crt. |
Denumirea functiei |
Nr. persoane |
Salariul lunar, lei/pers. |
Remu-merarea muncii, lei |
Defal - cari, lei |
Total chelt. sal., lei |
|
Manager producere/tehnolog |
1 | ||||||
Controlor |
1 | ||||||
Inginer mecanic |
1 | ||||||
Hamal |
1 | ||||||
Pers. de deservire |
1 | ||||||
Croitor |
2 | ||||||
Cusator |
29 | ||||||
Total |
36 | ||||||
Manager general |
1 | ||||||
Manager comercial |
1 | ||||||
Manager resurse umane |
1 | ||||||
Contabil |
1 | ||||||
Total |
40 | ||||||
Total cheltuieli salariale | |||||||
Calculul cheltuielilor privind mijloacele fixe de productie
Tabelul 1.7- Date generale despre utilaj si mijloace de transport
Nr. crt |
Tipul utilajului |
Nr. de utilaje |
Valoarea de predare in arenda |
Valoarea de arenda, |
Valoarea anuala privind arenda |
|
Pe unitate |
Total |
|||||
8332˝Textima˝ |
12 |
12 | ||||
|
8515˝Textima˝ |
3 | ||||
Cs-790˝Pannonia˝ |
2 | |||||
220- Podolisksveimas |
1 | |||||
62761˝Pannonia˝ |
1 | |||||
827 PMZ |
1 | |||||
Cs-371˝Pannonia˝ |
3 | |||||
Cs-394˝Pannonia˝ |
10 | |||||
Total |
1.8 Calculul cheltuielilor pentru energia electrica
Cheltuielile pentru energia electrica le determinam separa pentru scopuri tehnologice si pentru iluminare ׃
a) Cheltuielile pentru energia tehnologica calculam dupa formula ׃
Ce ═ Te . Cut . Ft .
Cut ═ (15.1,8)+(22.0,4) ═ 35,85
Ce ═ 0,78 .35,8 .192 .═ 4389,456lei
unde ׃ Te- tariful pentru 1 kWh.lei;
Cut-capacitatea utilajului instalat, ore;
Ft- fondul de timp de lucru a utilajului, ore;
Kc- coieficientul activitatii concomitente a utilajului
- randamentul utilajului;
Kp - coieficientul pierderilor in retea.
b)Cheltuielile pentru energia electrica in scop de eluminare determinam dupa formula ׃
E ═ ; E ═ ═ 814,76 lei
1.9 Alte cheltuieli indirecte de productie
Calculul cheltuielilor sectiei experimentale
Tabelu1.9 l- Pretul materiei prime si a materialelor pentru proiectarea produsului
Nr. |
Denumirea |
Unitatea de madura |
Pretul unit de masura, lei |
Norma de consum |
Valoareal lei |
HirtieA4 80g/m(200buc) |
Unitati |
42 |
40 file |
8,4 |
|
Calc rulou 40g/m(50m) |
m |
180 |
10 |
36 |
|
Carton rulou 160g/ m(50m) |
m |
220 |
30 |
132 |
|
Obiecte de birotica |
- |
- |
- |
30 |
|
Praf imprimare (450g) |
g |
300 |
100 |
62,5 |
|
Total |
Tabelul 1.10 - Personal sectia experimentala
Nr. crt. |
Denumirea functiei |
Salariul lunar, lei/pers. |
Prime coresp. produsului proiectat, lei |
Remumerarea, lei |
Defal- cari, lei |
Total chelt. sal., lei |
Constructor |
200 | |||||
Total |
Tabelul 1.11 - Cheltuieli indirecte de productie calculate pe produs
Nr |
Tipul cheltuielilor |
Notarea conventionala |
Suma, lei |
Cheltuieli salariale pentru muncitorii auxiliari |
Cs.a. |
4177,92 |
|
Cheltuieli salariale pentru alte categorii de salariati |
Cs.a.c |
6400 |
|
Cheltuieli salariale personal administrativ |
Cs.p.a |
9984 |
|
Cheltuieli privind arenda utilajului |
Aut. |
3584,16 |
|
Cheltuieli pentru energia electrica |
Ce+E |
5204,216 |
|
Alte cheltuieli indirecte de productie |
CM |
2668,5 |
|
Total cheltuieli indirecte de productie |
CI |
32018,79 |
2 Calculul pretului produsului
Tabelul 2 - Calculul pretului unitatii de produs
Nr. |
Articolul de calculatie |
Notarea conventionala |
Valoarea, lei |
Cheltuieli materiale totale |
CMT | ||
Cheltuieli directe pentru remumerarea muncii |
Cs.d | ||
Defalcari din fondul de salarizare si cel suplimentar |
D | ||
Cheltuieli directe pentru unitatea de produs |
Cv | ||
Cheltuieli indirecte pentru unitatea de produs |
CI | ||
Cost de productie |
Cp | ||
Cheltuieli comerciale(3%) |
Cc | ||
Cheltuieli generale si administrative(32%) |
Cga | ||
Alte cheltuieli operationale(10%) |
Cop | ||
Cheltuieli ale perioadei de gestiune(7+8+9) |
Cpg | ||
Cheltuieli de consum(6+10) |
Cconsum | ||
Beneficiu |
b | ||
Pret de livrare fara TVA |
p | ||
TVA | |||
Pret de livrare inclusiv TVA |
Tabelul 3- Indicatorii economici ai proiectului
Nr. crt |
Indicatorul |
Unitatea de masura |
Valoarea, lei |
Produs proiectat |
|||
Volumul productiei |
un | ||
Venitul din vanzari |
lei | ||
Costul de productie ׃ pe unitate total |
lei | ||
Cheltuieli de consum ׃ pe unitate total |
lei | ||
Profitul pina la impozitare |
lei | ||
Pragul de rentabilitate |
un | ||
Pragul de rentabilitate |
lei | ||
Numarul muncitorilor de baza | |||
Productivitatea muncir ׃ pe muncitor pe muncitor |
lei un | ||
Cheltuieli directe pentru remumerarea muncii |
lei | ||
Rentabilitatea productiei |
% | ||
Pret de livrare fara TVA |
lei | ||
Pret de livrare cu TVA |
lei |
Tabelul 4 - Planul actiunilor planificate pana la inceperea activitatii
Nr. |
Activitatea |
Timp de realizare, luni |
Responsabil |
Cost orentativ, lei |
Infiintarea firmei S.C˝ART-INVEST-GROUP˝ S.R.L. - inregistrarea intreprinderii |
1,5 |
Manager general |
250 |
|
- verificarea denumirii |
39 |
|||
- redactarea documentelor de constituire pentru inregistrare |
108 |
|||
eliberarea modelelor de documente(p/u o foaie) |
3 |
|||
stampila |
290 |
|||
- autorizatia |
800 |
|||
- publicarea informatiei in Buletinul Oficial Inregistrarii de Stat |
54 |
|||
depunerea capitalului statutar |
5400 |
|||
Examinarea starii actuale a sectiei |
1 | |||
Aprecierea cheltuielilor pentru arenda localului si utilajului |
||||
Proiectarea sectiei de producere |
1100 |
|||
Efectuarea lucrarior de reparatie |
1 |
Muncitori |
2500 |
|
Instalarea utilajului, verificarea functionarii |
1,5 |
1200 |
||
Asigurarea cu personal |
1,5 |
Managerul Resurse Umane |
800 |
|
Instruirea personalului |
1 |
400 |
||
Incheerea contractelor cu intermediarii |
1 |
Manager Comarcial |
150 |
|
Incheerea contractelor cu furnizorii |
1 |
150 |
||
Inceperea producerii pentru un ciclu de productie | ||||
Total |
Tabelul 5 - Sursele financiare necesare pentru realizarea proiectului si modul de utilizare a lor
Tip de ivestitii |
Suma, lei | |
Mijloace proprii | ||
Creditul bancar | ||
Imprumut persoane fizice | ||
Total |
K1 = Capital propriu / Total capital * 100% = 216091 / 366091 *100 = 59%
K2 = Capital imprumutat / Total capital * 100% = 150000 / 216091 *100 =49,9%
K3 = Capital imprumutat / Capital propriu * 100% = 15000 / 126091 *100 = 69,4%
Coeficientul K determina structura financiara a intreprinderii. K2 caracterizeaza structura capitalului din punct de vedere al cotei imprumutului. K3 caracterizeazadependenta intreprinderii de capitalul strain.
Tabelul 5.1 - Informatia initiala pentru elaborarea graficului rambursarii creditului
Indicatorii |
Suma |
Marimea creditului, lei | |
Termenul de creditare,ani | |
Rata anuala a dobianzii, % | |
Numarul de rambursari pe an | |
Perioada de gratie, trimestru | |
Rata de rambursat calculata |
Tabelul 5.2 - Graficul de rambursare a creditului
Perioada |
Creditul la inceputul perioadei |
Marimea dobanzii |
Amortisment |
Rest de rambursat |
||
tr. I tr. II tr. III tr. IV |
45000 |
- - 1688 1519 | ||||
Total Ian | ||||||
tr. I tr. II tr. III tr. IV | ||||||
Total II an | ||||||
tr. I tr. II tr. III tr. IV |
5000 0 |
|||||
Total III an |
|
|||||
Total |
|
|||||
Tabelul 6 -Situatia fluxului de numerar
Nr ctr |
Anul 1 |
Anul 2 |
Anul 3 | ||
Soldul mijloacelor bsnesti la inceputul perioadei | |||||
Incasari | |||||
Vinzarea produselor | |||||
Oferirea spatiilor publicitare | |||||
Alte incasari | |||||
Total incasari | |||||
Plati | |||||
Furnizorilor | |||||
Salarii si contributii sociale | |||||
Plata chiriei | |||||
Arenda utilajului | |||||
Impozit pe venit | |||||
Credit rambursat | |||||
Dobanda bancara | |||||
Datorii financiare pe termen scurt | |||||
Alte plati | |||||
Total plati | |||||
Soldul mijloacelor la sfirsitul perioadei |
Pentru o imagine complexa a activitatii intreprinderii se intocmeste Raportul privind rezultatele financiare. Raportul privind rezultatele financiare cuprinde indicatorii financiari ai intreprinderii pe perioada de gestiune si perioada corespunzatoare a anului precedent. In el se reflecta veniturile, cheltuielile si rezultatele activitatii operationale, de investitii si financiare, precum si articolele exceptionale, profitul net (pierderea) in perioada de gestiune si perioada corespunzatoare a anului precedent. Informatia din raport este necesara pentru evaluarea activitatii anterioare si prognozarea activitatii viitoare a intreprinderii
Tabelul 7 - Prognozarea raportului privind rezultatele financiare
Indicatori |
Cod. rd. | |||
Venitul din vanzari (611) | ||||
Costul vanzarilor(711) | ||||
Profitul brut (pierdere global) (rd. 010-rd.020) | ||||
Alte venituri operationale (612) | ||||
Cheltuieli comerciale (712) | ||||
Cheltuieli generale si administrative (713) | ||||
Alte cheltuieli operationale (714) | ||||
Rezultatul din activitatea operationala: profit (pierdere)(rd.030-frd.040-rd.050-rd.060-rd.070) |
|
|||
Rezultatul din activitatea de investitii: profit (pierdere) (62 1-721) | ||||
Rezultatul din activitatea financiara: profit (pierdere) (622-722) | ||||
Rezultatul din activitatea economico-financiara: profit (pierdere) (rd.080rd.090rd.l00) | ||||
Rezultatul exceptional: profit (pierdere) (623-723) | ||||
Profitul (pierderea) perioadei de gestiune pana la impozitare (rd. 110rd. 120), | ||||
Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit (731) | ||||
Profit net (pierdere neta) (rd. 130rd. 140) |
Contabilitatea este principalul instrument de cunoastere, gestiune si control al patrimoniului si al rezultatelor obtinute.
In consecinta toate transformarile suportate de bunuri in cadrul firmei trebuie sa fie cunoscute si inregistrate in contabilitate astfel.
- in ordine cronologica;
- sistematic;
- informatiile cu privire la patrimoniu trebuie sa fie prelucrate si pastrate in conformitate cu legile in vigoare;
- rezultatele obtinute trebuie mentionate clar, atat pentru necesitatile proprii, cat si in relatiile cu asociatii, clientii, furnizorii, bancile, organele fiscale;
- operatiunile patrimoniale efectuate trebuie controlate;
-datele furnizate de contabilitate trebuie sa fie verificate cu cele reale, existente la un moment dat;
-datele primare inregistrate in contabilitate se grupeaza in balante de verificare, care se intocmesc lunar;
- la sfarsitul anului se intocmeste bilantul contabil;
Toate bunurile si valorile care intra sau ies din firma trebuie sa fie inregistrate la contabilitate.
Toate transformarile suportate de bunuri in cadrul firmei trebuie sa fie cunoscute si inregistrate in evidenta contabila.
Inregistrarile se fac cronologic si sistematic, potrivit planului de conturi si normelor emise.
Jurnalul de inregistrare a operatiilor economice
Balanta de verificare sah pe fiecare an
Balanta de verificare
In baza acestor tabele se intocmeste bilantul contabil.
Bilantul contabil indeplineste functia de oglindire a mijloacelor economice si a surselor acestora la un moment dat. El se indeplineste la anumite termene. Aceste termene, de regula, reprezinta sfirsitul perioadei de gestiune.
La aceste termene patrimoniul intreprinderii este privit din mod static. Pentru a compara si a face o analiza dinamica, in bilant se includ date din perioada de gestiune curenta si cea precedenta.
Tabelul 8 - Bilantul contabil
Anul |
Anul |
Anul 2009 |
|
ACTIV |
Mijloacele de care dispune intreprinderea sau de care are nevoiepentru asi desfasura activitatea |
||
Active nemateriale pe termen lung | |||
Active materiale pe termen lung | |||
Active financiare pe termen lung | |||
Alte active pe termen lung | |||
ACTIVE CURENTE | |||
Stocuri de marfuri si materiale | |||
Creante pe termen lung | |||
Investitii pe terman scurt | |||
Mijloace banesti | |||
Total - ACTIV | |||
PASIV |
Totalitatea surselor utilizate la formarea activelor |
||
CAPITALUL PROPRIU | |||
Capital statutar sisuplimentar | |||
Rezerve | |||
Profit narepartizat | |||
Capital secundar | |||
DATORII PE TERMEN LUNG | |||
Datorii financiare pe termen lung | |||
Datorii pe termen lung calculate | |||
DATORII PE TERMEN SCURT | |||
Datorii financiare pe terman scurt | |||
Datorii comerciale pe terman scurt | |||
Datorii pe termen scurt calculate | |||
TOTAL - PASIV |
Intrucat eflcienta economica este determinata ca raportul dintre efect si efort (cheltuieli), trebuie sa stabilim indicatorii cu ajutorul carora se exprima marimea efectului. Dupa cum am mentionat in calitate de efect al activitatii economice este con-siderat profitul.
Profitul firmei reprezinta diferenta dintre incasari si cheltuielile efectuate pentru o activitate economica.
Profitul este o parte a valorii adaugate in urma activitatii eco-nomice desfasurate pe baza consumurilor de materiale si munca. Profitul unei firme se determina prin scaderea din incasarile totale, de la comercializarea bunurilor fabricate, a cheltuielilor totale pentru obtinerea lor. Este evident ca activitatea unei firme poate fi considerata mai mult ori mai putin rationala numai in cazul in care marimea profitului este pozitiva. Daca incasarile sunt mai mici decat cheltuielile, firma a activat in pierdere.
In practica economica sunt utilizate urmatoarele notiuni ale profitului: profitul brut, profitul impozabil si profitul net.
Profitul brut al firmelor, Pb, se calculeaza ca diferenta dintre incasarile totale (cifra de afaceri, CA) si cheltuielile totale, Ct:
Pb = CA - Ct
Profitul brut este rezultatul tuturor activitatilor firmei si include profitul obtinut de la activitatea de baza, activitatea comerciala, fmanciara, de la activitatea investitionala si de la alte activitati.
Profitul impozabil al firmei se stabileste prin scaderea din venitul total brut al cheltuielilor ordinare si necesare, achitate sau suportate de contribuabil pe parcursul anului fiscal, exclusiv in cadrul activitatii de intreprinzator. in fond, profitul impozabil reprezinta profitul brut al firmei. Dar, intrucat codul fiscal limiteaza deducerea unor tipuri de cheltuieli din veniturile firmelor, cum ar fi plata penalitatilor, cheltuielilor pentru deplasari, amenzilor, a donatiilor, sponsorizarilor si altele, practic, marimea profitului impozabil deseori difera de marimea profitului brut.
Profitul net, Pn, este diferenta dintre profitul brut si impozitul pe profit, Ip:
Pn = Pb - Ip
In cele din urma, profitul exprima realizarea interesului personal al intreprinzatorului si a interesului personalului firmei. In economia de piata profitul este imboldul principal in stimularea economisirii si investitiilor, in largirea sferei de producere si in asigurarea cresterii economice. Totodata tendinta maximizarii profitului impulsioneaza intreprinzatorii la initiativa si in asumarea riscului, ceea ce genereaza sporirea competitivitatii si cresterii economice.
Astfel, scopul fiecarei firme in conditiile economiei de piata a devenit obtinerea unui profit cat mai mare in raport cu capitalul utilizat. Maximizarea profitului este o lege obiectiva a functionarii economiei de piata. Sporirea masei profitului obtinut de firme reprezinta o mare importanta si pentru societate, deoarece el este o sursa considerabila pentru formarea bugetului de stat. in plus, profitul este sursa principala de autofinantare si de asigurare a cresterii economice, sursa de stimulare economica a angajatilor.
Astazi maximizarea profitului este un instrument puternic de stimulare a agentilor economici la asigurarea cresterii economice permanente.
Profitul este un indicator sintetic care exprima rezultatele activitatii economice, a carui marime determina si eficienta economica. Dar trebuie sa tinem cont de faptul ca estimarea eficientei activitatii economice a unei firme nu poate fi facuta numai pe baza valorii profitului obtinut. Estimarea corecta a eficientei activitatii economice poate fi efectuata numai prin compararea masei profitului obtinut cu eforturile depuse. O astfel de comparare se face cu ajutorul rentabilitatii.
Rentabilitatea activitatii economice exprima raportul dintre profitul obtinut si eforturile depuse.
Ca indicator al eficientei economice, ea poate avea diferite forme, in functie de marimile folosite in calitate de efect si efort. Ea se mai numeste rata rentabilitatii si se exprima in procente.
Teoria si practica economica opereaza cu mai multi indicatori de exprimare a rentabilitatii, printre care:
Unde: CA este suma vanzarilor (cifra de afaceri).
Acest indicator caracterizeaza eficienta activitatii totale a firmei in perioada respectiva.
2. Rata rentabilitatii financiare, Rf, se determina ca raportul dintrc profitul net si capitalul propriu, Kfir:
Utilizarea acestui indicator este determinata.'de faptul ca firma in activitatea sa economica, folosesta capitaluri pe termen scurt, cat si pe termen lung. Esential este ca imprumuturile de capital sa fie gestionatc eficicnt si rambursate in termenele stabilite.
Apare necesitatea detcrminarii eficientei capitalului propriu al firmei. Doar imprumuturile de capital in fond sporesc eficienta firmei in ansamblu, deci, si eficienta capitalului propriu al firmei. Orice firma, in activitatea sa economica, tinde sa obtina rezultate cat mai inalte in baza utilizarii capitalului de care dispune. Apeland la imprumuturi de capital, firma poate sa-si asigure obtinerea unui profit suplimentar.
Rata rentabilitatii capitalului propriu exprima eficienta utilizarii capitalului invcstit de catre firma. de aceea ea se mai numeste rata rentabilitatii capitalului investit.
3.Rata rentabilitatii consumate, Rrc, care se mai numeste si rata rentabilitatii costurilor, se determina ca raportul dintre profitul brut si suma cheltuielilor totale pentru obtinerea lui:
Cu ajutorul indicatorilor expusi se determina eficienta activitatii economice a firmei in ansamblu.
Pragul de rentabilitate
Profitul este influentat, pe de o parte, de volumul productiei fabricate si comercializate si, pe de alta parte, de costurile de productie. Firmele au posibilitatea sa influenteze acesti doi factori dc baza pentru a-si spori profiiunle. Cresterea volumului de productic si rcduccrca cheltuiclilor de productie asigura si crestcrca profiujlui. Asfel apare necesitatea determinarii volumului minim de pnduciei. pcntru care toate chcltu-ielile de productic se acopcra cu valoarea vanzarilor productiei fabricate. Un astfel de volum minim se mai humeste nivel critic al productiei, pentru care profitul obtinut este esgjiicu zero, deci si rentabilitatea productiei este egala cu zero. Nivelul de productie la care nu se obtine profit este numit pragul de rentabilitate.
Pragul de rentabiliiate cxprima voluinul productiei sau al cifrei de afaceri, la carc incasarilc totale sunt egale cu costunle totale, iar profitul si rentabilitatea sunt nule. Dincolo de volumul de productie critic firma poate avea profit, devenind rentabila. Daca volumul de productic cste mai mic decat nivelul critic, firma activeaza in pierdcri. lata de ce ficcarc firma, la initicrca unei afaceri economice, trebuie sa cunoasca pragul de rentabilitate, care poate fi determinat atat in functie de volumul unui produs concret exprimat in unitati naturale, cat si in functie devolumul total al vanzarilor rnai multor produse.
Determinarea pragului de rentabilitate in unitati fizice.
Unde: Ci - cheltuieli indirecte;
Cpg - cheltuieli ale perioadei de gestiune;
Q - volumul de productie;
p - volumul de vinzari;
Cd - Cheltuieli directe
Tabelul 9- Indicatorii eficientei economice
Nr crt |
Indicatorii |
Notarea conventionala | |||
Volumul de productie, buc |
Vp | ||||
Cifra de afaceri |
CA | ||||
Profit brut, lei |
Pb Pb = CA - Ct | ||||
Profit net, lei |
Pn Pn = Pb - Ip | ||||
Rata rentabilitatii vinzarilor, % |
RV
| ||||
6 |
Rata rentabilitatii financiare |
Rf
| |||
Rentabilitatea resurselor consumate |
RRc
| ||||
Pragul de rentabilitate, lei |
Qef
| ||||
Coeficientul de eficienta a investitiilor |
E = Pn /K |
10 Solvabilitatea firmei
Situatia financiara a unei firme trebuie sa fie studiata si estimata si din punctul de vedere al solvabilitatii.
Solvabilitatea firmei reprezmta capacitatea ei de a efectua toate obligatiile de plata fata de creditori sai. Orice firma este solvabila daca poseda disponibilitati (mijloace banesti) necesare pentru a achita datoriile sale, in primul rand, datoriile pe termen scurt. Se stie insa ca mijloacele financiare ale fiecarei firme se afla permanent in circuitul financiar. Numai o parte din ele sunt in forma lichida, adica in conturile bancare, care pot fi imediat utilizate pentru achitarea unor datorii. Dar, in afara de mijloacele banesti, si o parte din valoarea activelor poate fi transformata (in caz de necesitate) in forma lichida, adica in mijloace banesti pentru achitarea datoriilor fata de creditori. Diferite elemente ale patrimoniului unei firme poseda diferite proprietati de a se transforma in bani lichizi.
Astfel analiza solvabilitatii reprezinta in acelasi timp si analiza lichiditatii patrimoniului in scopul achitarii datoriilor.
Tabelul 10 - Indicatorii solvabilitatii si lichiditatii firmei previzionali pe trei ani.
Nr crt |
Indicatorii |
Notarea conventionala | |||
Solvabilitatea generala |
Sg | ||||
Solvabilitatea totala |
St | ||||
Solvabilitatea curenta |
Sc | ||||
Solvabilitatea rapida |
Sr | ||||
Solvabilitatea absoluta |
Sa |
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 2545
Importanta:
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved