Scrigroup - Documente si articole

     

HomeDocumenteUploadResurseAlte limbi doc
AgriculturaAsigurariComertConfectiiContabilitateContracte
EconomieTransporturiTurismZootehnie

BURSA DE MARFURI SI VALORI

afaceri



+ Font mai mare | - Font mai mic



BURSA DE MARFURI SI VALORI

Tranzactiile pe pietele de marfuri cu produse derivate



caracteristicile prod. derivate

contractele futures viitor

Functiile pietelor futures

Bazele tranzactionarii contractelor futures

Tipuri de ordine si operatiuni adiacente pe piete futures

Conditiile care au impus aparitia acestor tipuri de hartii de valoare

Dupa anii 1970 in plam international sa inreg. urmatoarele evenimente :

cursurile de schimb valutar au devenit variabile

1 uncie de aur = 31 dolari

a) Ratele dobanzilor la credite au devenit instabile extrem de variabile ptr. ca s-au liberalizat circuitele de capital

b) Fluxurile internationale de capital sunt deschise si se pot transfera bani de oriunde

c) in 1972 si apoi in 1980, cele doua mari crize ale petrolului au amplificat fluxurile de capital .

d) liberalizarea tot mai larga sau relaxarea mecanismelor de control valutar.

Aceste evenim. Au facut ca operatiunile financiare sa devina foarte riscante (pretul = dobanda , pret petrolului , a oricaror bunuri contractate anticipat livrarii).

Operatiunile ca schimbul valutar , imprumutul au fost indispensabile .

Riscurile marite in acest plan au dat nastere la doua tendinte :

de protejare fata de riscuri

au cerut instrumente care sa le permita valorificarea situatiilor riscante , foarte incerte

"Riscul " a capatat diferite ipostaze si sa accentuat .

"Riscul "a fost privit de unii ca un risc rau , altii ca un risc bun .

Rezultatul acestor doua tendinte a fost aparitia instrumentelor financiare denumite produse derivate (contracte futures , optiunile sau contracte pe optiuni)

Produsele derivate pot atinge :

a)      micsorarea riscului ptr. unii

b)      valorificarea lui ptr. altii

  1. Permit fractionarea riscului . Riscul esre difuzat intre o multime de intrumente de talie mica . Situatia este similara cu cea a situatiilor pe actiuni
  2. Produsele derivate pot repartiza riscul in asa fel incat sa nu se mizeze pe o singura carte adica se creeaza posibilitatea ca mai multi sa isi asume parti din succese sau esecuri .
  3. Ofera posib. Transferului de risc de la un investitor care are aversiune fata de risc catre altul care il prefera.

Principalul obiectiv al burselor de marfuri , o parte din ele care se ocupa cu prod. derivate nu consta intr-o mai buna repartizare a riscului , ci si in o buna alocare a resurselor existente in societate .

Ex: cei care au realtii comerciale externe se confrunta cu problema relatiilor de schimb.

Produsele derivate , actiunile si obligatiunile sunt titluri sau hartii de valoare la "disponibil" . Ele se tranzactioneaza pe piata numita spot sau curenta sau la vedere.

Iar prod. derivate sunt produse de piata subadiacente celor la disponibil.

Subadiacent mai arata ca prod. care au o existenta de risc statatoare , ele se refera la ceva (ex. la actiuni , marfuri , obligatiuni).

Prod. derivate se cunosc de secole de cand au primit vapoarele cu produse Europa - China atunci se incheiau contracte.

Ex: platesc marfa care o aduci peste 6 luni (contract futures)

Contract futures - o intelegere intre parti purtatoare la cesiunea ulterioara a unui produs cu consistenta fizica, marfa , actiuni, fara consistenta (indici bursieri )la o data ulterioara si la un pret stabilit anticipat dar platit la livrare.

S-a trecut de la produse subadiacente (grau, porumb, aluminiu)la produse financiare nu se urmareste finalizarea contractului in natura , ci de cele mai multe ori un castig valoric dintre dif de pret.

Contracte futures lucrez cu doua produse

pret produs baza

pret contract

Contractele futures , un acord de vointa intre parti semnat (cureferire la ce am notat mai sus ) cu plata in avans numit marja initial sunt produse bursiere standardizate se pot inlocui usor.

Inainte de a exista acest tip de contract au existat contractele bilaterale numite contracte forward ,acestea sunt tot contracte la termen.

Aceste contracte au doua neajunsuri majore:

executarea obligat. contractuale depinde de integritatea morala a celor doua parti in intervalul incheierii contract pana la scadenta se pot intampla multe.

Din acest motiv contractele nu se finalizeaza prin livrarea efectiva a marfii in schimbul banilor promisi.

ele au o foarte redusa lichiditate, fapt ce impiedica iesirea usoara din obligatiile contractuale .

Ex: exista o sit. Identica in SRL comparativ cu societ. pe actiuni.

Caracteristici ale contractelor futures (sunt 5)

Aceste contracte futures se incheie la bursele specializate pe astfel de produse , sunt contracte bursiere.

Aceste contracte sunt produse standardizate de fiecare bursa , iar standardele privesc natura activului de bursa cum ar fi un produs omogen ca o materie prima ca anumite caracteristici sau o valuta , sau un activ financiar sau indice.

a)      alt standard cel de decontare de executare al contractului (terme de executare a treia luna din trimestru)

b)      cantitatile , unitatile privitoare la o anumita marfa (sunt aceleasi in toate lunile anulului).

Contractele futures - pe aceleasi activ. sunt identice doar in cadrul aceleiasi burse fiind contractele pe acelasi activ difera de la o bursa la alta , faptul acesta le face substituirile numite substituiabilitatea lor , acestea permit celor dornici sa iasa din afacere prin anularea lor.

c)      pretul contractului futures se stabileste la bursa (nu pret activ de bursa ci pret contract) in functie de raportul dintre cerere si oferta fata de acest titlu , raport ce depinde ca si in toate cazurile de bursa.

  • Pana la scadenta contract pret activ este fix, pret contract este variabil ,fapt care permite obt. unor venituri prin simpla cumparare a contractelor futures .

d)      de aici rezulta ca val. Contract este actualizata zilnic prin operatiunea numita marcare la piata.

Marcarea piata= actualizarea val. Contractului

Contract futures - se incheie de ex la 6 luni dar valoarea lui se actualizeaza in fiecare zi , aceasta numindu-se marcare la piata.

Contract futures este o succesiune de contracte incheiate pe o zi adica contracte forward. In cazul unui contract de vanzare daca pret la sf. de zi este < decat pretul initial. posesorul contr. va castiga daca pretul din ziua a doua > decat ziua 1 va pierde.

In caz contrar cont. cump. Daca pret. din P1<P2 = pierdere

Se compara pret de referinta cu pret zi precedenta si se anunta posesorul contractului.

Daca avem in vedere ca contract futures are o plata in avans , posesorii au mari sanse de castig , dar pot amplifica foarte tare si riscul.

a)      urmarirea atenta a evolutiei pretului contractului

b)      disciplina contractuala , a incadrarii in restrictiile impuse de normele in vigoare cu privire la raspunsul la apelurile in marja.

c)     

O alta caracteristica

c) Modul de lichidare de finalizare a contr. futures se face in doua modalitati (pe doua activite): - executare in natura

- prin initierea unei operatiuni pana la scadenta de sens contra faptul ca aceste contracte permite lichidarea in orice zi pana la scadenta contractului .

Pot face acest lucru numai cei care pot da dovada de o calitate indispensabila celor care opereaza pe pietele bursiere, anume de rezonabilitate.

Cel care are o operatiune short (scurta , vanzarea)va initia o operatiune long (de cumparare) , cel care detine o pozitie short o poate lichida prin cumpararea tuturor futures aceluiasi contract.

Procedand astfel profitul (pierderea)virtuala adica de pe hartie se transforma in profit adica respectiv in pierdere efectiva.

Daca nu se procedeaza asa si se mentine pozitia deschisa la data scadentei , adica pana in ultima zi de valabilitate a contractului , lichid. Se face in natura , nu am inchis pozitia vreau sa obtin activul suport.

Cand nu se poate face lichidarea in natura nu exista activ suport.

Contr. futures este un produs ca oricare alta marfa , trebuie privit indeosebi asa nu ca o vanzare a activului suport.

Succesul contractului futures depinde de modul in care a fost el promovat si inteles de catre cei care ii asigura circulatia.

Functiile contractelor futures

Contractele futures se incheie pe diferite periode ptr. aceeasi marfa adica se tranzactioneaza simultan contract de grau sept, dec, martie , la preturi diferite, marimea pretului contractului cu scadenta in martie fata de decembrie , pret diferite pun in evidenta rap. variabile dintre cerere si oferta fata de produsul suport la acele date.

Aceste preturi diferite dau indicii pretioase la doua categ de ag. Ec

la cei care fac stocuri

la cei care produc respectivul activ suport

Faptul ca preturile se diminueaza pana la nivelul preturilor locale permiteo orientare a produselor viitoare , a deciziei de productie a celor care se ocupa de asa ceva.

Preturile futures afecteaza deciziile de productie de stocare .

2 alta functie provine din riscul cu care se confrunta ag. ec. de azi. Dat fiind acest fapt unii incearca si ei sa gaseasca modalitati contra riscului si ei se numesc hegeri - vor alerga sa faca operatiuni de hegeri (acoperire), aducatoare de risc mai mic .

- in timp ce altii se decid sa-si asume riscuri vor pretinde o recompensa pentru asumarea acestui risc .

Aceste doua functii se pot indeplini cu mult succes prin contractele futures.

Cele care au aversiune fata de risc ca intra in legatura prin contr. futures cu cel care vrea sa asume un risc suplimentar , cu speculatorul care la randul lui va transfera o parte din riscul asumar altui agent (hedger)va pretinde si la acesta o recompensa.

Ex: pret plumb , la tona este 9000 $/ tona , din analizele facute se ajunge la 9000$/tone , cine produce sau stocheaza plumb 12 luni realiz un castig 2000 $/tona , deci merita sa introduca plumb printre activele lui financiare.

Cel care cumpara plumb ptr. al revinde su mizeaza pe castig de 500 /tona va compara nivelul acestui randamebt cu cel oferit de alte investitii financiare rezulta nevoia unei gandiri si actiuni in conditii de ...

Se pune problema costului de oportunitate.

Investitorul in contr. futures compara castigul pe care il aduce operatiunea in care s-a antrenat si alta si alege cea care aduce castig mai mare.

Speculatorul pe pietele futures nu este obligat sa faca astfel de comparatie deoarece el nu isi pune problema unui asemenea risc , el are o pozitie inchisa , el se gaseste intr-o situatie de bilant echilibrat.

Speculatorii la termen au un avantaj pe langa evolutia inchisa nu trebuie sa avanseze nici o suma de bani in afara marjei. Ei vor plati contractul prim din banii incasati de la cumparatori. Nu trebuie sa isi faca probleme nici fata de apelul marja.

Totusi aceste speculatii devin riscante daca pozitiile speculatorului nu se pot inchide (am cumparat si nu am vandut).daca pretul la disponibil adica de pe piata spot difera de preturile de pe piata futures.

Daca avem in vedere ca se pot contracta futures numai produse omogene cu inalt grad de standardizare , graul moala nr.2 , zinc concentratie 99,9 % se tranzactioneaza la bursele de marfuri , adica putine se pot defini cu precizie. Daca avem in vedere acest fapt spunem ca mecanismul de reglare a ec. nationale prin pietele la termen sunt limitate si posibilitatile de evitari la riscuri.

Pietele valutare- , cine este obligat sa lucreze cu valuta trebuie sa accepte operatiunile la termen nu futures sau forward , un comerciant sau intreprinzator, trebuie sa procure, sa vanda valuta necesara, respectiv ce o primi ptr.a se putea proteja de riscul modificarii nedorite a acestuia.

Drept urmare ei trebuie sa opereze cu contracte futures daca exista piata destul de larga pentru ele s-au contracte forward cum ar fi in Romania pentru piata bancara. Daca sumele necesare sau cele detinute sunt suficient de mari >100 000 000 euro operat. se poate realiza pe piata bancara.

Daca au nevoie de valuta mai mica decat suma mentionata pot opera folosind contractele futures.

Explicatia dif. Curs valutar intre doua monede

O reflectare a dif. dintre rata nivelului dobanzii de pe pietele celor doua tari .

Daca intr-o tara rata dob.mai ridicate decat in cealalta fluxurile de capital se vor indrepta catre ea .

Investirorii vor solicita lei in schimb euro ptr. a depune in conturi deschise la BNR.

La scadenta depozitelor vor face operatiunea invers vor vinde lei si vor cumpara euro facand sa scada cursul de schimb euro.

Daca cursul de schimb dintre lei in euro este foarte mic , cursul de schimb anuleaza avantajul ratei dobanzii mai mare vor face neavantajos fluxul de capital din tara A in tara B

Bazele tranzactionarii contractelor futures

Trei etape :

A)    Problema initierii

Inchiderii unui contract futures

lichidarii

tranzactia futures se initiaza de catre un individ cumparator printr-un ordin ce il da el agentului bursier . Apoi urmeaza transmiterea ordinului care face agentul complectand un tichet de ordine care ajunge in piata la ag. de bursa.

Deschiderea , completarea contului de valori mobiliare , a altuia de bani si a celui de marja.

Investitorul trebuie sa depuna un avans a carui nivel e stabilit de bursa care poate fi modificat , amplificat de societatea intermediara.

Contul de marja care are menirea de a garanta eventualele apeluri de marja nevarsate la timp de client.

Marja de mentinere a contului deschis < cea initiala.

Daca evolutia pietei esre inversa previziunii investitorului el mizeaza pe scaderea pretului la bursa → va vinde , dar daca bursa a crescut va fi obligat sa rasp. Apel in marja in 24h.

Cum se lichideaza pozitiile in cazul in care garantia din cont este insuficienta ptrl a raspunde apelului in marja.

Se vinde o parte din contracte pana la nivelul marjei din cont corespunde ca marime, nr de contracte detinute.

Ptr. efectuara acestor operatiuni , de calculare , transmitere , urmarirea marjei este necesara institutia numita casa de compensatie , aceasta are obligatie efectuarea zilnica a marcarii la piata a pozitiilor deschise.

Compensarea globala a intermediarilor , respectiva institutie nu va trata cu zeci de clienti numai cu zeci de intermediari.

Casa de compensatie are functia de a efectua decontarea tranzactiilor sau predarea primirea activului suport.

Prt. a se derula procesul in delul aratata mai sus membrii bursieri (numiti intermediari) au deschis la bursa sau au depus la banca asa numite marje de regularizare la care face aple casa de compensatie cand se impune asa ceva.

Marcarea la piata se face in doua etape

case de compensatie face marcarea la piata in raport cu membrii ei , adica firme de borkeraj

aceste firme de brokeraj fac marcarea la piate cu clientii lor sporindu-le in cont sume castigatoare s-au diminuidu-le contul de numerar sau contul de contracte.

03.11.2008

MARCAREA LA PIATA LA 2 NIVELURI: BURSA in sine este o institutie care asigura doar tranzactiile, negocierea ordinelor nu si finalizarea tranzactiilor. Fara casa de compensatie nu se pot finaliza tranzactii, ea ofera unuia bani, altuia timp in functie de natura contractului.

Marcarea piata se face astfel: a) casa de compensatie face marcare piata pt. membrii ei care sunt unele firme de brokeraj. b) firmele de brokeraj fac marcarea la piata pt. clientii lor. In cazul in care pretul evolueaza nefavorabil pozitiei detinute in contr., casa de compensatie solicita o marja suplimentara, deci se lucreaza cu o marja initiala de 10% (marja este un avans), marja de mentinere 34 din cea initiala.

Lichidarea contr. Futures - 2 feluri: a) prin intrarea marfii - sa curga contr. Pana la scadenta si sa intre marfa. B) operatie de sens contrar, se anuleaza, adica fie blochez pierderea fie castigul nu sa nu screasca, dar daca se intoarce pretul. In cazul A, lichidarea in natura, el trebuie sa anunte casa de brokeraj cu 2 zile inainte de ziua de livrare aceasta anuntand casa de compensatie, care in ultima zi a valabilitatii contr, casa de compensatie recurge la regularizarea lui, putine contr. se fac astfel, cele mai multe se finalizeaza in compensare un contr. vanzare cu unul de cumparare. Contr. futures nu sunt o modalitate de aprovizionare sau vanzare a producatorilor, sunt folosite in scop de hedging (acoperire risc) sau speculatie. Hedgings - pot pe piata spot sa castige si inchid contr futures.

Acoperirea riscului. Tranzactiile in marja deu un efect de levier, un efect multiplicat (fapt ca avansez ex. 10% si castigi 100, adica ca si cum ai pune toata suma). Efect levier - lucreaza din amele directii, eu pot castiga de un nr. multiplicat de ori, dar si pierde. Aceste operatiuni deosebit de bune pt. cei atenti si cei harnici.

TIPURI DE ORDINE SI OPERATIUNI ADIACENTE PE PIETELE FUTURES. Primul pas pt. investitor este identificarea unei case de brokeraj la care sa deschida un cont, dar inainte de a deschide investitorul trebuie sa se gandeasca ce tip de investitor este el. Daca este un investitor incepator cu putine cunostinte in legatura cu contr. futures, care este nesigur, nehotarat, trebuie sa aleaga un broker rabdator, cunoscator al pietei care stie cand sa plaseze ordinele, cum sa procedeze in cazul apelurilor in marfa. B) investitor pe timp scurt are experienta, are cunostinte considerabile de piata, ca atare stie ca pozitiile bune le lasi deschise, cele pierzatoare le lichidezi imediat. Acestia au nevoie doar de un broker care stie sa-I plaseze in centrul ordinului, si care nu pretinde comisioane ridicate. C) Investitor pe termen lung - face operatiuni rare, interesat de aspectele fundamentale care actioneaza asupra pietei. El are nevoie de analize, date statistice, corecte si concrete de la broker. D) investitor independent- nu doreste nici un fel de informatii din partea brokerului, tot ce doreste este sa I se execute ordinele in cele mai bune conditii. Acestia se gasesc la tot pasul.

FIRMELE DE BROKERAJ sunt de mai multe categorii: Brokeri care ofera servicii complete atat in domeniul actiunilor, obligatiuni, contr. futures. Un broker din aceasta grupa trebuie sa aibe studii inalte, profunde, sa poata oferii previziuni, sa gestioneze contul clientilor cu mare simt de raspundere. Firme de brokeri care lucreaza cu discount. Angajatii se numesc brokeri independenti, nu ajuta clientii sa contituie o strategie de piata, ei ofera clientilor anumite date, si acestia trebuie sa stie sa aleaga. Aceste firme se rezuma la a primi si executa ordinele conform cerintelor clientilor. Primele incep cu un comision mai mare decat cele care lucreaza cu discount.

DESCHIDEREA CONT . Operatiunile constau in verificarea capacitatii financiare a investitorului, el poate cere sa se deschida mai multe contr. si trebuie sa se vada ce sume mai are fata de cele initiale, pt. a vedea modul cum el raspunde la apelurile in marja. Avertismentele privind prevenirea unui risc mare sunt numeroase, merg pana acolo incat convorbirile cu clientii trebuie inregistrate. Problema cupabilitatii este importanta si pt. a retine in portofoliu un nr. de contr. rezonabil, cand contul lui de numerar sa epuizat. Fiecare investitor are un cont de contr. si un cint de bani.

Specificatii privitoare la pret . tipuri de preturi: Ordin la piata, ordin deschis, el nu are nici o precizare privitoare la piete, este o instructiune de vanzare-cumparare. Brokerul are o libertate deplina cu privire la acest ordin. Ordinul limita - pretul este prevazut dar dimensiunea lui este marcata intre actiuni monetare extrem de precise. Ordinul la piata ''nu tine'' efectueaza tranzactia indiferent de cotatie. Prin acest ordin se acorda libertatea brokerului sa aleaga momentul cel mai bun pt. obtinerea unui pret cat mai avantajos. Specificatia sublima nu tine, previne atragerea broker la o disputa juridica ca ar fi ''pierdut piata". Ordin la piata la inchidere sau la deschidere. La inchidere in ultimul moment de inchidere sau cand s-a deschis piata. Ordinul la piata "daca este atins". Daca ordinul este de cumparare, contr. futures, cumpar contr. futures la 9,5$ pe piata 9,3$, daca s-a atuns 9,25$ pret a scazut de aici poate cumpara in orice moment la orice pret poate. Acesta este un tip de ordin special care nu garanteaza ca tranzactia se va face la pretul precizat. Ex. 9.25$ ci doar ca atingerea pretului activeaza ordinul. Ordinul daca este atins sau stop daca limita este atinsa se transforma in ordin la piata. Putem zice: vinde, stop, cumpara , stop. Putem pune 2 limite de pret. Ordin 10.25$ - limita stop 10$. Daca pretul scade si atinge 10.25$, brokerul sa fie atent sa vand contr. 10 Daca pragul este atins ordinul trebuie executat numai la 10$ nu la alt pret - se numeste ordin stop losst (micsoreaza pierderea). Ordinul "totul sau nimic" - ori sa cumpere tot, ori sa vanda cantitatea precizata. Vrea sa vanda tot pt. a intra in alta investitie. Ordin "acum ori niciodata" faci o tranzactie in cantitatea pozitiva sau vinzi 200, nu poti decat 50 faci o tranzactie in cantitatea pozitiva sau vinzi 200, nu poti decat 50 faci o tranzactie in cantitatea pozitiva sau vinzi 200, nu poti decat 50 restul le anulezi.

Ordinul are valabilitatea diferita: o zi, o sapt., daca precizezi pe el pana la anulare. Specificatii ale contr. futures. Contr. futures - produse bursiere, standardizate, le creaza

Bursa.

Contr. futures are caracteristici: marimea sau dimensiunea, 100.000$. aceasta caracteristica are importanta in operatia de hedging.

Pt. speculator cel care cumpara contr. pt. a revinde.

Pasul de cotare al contr. - dimensiunea in $, euro, a dimensiunii minime a unui contr. Diferenta minima intre 2 niveluri a unui contr. se numeste tick . Daca pretul de cumparare creste cu un tick el castiga, poate vinde la un pret > 1 tick. Daca contr de vanzare pret creste cu 1 tick, pierde. Luna contractelor. Pt. fiecare produs exista cateva contr. disponibile, fiecare contr. fiind definit prin luna de livrare a produsului. Ex. Dec, martie, iunie, sept - griu; Prima luna de viata a unui contr se numeste luna spot sau prima prima luna, lunile urmatoare se numesc celelalte luni, se poate ca ultima luna sa fie peste 18 luni. Ex: contr. in sept. cu scadenta martie, cu cat sunt mai indepartate scadenta este mai scumpa datorita taxei de depozitare a dobanzilor cand marfurile sunt luate pe credite dar si de valoare in timp a contractelor (sansa de a ajunge pret favorabil daca scadenta e mai mare). ANALIZAM 2 EXPRESII: V. Schort - vanzare scurta: uni vand si ce nu au mai ales in caz contr. futures, fiindca nu se finalizeaza decat rar in natura aceste contr. Vanzari in lipsa: vind ce nu am in ideea ca inchid pozitia devenita castigatoare printr-un contr. de sens invers (devin cumparator). Dar pot merge si pe livrare in natura, vand ce nu am si doresc sa dau om marfa. Dar pot sa vand un contr. futures la un pret bun in preajma scadentei lor.

Operatiunea de hedging. Se fac cu scop de a transfera risc scaderi pret (producator) sau a cresterii pret (utilizator) catre un speculator. Hedging : procesul prin care un om de afaceri se poate proteja impotrica miscarilor nefavorabile a preturilor prin initierea unor operatiuni futures. Hedging - preluarea unei operatiuni inverse pe piata futures celei retinute pe piata cash sau spot. Hedger vrea sa transfere riscul asupra speculatorului ( vrea sa castige de pe urma asumarii lui). Este un individ care cumpara pt. a vinde mai tarziu. El poate pierde daca pretul scade, prin luarea unei pozitii de vanzator pe piata futures (acopera risc) este vorba de hedging sau hedger. Cel care vrea sa fie hedger de vanzare prin deschiderea unei pozitii de vanzator pe futures isi blocheaza pretul produsului pe toata perioada detinerii lui.

Operatiuni de hedging de cumparare - cineva doreste ca cumpere un produs pe care acum il vinde, se gandeste ca la scadenta sa achite obligatia. Va lua o pozitie de cumparator futures, pe piata spot - vanzator, futures - cumparator, daca pretul creste el va plati mai mult pe produs ce trebuie cumparat de pe piata spot pt. a acoperi obligatia de vanzare. Va castiga pe futures unde are pozitie cumparator, daca pretul scade el va plati mai putin pe produs pe care il vinde dar nu il are dar trebuie sa il cumpere.

Masuri in care hedging asigura acoperirea riscului. Hedging este o metoda doar multumitoare de asigurare a riscului. Piata futures sau la termen; piata spot sau la vedere. Foarte rar pretul de pe piata la vedere (spot) evolueaza impreuna in tamdem cu pret futures, crescut piata spot 5 - crescut futures 5, fiindca unii factori influenteaza direct, conditiile la vedere se pot modifica pret piata spot se modifica fara a se modifica in mod corespunzator si pret de pe piata futures, din cauza conditiilor de la o anumita bursa sau conditiilor internationale, piata locala influentata de deteriorarea cai de transpot, ploi, altele.

Cantitatile din stoc sa nu fie multiple de cantitati ale contr. futures deci acoperirea sa fie partiala.

Tranzactii cu optiuni pe contr futures. 1. definire, terminologie, clasificare. 2. sistem marja in tranzactii cu optiuni. 3. mecanismul tranzactiilor cu optiuni. 4. avantaje si dezavantaje tranzactii cu optiuni. 5. strategii pt. tranzactii cu optiuni.

OPTIUNEA sau contr pe optiuni un produs derivat, contr. la termen este de 2 ori mai departat de produs baza (activ suport) decat contr. futures. CONTR PE OPTIUNI este un produs bursier, prin care vanzatorul optiunii, vinde celelalte parti cumparatorului deci dreptul dar nu si obligatia de a cumpara un activ (marfa, valuta) sau de a vinde in activ in anumite conditii de pret, cantitate, termene stabilite in momentul incheierii contr. Pt. optiunea dreptului de a vinde sau cumpara, cumparatorul optinunii plateste o prima care este pretul optiunii. Platesc o suma de bani pt. a vinde sau a nu vinde activul suport a contr futures. Optiunea de cumparare "call" ; optiunea de vanzare "pot" . Daca cumpara o optiune "pot" are drept sa vanda, daca cumpara o actiune "call" are drept sa cumpere.

Cumparator optiuni platind prima dobandeste calitatea de vanzator a activ suport. Daca optiunea este "call" de cumparare sau de vanzare a aceluiasi activ? Daca cumparatorul a platit pretul actiunii el poate alege in functie de evolutia pret activ suport sa exercite dreptul abtinut (de a vinde sau de a cumpara) sau de a renunta la acest drept. Daca nu se exercita drept pierde prima. In schimb vanzatorul optiunii poate pierde oricat de mult cand cumparatorul optiunii isi exercita dreptul. Vanzatorul actiunii poate pierde nelimitat de mult dar castigul lui se poate limita la prima incasata. Pt. a putea compensa ceva din riscul asumat vanzatorul actiunii incaseaza o prima.

ELEMENTELE CARACTERISTICE ALE OPTIUNII.

1. Marimea activ de baza (marfa, valuta, contr. futures, actiune) depinde de marimea in care se exprima aceste active in tranzactiile curente la bursa, adica marimea unei actiuni depinde de unitatea de tranzactionare a unitatii supor. 2. Durata - perioada in care optiunea poate fi executata, adica perioada in care pozitia cumparare in optiune poate fi valorificata. Durata de viata a optiunii, se identifica in 2 tipuri de optiuni dupa cum difera sau nu data de exercitare a optiunii cu data exercitarii optiunii. A) optiuni europene optiunea poate fi exercitata numai la data exercitarii contr (31.12). b) optiunile americane - optiunea poate fi exercitata, (de cumparator) in orice perioada pana la exercitarea lor. Cele americane au pret mai ridicat pt. caracteristici identice. C) pretul de optiuni (prima) pret pe care il plateste cumparatorul de "call" sau "pot" in momentul dobandirii actiunii.

MARIMEA PRIMEI DATA DE 2 FACTORI - VALIAREA INTRINSECA -depinde de paportul dintre pretul de exercitare si pretul curent a activitatii de baza din momentul tranzactionarii. VALOAREA DE TIMP - valoarea suplimentara peste cea intrinseca determina raportul dintre cerere si oferta. Valoarea in timp depinde de raportul dintre cerere si oferta care depinde de durata in timp pana la momentul expirarii optiunii. Ex: o optiune cu scadenta peste 6 luni are o valoare > decat una cu scadenta peste 2 luni. Valoarea intrinseca si valoarea in timp a unei optiuni dau impreuna valoarea optiunii. Valoarea in timp a banilor scade, ea tinde spre 0 in momentul exercitarii ei pana la data expirarii ajunge la 0, putem spune ca optiunile au comportament identic cu consumabilele. Valoarea intrinseca optiuni = diferenta dintre pretul exercitat si pretul activitatii suportat in cadrul actiunii "call".

INDICI BURSIERI - CURSUL BURSIER

Este o bursa de piata suprainformata, acest lucru inseamna ca informarea se deruleaza extreme de repede incat nu se pot retine si valorifica toate. Aceste informatii trebuiesc preluate, oferite, utilizate, se fac cu calm, staruinta, cu mare sensibilitate, pt. A putea desprinde care sunt operatiunile cele mai recomandate la un moment dat.

Activitatea bursiera se desfasoara cu o viteza ametitoare. Aceste informatii se pot prelucra apeland la diferite modele stiintifice. A) MODELUL DETERMINIST : EX. O cauza sa determine intotdeauna efect b. Pe plan bursier acest model nu se poate utiliza deoarece factorii care influenteaza activitatea bursiera sunt numerosi si complecsi cu capacitate variabila in timp. ACESTI FACTORI : natura economica, natura politica; natura sociala ; nat psihosociala. B) MODELUL PROBABILISTIN. Nu este prea utilizat fiindca modelele ce inluentiaza fenomenul bursier nu au caracter competitiv, nu se repeta.

Un domeniu al incertitudinii. Nu sunt apreciate, nici folositoare, nici onorate. Trebuie sa se recurca la o informatie concisa, utilizand indicatori sintetici care inglobeaza cea mai relevanta informatie despre bursa date de indicele bursier, in cazul in care nu se folosesc aceste metode.

INDICELE BURSIER MODELE DE ANALIZA - prognoze. A) Analiza tehnica: - se folosesc din plin informatii sintetice despre bursa data de indicele bursier: a) cat va fi nivel, pret, perioada urmatoare; b) tendinta bursei. La analiza tehnica se folosesc indici bursieri folosind prognoze. Ex. Cumparati 72000, vinndeti 75000.

INDICI BURSIERI - marimi cantitative ale fenomenului bursier. Pret = expresie baneasca a valorii marfii, pret = este o masura cantitativa a marfurilor.

INDICELE este important pt . ca sunt putine titlurile care nu au o evolutie asemanatoare sau in tandem cu indicele bursier. Daca indicele bursier > pret la marea majoritate a actiunilor tranzactionate. Daca indicele bursier < vor scadea si preturile celorlalte marfuri. Indicele - espresii numerice ale laturii cantitative dintr-o anumita zi a fenomenului bursier.

FENOMEN BURSIER - indicii reflecta fluctuatiile activitatii economice, fie a societatilor comerciale, cotatiile ei reflecta gradul de capitalizare bursier a unui titlu, prin prisma modificarii marimii si structurii bursiere.

STRUCTURA PIETEI BURSIERE - data de raportul dintre oferta dintr-un anumit titlu sau toate si cererea de cumparare, aceasta ducand la schimbarea titlului. Daca cererea creste performantele bursei vor creste la fel si indicii bursieri. Avand o importanta atat de mare, raportul dintre cerere si oferta fiindca el influenteaza pretul si apoi castigul, este firesc ca indicatorul care reflecta acest raport, adica indici bursieri sa fie atat de apreciati in lumea bursiera. Indicii vor aparea ca un ecran reflectorizant .

A) indicii cursului bursier, daca indicii cresc cu 2% marea majoritate a titlurilor a crescut. ETAPELE CONSTRUIRII UNUI INDICE BURDIER: in indice se cuprinde informatia cea mai reprezentativa cu privire la evolutia bursei, deci trebuie descoperiti furnizori unei altfel de informatii relevante. In ETAPA 1: se selectioneaza titlurile cele mai reprezentative pt. Bursa intr-o perioada data. In cazul bursei sunt 10. CAPITALIZARE BURSIERA ZILNICA = nr actiuni emitent * pret curent. In indicele bursier se vor introduce 10 titluri a caror capitalizare reprezinta minim 60% din capitalizarea bursiera totala. CELE 10 TITLURI: ne inereseaza la bursa, ele trebuie sa detina o cota importanta de piata sa reprezinte ex. Bursa Bucuresti - cel putin 70% din val tranzactilor.

Alta conditie de a fi incadrat la bursa in categoria 1. Din aceste clasificari rezulta ca in indicele bursier sunt incluse cele mai reprezentate in ce priveste capitalizarea bursiera . ETAPA 2. Constituie stabilirea modului de ponderare a fiecarui titlu inclus in indice. Se cunosc 3 METODE DE PONDERARE: a) pondere egala pt toate titlurille ex. O actiune se coteaza cu 1000, alta cu 2000, in structura indice se vor lua 2 actiuni a si b. B) cea folosita la Bucuresti in functie de capitalizarea bursiera a fiecarui titlu. Cu cat e mai mare capitalizarea bursiera adica raportul dintre dividend pe actiune cu atat ponderea va fi mai mare. Pretul unui titlu depinde de dividend pe actiune.

CAPITALIZAREA BURSIERA este data si de acest dividend pe actiune.

3) Atribuirea unei anumite marimi indicelui in caz , ex. Se da o valoare convestionala pt a putea ce s-a intamplat in timp 1000 puncte indicelui bursier cu data de referinta 25.09.1997. Fiecare actiune cotata la bursa are un pret. Nivelul pretului reflecta preferinta sau aversiunea investitorilor fata de acesta. Ansamblul aversiunilor sau preferintelor fata de titlurile cotate la bursa sunt reflectate de indicele bursier. Ansamblul cursurilor reflectate de indicele bursier va reflecta optimismul sau pesimismul, adica comportamentul operatiunilor la bursa.

INDICELE BURSIER are o mare importanta fiindca reflecta intr-o forma foarte sintetizata adica printr-un simplu nr starea globala a unei burse. Cand indicele bursier > oamenii au incredere in produsele bursei, le cumpara. Cand marimea indicelui scade populatia este cuprinsa de pesimism, neincredere, se comporta nesabuit oamenii.

Aceasta piata foarte sensibila la starile pietei, redistribuie veniturile intre oameni, intre cei cuprinsi de panica si cei care au stapanire de sine, au dexteritate. Daca sunt putine titluri care nu evolueaza corelat cu indicele da o stare de confort.

Vrem sa aflam in ce faza se afla bursa; prezinti evolutia dimensiunii indicelui in timp, faza ascendenta si descendenta. Indicele bursier reprezinta un instrument indispensabil in studierea fenomenelor financiare in general si cele bursiere in special. Aceasta capacitate de reflectizare nu trebuie absolutizata, fiindca uneori indicii evolueaza intr-o directie opusa proceselor din economia reala.

Indicii bursieri au fost creati de 2 brokeri americani, Dow-Jones in au dat denumirea celui mai cunoscut indice din lume, au pus problema cum sa se orienteze cum sa foloseasca informatia de la bursa sau sa urmareasca pret de la bursa .

INDICELE REFLECTA PRETUL MEDIU. Au luat in considerare la inceput 11 titluri , acum sunt 30 dom industrial; 20 dom ..; 15 dom serviciilor. In portofoliu sunt inclusi niste indici; ex. Cand o firma a ajuns in portofoliul indicelui atunci investitiile ei sunt sigure.

INDICII DIN 2 GENERATII - a) din generatia 1: indicii bursei din Londra, takio; Indicii Agentiei Standard And Word : cuprind 100 actiuni imobiliare. B) cei din generatia a 2-a sunt cei care cuprind un nr mare de titluri la bursa.

INDICII SE FOLOSESC: daca indicele unei burse creste si pretul unui titlu ramane nemodificat sau scade inseamna ca emitentul titlului lucreaza sau ramura in care lucreaza el este depreciata . cand indicele bursier creste sau prêt titlu scade, sau ramane constant, cumperi sau mentii in portofoliu

CUM REFLECTA INDICELE BURSIER SI ALTE EVENIMENTE FATA DE CEL ECONOMIC In 05.07.1950 SUA a anuntat intrarea in razboi cu Coreea, indicele b. ex. In aprilie , mai 1962 siderurgistii din America de N au protestat impotriva controlului produselor de americani, imediat bursa a scazut. Ex. In 22.11.1963 cand a murit Kenedy s-au pierdut 13 miliarde de $ deoarece a scazut bursa, preturile. Ex. Cand Irak a invadat in 1990 Kuweit indicele a scazut cu 50 puncte. Ex. In 19.08 1991 s-a declansat ..... de la Moscova, s-a intrerupt tranzactia de la Bursa din New York, pt. ca unele titluri nu aveau cumparatori. Ex. in 11.09.2001 dupa atentatul de la World Trade Center, intr-o saptamana au pierdut cei care au vandut , 1400 miliarde $.

ANALIZA SI PREVIZIUNEA COMPORTAMENTULUI BURSA . indicii bursieri trebuie anticipati. Nevoia de previziune e rolul important pe care il are bursa intr-o economie nationala . previziunea mai este ceruta si de nevoia initierii unor actiuni profitabile in studierea comportamentului bursier in intregul lui, adica al indicelui, pot sa recurga la analiza fundamentala, analiza tehnica. ANALIZA FUNDAMENTALA - consta in identificarea si evaluarea marimii tendintelor indicatorilor, economici, tehnici, sociali, a firmelor emitente. ANALIZA TEHNICA (grafica) se porneste de la premiza ca legea cererii si a ofertei determina nivelul cursului, doar ca aceste determinari sunt proprii si se repeta in timp. Ea sustine ca nivelul cursului este determinat de raportul dintre cerere si oferta. Aceasta a fost creeata de Charles Dow. Din aceste reprezentari grafice poti distinge semnale clare de cumparare sau vanzare. ANALIZA FUNDAMENTALA - mizeaza calculele unor indicatori proprii emitentului unei actiuni care in final trebuie sa conduca la stabilirea valorii intrinseca sau teoretica a unui anumit titlu. Aceasta valoare intrinseca se compara cu cursul curent pt. A aprecia daca este titlul in cauza supraevaluat sau subevaluat. Cei care utilizeaza aceasta metoda nu reduc studiul doar la identificarea valorii intrinseci, adica nivelului performantei emitentului, ci mai evalueaza si: climatul in care firma respectiva isi desfasoara activitatea; cuantificarea factorilor generali, care evidentiaza evolutia de ansamblu a economiei nationale.

Analiza fundamentala este sustinuta de unuversitari si teoreticieni, care desconsidera analiza tehnica fiindca o considera fara baza stiintifica. Cei care sustin analiza grafica, sustin ca cea fundamentala este prea generala, prea putin operativa. Analiza fundamentala urmareste sa depisteze valoarea teoretica care comparata cu cursul de la bursa urmareste sa depisteze evolutia supraevaluata sau subevaluata.

METODE DE EVALUARE. Unele metode de evaluare sunt foarte complexe, e nevoie de un soft, altele simple accesibile oricui: a) valoarea patrimoniala - se calculeaza acest indicator raportand: activ net / nr actiuni, rezulta valoarea patrimoniala a unei actiuni. Daca valoarea patrimoniala > c - actiunea subevaluata; daca valoarea patrimoniala < c (curs curent , bursa) - actiunea supraevaluata e bine sa o vinzi, pana gasesti cumparator. B) calcularea valorii de randament a titlului. r = D / c; r - randament; D - dividend; c - curs. Randamentul trebuie comparat cu cel oferit de alta alternativa pe care o are cineva cu bani, depunerea banilor la banca in departamentul bancar. Dobanda este elementul comparatie a randamentului. Rata dobanzii fara risc. Dobanda oferita de trezorerie sau de stat la obligatiuni. Ex. Rata dobanzii fara risc 6% (d'fr), randament 12%.; d' ~ r; Vr = D / d' reprezinta valoare randament se calculeaza prin comparare dividend / rata dobanzii fara risc. C) randamentul, raportul pret castig: PER = c / profit / actiune. Acest indicator cel mai rar intalnit in orientarea investitorilor pe piata. Pretul platit / (supra) profit / actiune, arata in cati ani se recupereaza din dividende pretul platit pt. achizitionarea actiunii. Ex. Pret profit: 50 miliarde; nr. actiuni: 1 miliard; pret platit pe actiune 100; PER = 100/50/1 = 100/50 = 2. Cand PER are valori limitate (recuperare in nr. mare de bani investitia), actiunea este scumpa, supraevauata e bine sa vinzi. Cand PER mic, actiunea este slaba este bine sa cumperi. P = D * PER; Se compara pret cu valoarea intrinseca. PER - arata daca actiunea este ieftina sau scumpa.

CONCLUZIE: cursul este influentat de elemente rationale, fundamentale, cuantificabile, dar si de elemente subiective de factori conjuncturali. Raportul dintre aceste 2 grupe de factori este variabil in timp si greu pevictibil. Nivelul cursului este influentat si de marimea dividendelor, dar si de imaginea pe care o are firma.

ANALIZA TEHNICA: 1) scopul, obiectivile, instrumentele utilizate in analiza tehnica; 2) metode de analiza tehnica a valorii mobiliare; 3) metode bazate pe sensibilitatea pretului; 4) metode bazate pe sensibilitatea volumului tranzactiilor.

Scopul analizei tehnice este oferirea de recomandari celor care fac operatiuni bursiere pt. ca investitia sa fie mai profitabila.

Teoria portofoliului

  1. modelul de piata si riscul valorilor mobiliare
  2. evaluarea si gestiunea portofoliului
  3. optimizarea portofoliului de valori mobiliare

Teoria portofoliului - cei care se ocupa de portofolii, cauta sa stabileasca cateva repere in functie de care isi stabilesc comportamentul. Principalul reper e indicele bursier. Cumpara un titlu de la bursa la un anumit pret si ma interesez daca pretul creste sau scade si ma interesez cand si-l cumpar si cand sa-l vand din dorinta de a realize diferente de pret positive.

Indicii bursieri - sunt putine titluri a caror indici evolueaza invers decat evolutia indicilor bursieri. S-a dovedit in mod stiintific ca fluctuatiile de pret a titlurilor sunt influeientate de in general, de modificarea indicelui bursier, dar si de alti factori generali si in special de conditiile specifice a societatilor care au emis titlul respectiv. Aceste corelatii dintre pretul unui titlu si factorii specifici si generali, e redata de modelul de piata. Acest model de piata permite calcularea rentabilitatii si a riscului investitiilor in valori mobiliare. Randamentul (rentabilitatea) este determinat de :

factori generali de exemplu de evolutia pietei bursiere, dar si de indicatori macroeconomici (evolutia PIB, a ratei inflatiei, a dobanzii bancare, a cursului valutar, etc). masura in care sufera un titlu influienta acestui factor depinde de profilul activitatii emitentului de conditiile mediului de afaceri;

factori specifici care genereaza riscul specific timpului (risc diversificat sau individual), sau systematic. Riscul diversificabil il pot evita;

Riscul specific este determinat de :

natura activitatii firmei, de variabilitatea rentabilitatii economice a ei, variabilitatea rentabilitatii financiare, variabilitatea cash- flowului

natura activitatii ramurii din care face parte emitentul

Raportul dintre riscul general si cel specific este influientat de rentabilitatea generala, cat si de factori specifici. Riscul general cuprinde 40 - 41% pentru tari. Rentabilitatea unei investitii financiare este influientata de factori de contest 40%. Riscul specific este predominant, riscul independent de individ 30 - 40%, iar riscul neidentificabil este renumerat. Riscul specific unui titlu nu este renumerat.

Cum se constata rentabilitatea generala

calculandu-se rata medie bancara la depozite;

evidentiindu-se cresterea indicelui bursier intr-o anumita perioada;

B - coeficient de corelatie dintre cele doua rentabilitati

Marimea lui B depinde de factorii de regresie, arata valabilitatea sau reactia pretului unui titlu la schimbari generale care au loc in piata. E1 si E2 reprezinta abatreea dintre rentabilitatea pietei si rentabilitatea individuala din care de obtine marimea riscului individuala. Cea mai buna metoda de calcul a parametrului B e regula numerelor mari. Este important sa se cunoasca B pentru ca titlurile au reactii asemanatoare cu oamenii. Coeficientul B arata cum trebuie sa procedezi cand doresti sa formezi un portofoliu. B poate fi mai mare, egal, sau mai mic decat zero.

daca B este mai mare decat zero - vorbim de titluri volatile (indicii bursieri cresc cu 1, rentabilitatea unui titlu creste cu 1)

daca B esre mai mic decat 1 - face ca rentabilitatea respectiva portofoliului sa fie mai mare decat rentabilitatea cresterii. E bine sa cumperi cand piata creste. Important este sa stim care ramuri emit titluri a caror portofoliu e supraunitar.

Daca B este egal cu zero - variatia rentabilitatii pietei antreneaza o modificare ca rentabilitatea individuala de aceeasi marime. De exemplu titlurile emise de holdinguri, banci, societati de asigurari, titlurile putin volatile, au rentabilitate mai mica decat piata, titlurile firmelor de material rulant, firmele de constructii de locuinte.

Coeficientul B are valori de cele mi multe ori pozitive. Daca bursiera este favorabila, se prevede un profit la titlurile cu B supraunitar si invers. E necesar ca structura portofoluilui sa se adapteze ciclului bursier. Coeficientul B exprima si o corelatie intre rentabilitatea unui titlu si rentabilitatea pietei, astfel B titlului MX = 2, deci rezulta ca titlul respectiv prezinta un risc de doua ori mai mic decat piata. Portofoliul nu se construieste la intamplare ci se construieste de la corelatia care exista intre titluri si de la numarul de titluri pe care vrem sa le introducem in portofoliu. Exemplu portofoliul format din doua titluri, trebuie sa stim cum se asociaza rentabilitatea lor si ce se intampla in cadrul riscului acestui portofoliu. Rentabilitatea titlurilor se cumuleaza, iar riscul se influienteaza. Intre doua titluri poate sa fie o corelatie pozitiva, una negativa sau sa nu existe nici o corelatie. Din multimea corelatiilor dintre titlurile decontate la bursa numai unele sunt eficiente. Din submultimea corelatiilor eficiente, numai unele permit obtinerea unui portofoliu optim.Submultimea titlurilor eficiente care conduc spre un portofoliu optim de investitor sunt pasivi, activitati care vizeaza pe investitii riscante cu profit mare. Rentabilitatea titlurilor dintr-un portofoliu se cumuleaza, dar riscul e dat de natura titlului in cauza. Intre titluri exista trei tipuri de corelatii, adica pozitive, negative sau sunt fara corelatii.

Punctul M in care se obtine variatia minima absoluta a riscului celor 2 titluri. Aceasta curba permite vizualizarea si calcularea curbei portofoliului eficiente care se intinde de la M la j. Creste riscul portofoliului creste si rentabilitatea. Portofoliul care s-ar constituii pe curba im este portofoliul dominante. Corelatia negativa dintre titluri sunt foarte rare. Rentabilitatea se cumuleaza, riscurile se anihileaza, se interconditioneaza. Piata financiara corelatiile sunt usor pozitive decat negative.

Rentabilitatea si riscul portofoliului din mai multe titluri - rentabilitatea este suma rentabilitatii medii ponderata a titlurilor din portofoliu. In acest caz rentabilitatea depinde din structura portofoliului. Depinde de natura ramurii din care provine titlul respecziv. Riscul portofoliului depinde de numarul de titluri care compun portofoliul si de structura portofoliului. Daca ponderile sunt egale ale titlurilor sansele sunt mai mari ca riscul sa fie mai mic. Concluzie - riscul in portofolii depinde de trei factori si anume :

  1. de riscul fiecarei actiuni incluse in portofoliu;
  2. de gradul de interdependenta dintre ele;
  3. numarul de titluri care il compun;

In cazul unui portofoliu format din mai multe titluri deosebim riscul specific, riscul de piata determinat de corelatia titlurilor care compun portofoliul. Aprecierea portofoliului se face strict individual de catre investitor potrivit portofoliului fata de risc al individului.

Optimizarea portofoliului - micsorarea pana la disparitie a riscului specific, adica diversificarea lui. Daca diversificarea e eficienta se elimina riscul specific, dar ramane sa fie asumat de investitor riscul specific care va fi renumerat. Diversificarea portofoliului are limite. Diversificarea portofoliului inseamna a aduce mai multe titluri. Cresterea rentabilitatii consta in scaderea pretului mediu al titlurilor. Riscul sistematic e generat de societatile emitente, de caracteristicile pietei. Pentru a forma un portofoliu adecvat investitorului trebuie sa se procedeze astfel : se cunosc doua modele care permit selectarea titlurilor astfel incat portofoliul rezultat sa fie eficient.

Modelul Marcovitz consta in constituirea portofoliului pornind de la speranta ca factorii matematici ai rentabilitatii lui se poate maximiza prin procedurile anterioare.

Modelul diagonal sau a lui Scharpe - Scharpe a considerat ca portofoliul e influientat de o multime de factori, evenimente care au intre ele o multime de corelatii. Unul are rol determinant un indicator macroeconomic sau alt factor de care individul trebuie sa tina seama pe parcursul formarii portofoliului.

Pentru a se constitui un portofoliu multumitor se porneste de la cunoasterea caracteristicilor pietei in momentul respectiv (care este oferta de titluri), de profilul de risc al investitorului. Curbainvestitiilor eficiente Mj se poate reprezenta ca o dreapta. Portofoliul contine titluri cu venit si titluri cu venit variabil si obligatiuni. Riscofolii vor avea mai multe obligatiuni. Este important sa cunosti portofoliul pietei. Titlurile tarilor dezvoltate sunt corelate cu titlurile din tarile Corelatia este de 0,5 - 0,7.



Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1969
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved