CATEGORII DOCUMENTE |
Agricultura | Asigurari | Comert | Confectii | Contabilitate | Contracte |
Economie | Transporturi | Turism | Zootehnie |
1.CARACTERISTICI TIPOLOGICE ALE FIRMEI
1.1.Denumirea si statutul juridic
Societatea Comerciala SRL AEXANDRIA este persoana juridica romana, avand forma juridica de societate cu raspundere limitata si capital integral privat.
Societatea isi desfasoara activitatea in conformitate cu legile romane, cu statutul de infiintare si cu regulamentul de organizare si functionare.
Sediul societatii este in Romania, municipiul Alexandria, strada 1 Decembrie nr. 5 si activitatea o desfasoara in municipiul Alexandria si nu are filiale sau puncte de lucru in afara judetului.
SC SRL ALEXANDRIA s-a infiintat conform Legii nr.31/1990 si a sentintei civile nr. 311/1991 a judecatoriei Teleorman. Societatea functioneaza pe durata nedeterminata si este inregistrata la Registrul Comertului Teleorman la nr. J/34/26/1991, iar la Directia Finantelor Publice Teleorman la nr. 3562/1991. Codul unic de inregistrare fiscala este R2696546.
1.2. Obiectul de activitate
Obiectul de activiate al societatii este productia de piese, subansamble si produse finite intr-o gama diversa si prestari de servicii pentru populatie.
Principalele activitati desfasurate in cadrul firmei pot fi grupate pe mai multe categorii :
Constructii metalice diverse (demontabile si nedemontabile)
Instalatii de ridicat cu actionare manuala si hidraulica
Produse pentru service auto
Echipamente pentru dotarea spalatoriilor si curatatoriilor
Echipamente pentru protectia muncii
Produse din masa plastica si cauciuc
Produse turnate din fonta, bronz, alama si aliaje de aluminiu
Acoperiri metalice: zincare, cadmiere, cromare si nichelare
Acoperiri metalice executate prin vopsire clasica cu uscare in cuptor si prin vopsire in camp electrostatic
Lucrari de colaborare cu industria petroliera si petrochimica
Lucrari de proiectare in domeniul hidraulic si al recipientilor
Reparatii de tinichigerie auto
Confectionarea de SDV-uri pentru prelucrare plastica la rece, forjare, injectare din material plastic, cochile pentru turnarea materialelor neferoase, turnare sub presiune si vulcanizarea pieselor din cauciuc.
Lucrari de debitare pe foarfeci hidraulice si mecanice cu grosimea maxima de 8 mm si latimea maxima de 3000 mm pe ferastrau alternativ sau debitare oxigaz.
1.3. Cooperare si relatii cu alte firme; apartenenta sectoriala
Societatea comerciala SRL ALEXANDRIA se integreaza in circuitul societatilor de profil si al celorlalte societati care au nevoie de produsele si serviciile pe care le poate asigura. Printre masurile propuse de societate in relatiile cu furnizorii si clientii sunt :
tendinta de crestere a puterii de negociere;
dezvoltarea unor strategii complexe de marketing, atat pe piata din aval, dar si din amonte;
crearea unor filiere de productie si distributie integrate.
O gama importanta de produse hidraulice de ridicat, cum sunt cricurile de 2-50 tone, macaralele de 1-2 tone deservesc autocamioanele produse de Roman SA Brasov, tractoarele produse de Tractorul SA Brasov, combinele produse de Semanatoarea SA Bucuresti. Produsele sunt executate si omologate dupa normele tehnice R1, colectia ISCIR.
Instalatiile de ridicat electro-hidraulice de 2-3 tone, precum si produse specifice (carucior de lucru sub masina, suporti auto de 1 si 3 tone, minirampa auto, aparat de gresat, canistre de 5, 10, 20 litri) sunt in dotarea service-urilor auto din intreaga tara.
Pentru industria petroliera si petrochimica, in contrapartida cu produse petroliere: benzina, motorina, uleiuri hidraulice, etc. Se executa repere si subansamble ce deservesc instalatiile de cracare: inele de etansare, spargatori de picaturi, fascicule tubulare, retea hexagonala din otel inoxidabil etc.
Societatea coopereaza cu toate unitatile de profil aflate pe tot cuprinsul tarii, executand masini industriale de spalat rufe de 20-40 kg., storcatoare de rufe de 17 kg., calandre de calcat rufe cu aburi de 2000 mm.
1.4. Caracteristici ale proceselor de aprovizionare, productie si vanzare
SC SRL ALEXANDRIA este organizata astfel :
In cadrul societatii comerciale S.R.L. Alexandria, compartimentul aprovizionare se ocupa cu procurarea de materii prime si materialele necesare in procesul de productie in functie de tehnologiile de executie, urmarind atat un pret mai mic de achizitie cat si o calitate superioara.
Astfel, pentru executarea instalatiilor de ridicat sunt necesare tevi de calitate (OLT 35, OLT 45, OLT 65) care sa reziste la presiuni inalte, fiind aprovizionate de la "PETROTUB" Roman, "REPUBLICA" Bucuresti si "TEPRO" Iasi.
Pentru executarea confectiilor metalice: dulapuri metalice, baraci metalice, canistre, roabe metalice sunt necesare cantitati mari de tabla subtire de 0,6-2,5 mm, tabla ce este aprovizionata de la "SIDEX" Galati sau alte firme care aduc materiale din import.
Un alt furnizor este "POLICOLOR" Bucuresti, care asigura vopselurile si grundurile pentru obtinerea unor suprafete de calitate prin vopsirea in gama de culori ceruta de beneficiari.
Pentru mijloacele de transport societatea se aprovizioneaza cu combustibili de la SNP "PETROM" SA Alexandria, iar cu piese de schimb de la SC "AUTOCORA" SA Alexandria si SC "EMDA" SRL Alexandria.
SC SRL practica o productie de masa, iar dupa raportul cu piata, tipul de productie este la cerere. Activitatea de productie din cadrul firmei este organizata in doua schimburi.
Avand o gama larga de produse pe care firma le executa, compartimentul productie-desfacere are relatii cu clienti din judet si din diferite zone ale tarii. Clientii frecventi ai societatii sunt:
A.F. RADOI ALEXANDRIA
SAIFCAR SA NANOV
SIMCA SA ALEXANDRIA
EDILUL SA ALEXANDRIA
RODIPET SA ALEXANDRIA
ADEMS SRL PASCANI
AGROCAPA SA BUCURESTI
MAVROCOM SRL PLOIESTI
ZIMTUB SRL ZIMNICEA
ALEXANDER SRL PITESTI
VASTAR SA ROSIORII DE VEDE
ROMAT SA RAMNICU VALCEA
APROMAT TATARANI
CEDICOR BUCOV etc.
2. Intrarile de resurse materiale
Societatea comerciala SRL Alexandria foloseste in procesul de productie materii si materiale indigene si din import, avand relatii cu furnizori din judet si din tara. Aprovizionarea cu materii si materiale se face decadal sau lunar, in functie si de contractele incheiate cu clientii sau de cererea de pe piata. Printre furnizorii frecventi de materii prime si materiale intalnim : "PETROTUB" Roman, "REPUBLICA" Bucuresti, ''SIDEX'' Galati, "POLICOLOR" Bucuresti si "TEPRO" Iasi. Pentru mijloacele de transport societatea se aprovizioneaza cu combustibili de la SNP "PETROM" SA Alexandria, iar cu piese de aschimb de la SC "AUTOCORA" SA Alexandria si SC "EMDA" SRL Alexandria.
In vederea realizarii productiei, precum si a altor activitati auxiliare societatea foloseste energia electrica si energia termica livrata de furnizorii locali, SC "ELECTRICA" Alexandria si SC "TERMA SERV" SA Alexandria. Pentru ca pretul de cost al produselor sa fie corect stabilit energia este contorizata pe sectii, ateliere si sediu administrativ. Societatea este dotata cu mijloace de transport proprii, astfel inregistrand cheltuieli mai mici si costul produselor finite este mai mic decat al altor produse similare existente pe piata. Reducerea costurilor este un obiectiv fundamental al SC SRL, deoarece acesta influenteaza obtinerea de profit mai mare si cresterea atuurilor concurentiale. Un alt obiectiv urmarit de firma este reducerea timpului de livrare a produselor, astfel scade productia de pe stoc si creste flexibilitatea ofertei.
In activitatea de aprovizionare cu resurse materiale se folosesc documente care sa contina cantitatea materiilor prime si a materialelor, a piselor si altor produse auxiliare, necesare procesului de productie, pretul de achizitie, TVA-ul aferent fiecarui produs, calitatea acestora, datele de identificare a furnizorului, delegatul.
Cele mai des intalnite documente primare in activitatea de procurare si intrare a resurselor materiale in firma sunt: nota de comanda; avizul de expeditie al materiilor, materialelor, produselor; factura fiscala; certificatul de calitate al materiilor prime, materialelor, produselor; nota de intrare-receptie; fisa de magazie; fisa cantitativ- valorica.
3. structura personalului
3.1. Structura personalului
Societatea comerciala SRL ALEXANDRIA are un personal compus din 250 de angajati.
Personal cu studii superioare |
18 |
Muncitori calificati | |
Personal administrative | |
Personal necalificat |
52 |
Total |
250 |
3.2. Meserii principale si structura pe meserii
Principalele categorii de meserii prezente in firma se pot exemplifica in urmatorul tabel:
Nr. crt. |
Denumire meserie |
Numar salariati |
1 |
Director general |
1 |
2 |
Director tehnic |
1 |
3 |
Contabil sef |
1 |
4 |
Sef birou |
3 |
5 |
Sef sectie |
1 |
6 |
Sef atelier |
4 |
7 |
Sef compartiment |
2 |
8 |
Inginer |
3 |
9 |
Economist |
1 |
10 |
Subinginer |
4 |
11 |
Secretar-dactilograf |
1 |
12 |
Contabil |
3 |
13 |
Merceolog |
1 |
14 |
Tehnician |
8 |
15 |
Casiera |
1 |
16 |
Sef depozit |
1 |
17 |
Paznic |
9 |
18 |
Maistru |
8 |
19 |
C.T.C. |
1 |
20 |
Conf.ob.dc. |
1 |
21 |
Electronist |
6 |
22 |
Electromecanic |
2 |
23 |
Forjor |
1 |
24 |
Frezor |
3 |
25 |
Fochist |
1 |
26 |
Galvanizator |
4 |
27 |
Gestionar magazii |
2 |
28 |
Lacatus mecanic |
50 |
29 |
Muncitor necalificat |
7 |
30 |
Prelucrator mase plastice |
6 |
31 |
Operator calculator |
1 |
32 |
Primitor distribuitor |
5 |
33 |
Presator mase plastice |
1 |
34 |
Presator metal |
1 |
35 |
Presator drucbanc |
1 |
36 |
Rectificator |
2 |
37 |
Sofer |
6 |
38 |
Sudor |
23 |
39 |
Strungar |
27 |
40 |
Sculer matriter |
13 |
41 |
Tractorist |
1 |
42 |
Tinichigiu auto |
1 |
43 |
Turnator |
11 |
44 |
Vulcanizator |
1 |
45 |
Vopsitor |
10 |
46 |
Zidar |
2 |
47 |
Mecanic |
1 |
48 |
Compresorist |
1 |
49 |
Analist programator |
1 |
50 |
Slefuitor metal |
1 |
51 |
Doctor |
1 |
52 |
Operator chimist |
1 |
53 |
Consilier juridic |
1 |
Total societate |
250 |
3.3. Modul de evidenta a prezentei personalului, documente primare
Evidenta personalului in cadrul SC SRL ALEXANDRIA se tine cu ajutorul condicii de prezenta pentru personalul TESA, iar pentru mucitori se foloseste foaia zilnica de pontaj. La sfarsitul lunii se intocmeste foaia de pontaj care contine denumirea compartimentului, sectiei, atelierului etc., pentru care s-a intocmit, numele si prenumele salariatului, functia sau meseria, numarul de ore lucrate in cursul lunii respective, concediu de odihna, concediu medical, absente nemotivate. Acest document se semneaza de persoana care l-a intocmit si se vizeaza de seful ierarhic superior. Foaia de prezenta se preda la serviciul salarizare pentru a se calcula venitul lunar al salariatului.
3.4. Sisteme de salarizare
Confruntandu-se cu destule probleme, ca intreaga economie in aceasta perioada, in ceea ce priveste lipsa de comenzi, pentru a asigura de lucru pentru intregul efectiv al societatii, Consiliul de administratie si conducerea societatii au hotarat sa se faca plata salariatilor in functie de cat se produce si cat se vinde.
Astfel, personalul muncitor este salarizat in acord in functie de cit produce fiecare individ la locul de munca.
Personalul TESA-regie este salarizat in functie de productia marfa vanduta si incasata, incercandu-se sa nu se mai produca pe stoc, executand lucrari cu comanda ferma si avans de circa 30-40% pentru a se putea incepe lucrarea.
Plata salariilor se face de doua ori pe luna, pe data de 10 si 25 a lunii, pana in prezent neexistand situatii de decalare a datelor de salarizare.
Statutul societatii prevede ca, in raport de posibilitatile financiar-economice sa se acorde sporuri, prime si ajutoare sociale persoanelor incadrate in munca. Astfel in afara de salariul pentru munca prestata salariatului i se mai acorda:
Spor de vechime
Prime de fidelitate (la 25 ani vechime neintrerupta in unitate)
Prima de vacanta (la plecarea in concediul de odihna)
Prima de pensionare
Prima de merit (de Paste si Craciun sau pentru o lucrare speciala).
In cazul decesului persoanei incadrate in munca se acorda un ajutor social familiei in valoare de 700 ron.
In cazul decesului sotului, sotiei sau a unui copil nesalarizat, se acorda un ajutor social persoanei incadrate de 400 ron.
In cazul decesului mamei, tatalui sau tutorelui, socrului, soacrei se acorda un ajutor social in suma de 250 ron tuturor persoanelor angajate in societate din familia respectiva.
Un ajutor social in caz de boala cuprins intre 100 si 150 ron, in functie de gravitatea bolii, se acorda persoanei incadrate, pe baza retetei primite de la medic, a anchetei facute de o comisie stabilita din persoane apartinand Consiliului social si sindicatului si a venitului pe cap de membru de familie sub salariul minim pe economie la data respectiva.
In cazul unei operatii medicale se acorda un ajutor social salariatului numai pe baza iesirii din spital in valoare de 250 ron.
In cazul unei operatii pentru sot, sotie, copil se acorda un ajutor social pe baza iesirii din spital in valoare de 170 ron.
3.5. Alte aspecte privind managementul resurselor umane
Pentru stimularea personalului din punct de vedere al motivarii, dezvoltarii comunicarii si prestatiei, conducerea trebuie sa aiba in vedere urmatoarele:
sa selecteze personalul pe baza capabilitatii de a satisface atributiile definite in fisa postului
sa asigure un mediu de lucru care sa stimuleze performanta si o relatie sigura de munca
sa puna in valoare potentialul fiecarui membru al organizatiei, prin metode de munca adecvate si creatoare, precum si posibilitati care sa ofere o mai mare implicare
sa se asigure ca sarcinile care trebuie realizate si obiectivele care trebuie indeplinite sunt intelese, inclusiv modul in care acestea influenteaza calitatea
sa se preocupe de faptul ca tot personalul sa simta ca are o implicare in calitatea serviciului prestat clientilor
sa incurajeze contributiile care duc la cresterea calitatii, prin acordarea recunoasterii si recompensei cuvenite pentru realizarea acesteia
sa evalueze periodic factorii care motiveaza personalul pentru realizarea calitatii serviciului
sa stabileasca actiuni planificate pentru actualizarea nivelului de calificare a personalului
4. calculatia costurilor
4.1. Structura bugetului de venituri si cheltuieli
Bugetul de venituri si cheltuieli este principalul instrument financiar, care cuprinde totalitatea veniturilor pe surse de formare a acestora si pe de cealalta parte cuprinde cheltuielile totale.
Bugetul SC SRL ALEXANDRIA are urmatoarea structura:
Total venituri
din care:
- venituri din vanzarea productiei
- venituri din prestari de servicii
- venituri din vanzarea unor active fixe
- venituri financiare
Total cheltuieli
din care:
- cheltuieli de exploatare
- cheltuieli financiare
- cheltuieli exceptionale
Profitul societatii
4.2. Structura cheltuielilor
In cadrul societatii SRL Alexandria cheltuielile care se fac in vederea realizarii productiei sunt structurate avand in vedere mai multe criterii:
a) dupa continutul economic sunt:
cheltuieli materiale de productie sau de munca materializata (consumuri de materii prime, materiale auxiliare, combustibili, piese de schimb, amartizarea imobilizarilor, uzura obiectelor de inventar).
cheltuieli salariale sau de munca vie (cheltuieli cu plata salariilor, cu plata contributiilor la asigurari sociale, la fondul de somaj, la fondul de sanatate).
b) dupa componenta sau omogenitatea continutului lor:
cheltuieli simple (cheltuieli cu plata salariilor, cu consumul de materii prime, materiale auxiliare, cu amortizarea imobilizarilor).
cheltuieli complexe (cuprinde mai multe cheltuieli simple)
c) dupa importanta pe care o au in procesul de productie si al legaturii lor cu procesul tehnologic:
cheltuieli de baza (consumurile de materii prime, materiale, salarii de baza ale muncitorilor direct productivi, cheltuieli cu intretinerea si functionarea utilajelor din sectiile principale de productie).
cheltuieli de regie sau de deservire (cheltuieli cu iluminatul, cu incalzitul, salariul personalului tehnic, de conducere, administrativ si de deservire, cheltuieli cu intretinerea si repararea cladirilor, cheltuieli de birou etc.).
d) dupa modul de repartizare si includere in costul obiectelor de calculatie:
cheltuieli directe ( cheltuieli cu consumul de materii prime, de energie si combustibili in scopuri tehnologice, salariile de baza ale muncitorilor direct productivi calculate pentru munca prestata in productie).
cheltuieli indirecte (cheltuieli comune ale sectiei sau indirecte de productie, cheltuieli generale de administratie).
e) dupa modul cum participa la crearea de noi valori:
cheltuieli productive, care au drept rezultat crearea de noi valori (cheltuieli ocazionate de desfasurarea normala a procesului de productie).
cheltuieli neproductive, care nu au drept rezultat crearea de noi valori (pierderi din intreruperi, din rebuturi, depasirea standardelor de consum la materiale si manopera, neutilizarea integrala a activitatii).
f) dupa natura lor:
cheltuieli de exploatare (cheltuielile privind consumurile de materii prime, materiale auxiliare, combustibil, piese de schimb, energie si apa, uzura obiectelor de inventar, cheltuieli cu serviciile si lucrarile executate de terti, cheltuieli cu impozitele, cu personalul, cu asigurarile si protectia sociala).
cheltuieli financiare (pierderile din creante legate de participatii, pierderile din vanzarea titlurilor de plasament, diferentele nefavorabilede curs valutar,dobanzile curente aferente imprumuturilor primite, sconturile acordate clientilor).
cheltuieli exceptionale (despagubiri, amenzi, perisabilitati, lipsuri de inventar, donatii si subventii, pierderi din debitori).
g) dupa destinatie:
cheltuieli directe ( cuprind materii prime si materiale directe, salarii directe, contributii privind asigurarile si protectia sociala si alte cheltuieli directe).
cheltuieli indirecte de productie ( cheltuieli cu intretinerea si functionarea utilajelor si cheltuieli generale ale sectiei).
cheltuieli de desfacere (ocazionate de vanzarea produselor fabricate).
cheltuieli generale de administratie (determinate de administrarea si conducerea unitatii patrimoniale in ansamblulei).
Clasificarea cheltuielilor dupa destinatie se foloseste in cadrul unitatii patrimoniale pentru organizarea contabilitatii de gestiune si calculul costului unitar al produselor, lucrarilor si serviciilor. Astfel, cheltuielile directe plus cheltuielile indirecte de productie repartizate rational asupra produselor fabricate, lucrarilor executate si serviciilor prestate, formeaza costul de productie al acestora.
4.3. Metode de calculatie a costurilor
Costul de productie este unul din indicatorii de baza prin care se masoara efortul cu care se obtine un anumit efect la nivelul firmei, este unul din indicatorii cei mai reprezentativi de caracterizare a eficientei economice. Reducerea costului de productie este principala posibilitate de crestere a profitului.
In cadrul SC SRL ALEXANDRIA din punctul de vedere al calculului costurilor se foloseste metoda absorbanta care se bazeaza pe gruparea pe metode directe si metode indirecte. Pentru a avea sanse in afaceri si a deveni competitiv agentul economic trebuie sa abordeze pas cu pas mai multe probleme si sa analizeze acei factori de care trebuie sa tina seama atunci cand isi estimeaza preturile pentru produsele destinate pietei interne sau externe. Conducerea societatii sau echipa manageriala este cea care adopta decizia de pret in cadrul firmei. Alaturi de insusirile tehnico-functionale si de alta natura ale produselor, costurile constituie un element de baza pentru formarea preturilor de oferta. Costurile de productie reprezinta partea cea mai importanta din valoarea si pretul unei marfi.
Costurile de productie sunt expresia baneasca a cheltuielilor pe care agentii economici le efectueaza, prin alocarea si consumarea de factori de productie (capital fix, capital circulant, terenuri, forta de munca) pentru producerea si desfacerea marfurilor si serviciilor, si care se vor recupera prin vanzarea produselor.
In cazul cand se intentioneaza modificarea preturilor la produsele existente, elementele de cost se actualizeaza tinand seama de factorii noi care actioneaza asupra costurilor (modificarea preturilor materiilor prime, modificarea salariilor, modificari in tehnologia de fabricatie, modificari ale legislatiei etc.). Sunt si situatii cand nu este necesara actualizarea costurilor, modificarea preturilor fiind determinata de schimbari in conditiile pietei si nu in nivelul costurilor.
In intelesul strans al cuvantului costurile de productie cuprind numai acele cheltuieli strict necesare, fara de care nu se poate obtine un produs, executa o lucrare sau presta un serviciu, adica cheltuielile privind materiile prime si materiale, combustibilii si energia, mij1oacele de munca si forta de munca. Dar in structura costurilor sunt incluse in prezent si alte plati pe care agentii economici le fac sub forma de: dobanzi, impozite pe cladiri si terenuri, prime de asigurare contributii pentru asigurari sociale, contributii la fondul pentru ajutorul de somaj etc., plati care se aseamana, cel putin formal cu costurile de productie. De aici, utilizarea in practica economica si a expresiei de "cheltuieli de productie" cu sensul de cost de productie, dar care n-ar trebui identificate cu acestea, avand o sfera mai larga de cuprindere.
Costurile de productie pot fi prezentate, urmarite si analizate din mai multe puncte de vedere, folosindu-se mai multe criterii de grupare. In analiza si caracterizarea evolutiei costurilor de productie un criteriu important il constituie timpul. Din punct de vedere al timpului avem doua situatii:
- perioada scurta de timp (orizont scurt), in care putem vorbi de cost pe termen scurt;
- perioada lunga (orizont lung) caruia ii este caracteristic costul pe termen lung.
In cadrul acestui orizont scurt de timp modificarea costurilor este influentata, mai ales, de schimbarile produse in elementele capitalului circulant si a cantitatii si eficientei muncii depuse.
In cadrul unei perioade scurte de timp, costurile de productie se pot grupa dupa continut si modul lor de calcul in trei categorii:
1. cost total (cost complet - full cost);
2. cost mediu (cost unitar);
3. cost marginal;
1. Costul total (CT) cuprinde ansamblul cheltuielilor necesare pentru realizarea unui volum de productie(Q) in anumite conditii concrete. El cuprinde deci, cheltuieli cu aprovizionarea, fabricatia si desfacerea marfurilor. In funtcie de modul cum se modifica diferitele elemente de cheltuieli in raport cu evolutia volumului productiei, costul total este format din costuri fixe si costuri variabile.
Costurile fixe (CF) sunt formate din acele consumuri de factori de productie care raman nemodificate indiferent de variatia volumului de productie, ca de exemplu amortizarea capitalului fix, chiriile, asigurarile, salariile personalului de conducere etc.
Costurile variabile (CV) inglobeaza acele consumuri de factori de productie care sunt dependente de volumul productiei, si anume: materii prime, energie, semifabricate, salariile muncitorilor direct productivi etc.
Consumul total se obtine prin insumnarea costurilor fixe cu cele variabile.
CT=CV+CF
2. Costul mediu sau costul unitar, cuprinde cheltuielile de productie necesare pentru producerea unei unitati de produs si se calculeaza prin raportarea costului de productie la volumul productiei.
Costul mediu sau costul unitar se poate determina pe cele trei feluri de costuri prezentate mai sus.
Costul total mediu (CTM) se calculeaza prin raportarea costului total la volumul productiei.
Costul Fix Mediu (CFM), care rezulta raportand costul fix la volumul productiei.
Costul variabil mediu (CVM), se determina raportand costul variabil la volumul productiei.
CVM =
3. Costul marginal (Cm), este definit ca si cost suplimentar antrenat de producerea unei unitati aditionale (suplimentare) dintr-un produs. El reprezinta deci, sporul de cheltuieli totale determinate de cresterea cu o unitate a productiei si se calculeaza raportand sporul costului total (CT) la sporul de productie obtinut (Q ) adica:
Deoarece costul fix este independent de volumul productiei este deci constant (CF=0) costul marginal este independent de acest cost. Evolutia costului marginal este determinata de evolutia costului variabil.
, pentru ca CF=0
Intr-o perioada lunga de timp un agent economic poate aduce modificari si capitalului fix, marind (micsorand) volumul acestuia si perfectionand echipamentele de lucru, ceea ce va influenta nivelul si structura costurilor.
Pe termen lung, o firma incearca sa-si optimizeze capacitatile de productie pentru a obtine un profit maxim.
Aceasta se poate realiza in mai multe etape, corespunzator situatiei de pe piata: cerere, oferta, concurenta, preturi etc.
Unul din criteriile de baza pentru optimizarea capacitatilor de productie il constituie costul mediu unitar (total) la care se poate obtine un produs.
Costul mediu unitar se calculeaza prin raportarea cheltuielilor totale la intreaga cantitate de produse fabricate, lucrari executate, servicii prestate.
Firma SC SRL foloseste doua categorii de preturi:
preturi negociate cu tertii
preturi interne
Pentru exemplificare vom folosi o antecalculatie a pretului de productie la un produs pentru care firma SC are contract de fabricatie incheiat cu un beneficiar.
SC SRL ALEXANDRIA
ANTECALCULATIA: 1
BENEFICIAR: SC SAIFCAR SA NANOV
DENUMIRE PRODUS: CONSTRUCTIE METALICA DEMONTABILA
MATERII PRIME SI MATERIALE..............298,56;
MANOPERA DIRECTA ................27,53;
CAS 24,5%.................... ......6,74;
27,53 x 24,5% = 6,74;
COTA PROTECTIEI SOCIALE 5%.............1,38;
27,53 x 5% = 1,38
C.C.S. (cheltuieli comune sectiei) 250%............85,67;
(procent negociat )
34,27 x 250% = 85,67;
COST SECTIE......................419,91;
C.G.I. (cheltuieli generale ale intreprinderii ) 12%.......50,39;
(procent negociat )
419,91 x 12% = 50,39;
COTA CHELTUIELI SPECIALE 2%............9,40;
(este specifica firmei si este in procent de 2%)
470,30 x 2% = 9,41;
COST INTREPRINDERE................479,71;
BENEFICIU.....................23,99;
(5% procent negociat)
479,71 x 5% = 23,99;
COLABORARI......................
Pentru aceasta lucrare firma nu are colaborari cu alte firme
PRET PRODUCTIE..................503,70;
TVA........................95,70;
503,70 x 19% = 95,70;
VALOARE PRODUS INCLUSIV TVA..........599,39;
Formula de calcul a pretului de productie este aceeasi pentru toate tipurile de lucrari sau reparatii, cu urmatoarea precizare: procentele existente in formularul tip de antecalculatie a pretului sunt diferite.
5. activitatea statistica a firmei
5.1 Documentele statistice si contabile folosite de SC SRL Alexandria sunt prezentate in tabelul de mai jos
Situatia documentelor informationale
Nr. Crt. |
Denumire document |
Periodicitate |
Emitent/ Beneficiar |
Volum de informatii |
Utilitate decizionala |
Utilitate operationala |
1 |
Lista de plata a avansului |
lunar |
mediu |
X |
||
2 |
Stat de plata |
lunar |
mediu |
X |
||
3 |
Note de plata nominale (fluturasi) |
lunar |
mic |
X |
||
4 |
Balanta de verificare |
lunar |
Personal/ salarizare, contabilit. |
mare |
x |
X |
5 |
Lista misc lunare a mijl. fixe |
lunar |
Productie/ serviciu contabilit. |
mediu |
X |
|
6 |
Situatia disponib. in banca |
Ori de cate ori e nevoie |
Financiar/ biroul administra tiv |
mediu |
X |
|
7 |
Situtia op. zilnice pe CEC cu limita de suma |
zilnic |
Banca/ firma |
mic |
X |
|
8 |
Evidenta facturi |
Ori de cate ori e nevoie |
Aprov.-desfacere/ beneficiar |
mare |
X |
|
9 |
Ordin de plata |
Ori de cate ori e nevoie |
Contabilit./ terti |
mediu |
X |
|
10 |
Dispozitii de plata |
Ori de cate ori e nevoie |
Fin.-contab./ salariati |
mic |
X |
|
11 |
Nota de intrare-receptie |
Ori de cate ori e nevoie |
Serv. Depozite/ aprov.,fin. |
mediu |
X |
|
12 |
Nota de predare |
zilnic |
Productie/ depozit, fin. |
mic |
X |
|
13 |
Nota de contabilitate |
lunar |
Fin./ fin.-contab. |
mare |
X |
|
14 |
Bon de miscare |
Ori de cate ori e nevoie |
Productie/ contab. |
mediu |
X |
|
15 |
Bon de consum |
Ori de cate ori e nevoie |
Serv.constatare/ depozit, fin.-contab. |
mediu |
X |
|
16 |
Extras de cont |
Cand se fac operatii bancare |
Banca/ societate |
mediu |
X |
|
17 |
Bilant |
anual |
Fin.-contab./ conducere |
mare |
x |
X |
In ceea ce priveste dinamica potentialului tehnico-material inregistrata in perioada 2004-2005 la SC SRL ALEXANDRIA este evidentiata prin intermediul urmatorilor indicatori economici dupa cum urmeaza:
Nr. Crt. |
INDICATOR |
NIVEL 2004 |
NIVEL 2005 | |
Cifra de afaceri (ron) | ||||
Productia vanduta (ron) | ||||
Mijloace fixe (ron) | ||||
4 |
Active circulante (ron) | |||
Stocuri - total (ron), Materii prime, materiale Productie in curs de executie Produse finite |
902.326 133.281 269.425 405.582 |
1.351.060 199.763 343.191 683.630 |
150 |
|
Facturi neincasate (ron) |
501.198 |
519.158 | ||
Cheltuieli totale (ron) |
3.230.250 | |||
Capital social (ron) |
164.225 |
164.225 | ||
Capitaluri proprii (ron) |
802.979 |
642.199 | ||
Capital permanent (ron) |
802.979 |
642.199 | ||
Numar actiuni |
62.500 |
62.500 | ||
Datorii totale (ron), din care: Datorii pe termen scurt |
2.707.141 2.707.141 | |||
Profit brut |
-534.658 |
-103.505 | ||
Rata rentabilitatii costurilor (%) | ||||
Rata rentabilitatii activelor totale (%) | ||||
Rata rentabilitatii comerciale (rata rentabilitatii veniturilor - %) | ||||
Rata rentabilitatii economice (%) | ||||
Lichiditatea patrimoniala | ||||
19 |
Lichiditatea imediata |
0,3 |
0,24 |
80 |
Solvabilitatea patrimoniala | ||||
Viteza de rotatie a stocurilor de facturi neincasate (zile) |
Pentru calculul indicatorilor s-au folosit urmatoarele formule:
Rata rentabilitatii costurilor = Profit brut / Cheltuieli totale x 100
Rata rentabilitatii comerciale = Profit brut / Cifra de afaceri x 100
Rata rentabilitatii economice = Profit brut / Capital permanent x 100
Lichiditatea patrimoniala = Active circulante / Datorii pe termen scurt
Lichiditatea imediata = (Active circulante - Stocuri) / Datorii pe termen scurt
Solvabilitatea patrimoniala = Capitaluri proprii / Total pasiv x 100
Viteza de rotatie a stocurilor de facturi neinc. = Facturi neincasate / Cifra de afaceri x 357
Analiza indicatorilor
STOCURILE
Au totalizat la sfarsitul anului suma de 1.351.060 ron si au urmatoarea componenta:
Stocuri de materii prime si materiale 263.530 ron
Stocuri aflate la terti 21.358 ron
Productia in curs de executie 343.191 ron
Produse finite 683.630 ron
Marfuri 34.103 ron
Ambalaje 5.248 ron
Fata de perioada corespunzatoare a anului anterior, stocurile au crescut cu suma de 448.735 ron, ce constituie o imobilizare a fondurilor proprii si care dus la accentuarea blocajului financiar.
Stocurile de mai sus sunt inregistrate la preturile de intrare conform normelor legale. Societatea nu a inregistrat provizioane pentru deprecierea activelor in cursul anului de referinta.
Cresterile cele mai semnificative s-au inregistrat la urmatoarele grupe de stocuri
Materii prime si materiale, stocurile la finele anului 2005 au crescut cu suma de 102.291 ron fata de finele anului anterior
Productia in curs de executie a crescut fata de anul anterior cu suma de 73.766 ron
Produsele finite au crescut fata de anul anterior cu suma de 278.048 ron.
Explicatii |
Valori brute la inceputul exercitiului |
Cresteri |
Diminuari |
Valori brute la sfarsitul anului |
Imobilizari corporale | ||||
Imobilizari financiare |
10.902 |
1.231 |
12.132 |
|
Total |
1.659.669 |
Cresterile aferente imobilizarilor corporale in suma de 53.766 ron reprezinta intrari efective de mijloace fixe in anul de referinta. Cresterile aferente imobilizarilor financiare in suma de 1.231 ron reprezinta titluri de participare inregistrate in anul de referinta.
CREANTELE
Situatia creantelor este urmatoarea:
Explicatii | ||
Furnizori debitori |
18.620 |
13.274 |
Clienti | ||
Alte creante |
3.933 |
5.057 |
Total |
Rezulta ca cea mai importanta pondere a creantelor de incasat o reprezinta volumul clientilor, care este echivalentul livrarilor pe circa 2 luni si care constituie o imobilizare de fonduri cu influente nefavorabile in activitatea desfasurata in anul de referinta.
Se impune a se lua masuri de urmarire si incasare a acestora spre a se preveni prescriptia extinctiva a clientilor neincasati in termen legal, precum si masuri de actionare in justitie a celor restanti.
Comisia de cenzori in rapoartele anterioare a semnalat ritmul necorespunzator de incasare a livrarilor, aratand ca acesta a avut influente nefavorabile in desfasurarea activitatii societatii neputandu-se achita obigatiile catre buget, fapt ce a avut drept consecinta inregistrarea de penalitati importante care numai in anul de referinta au totalizat suma de 395.233 ron. Acestea au gravat asupra rezultatelor financiare ale societatii pentru anul de referinta.
CAPITALURI PROPRII
Explicatii |
La 31.12.04 |
La 31.12.05 |
Capital | ||
Diferente din reevaluare | ||
Rezerve legale | ||
Alte fonduri | ||
Rezultatul reportat - pierdere | ||
Rezultatul curent al exercitiului pierdere | ||
Total capitaluri proprii |
Rezulta fata de perioada corespunzatoare a anului anterior, ca, totalul capitalurilor proprii s-a diminuat de la suma de 802.977 ron, la suma de 642.199 ron ca urmare a pierderilor inregistrate pe anul 2005.
PROVIZIOANE PENTRU RISCURI SI CHELTUIELI
Societatea nu a inregistrat in anul de referinta provizioane de aceasta natura.
SITUATIA DATORIILOR
Din situatiile financiar-contabile volumul datoriilor se prezinta astfel:
Explicatii | ||
Furnizori | ||
Clienti creditori | ||
Alte datorii | ||
Total |
Se poate observa ca firma are de achitat furnizori cat si alte datorii fata de persoane juridice si institutii publice.
5.3. Cuantificarea statistica a potentialului uman
Indicatorii resurselor umane
Nr. crt. |
Indicatori | |||
Nr. mediu de salarati | ||||
Salariu mediu |
177.779 |
259.036 | ||
Fond salariu (mii lei) |
597.336 |
777.109 | ||
Cifra de afaceri (mii lei) | ||||
Productivitate |
9.777,61 |
Din tabelul prezentat se poate observa ca firma SRL Alexandria a efectuat restrangeri de personal fata de anul 2004, dar cu toate acestea a scazut productivitatea muncii, cat si cifra de afaceri, un rol determinant avand structura nefavorabila a personalului (pondere insa redusa a personalului cu studii superioare, pondere foarte scazuta a economistilor).
Cauze:
greutati in recrutarea personalului cu studii superioare si, in special, a economistilor
elemente motivationale insuficient de atractive pentru personalul cu pregatire superioara
lipsa comenzilor
deficiente in managementul resureselor umane
conservatorismul unei parti a personalului
lipsa de autoritate a unor manageri
Implicatii:
valorificarea insuficienta si ineficienta a unor rezerve de amplificare a eficientei
grad redus de fundamentare econimica a deciziilor strategice, tactice si curente
amplificarea cheltuielilor de administratie (regia de intreprindere), fara ca aceasta sa se regaseasca in sporuri corespunzatoare de venituri si rezultate econimice
5.4 Cuantificarea statistica a rezultatelor activitatii economice
Din tabelul prezentat la pct. 5.2. se observa ca, dinamica profitului si a cifrei de afaceri in intervalul de timp analizat a fost descendenta (a inregistrat o scadere).
Cauze:
capitalurile proprii au inregistrat o scadere
dinamica ascendenta a cheltuielilor a depasit dinamica veniturilor
Implicatii:
au scazut ratele rentabilitatii in anul 2005
nu se asigura premisele necesare pentru consolidarea economica a firmei datorita scaderii profitului
Se constata valoarea mare a datoriilor totale in intervalul 2004-2005.
Cauze:
greutati in recuperarea creantelor
evolutia inflatiei
influenta determinanta a unor factori exogeni firmei (economici si manageriali, in principal)
necontorizarea unor consumuri la nivelul unor subdiviziuni economice, insuficienta conditiilor materiale si manageriale solicitate de folosirea unor instrumente moderne in previziunea, determinarea, calculul si urmarire a acestora.
6. rolul parghiilor economice in dezvoltarea activitatii agentului economic
6.1. Impozit pe profit
Impozitul este o prelevare obligatorie si gratuita efectuata de catre stat asupra resurselor sau bunurilor individuale sau ale colectivitatilor si platita in bani. Impozitul constituie o sursa a finantarii cheltuielilor de interes general al statului. Impozitele sunt directe si indirecte.
Impozitele directe sunt suportate direct de catre cei care le platesc si care nu se transfera asupra preturilor (impozitul pe profit, impozitul pe venitul agricol, impozitul pe dividende, ipozitul pe avere).
Impozitele indirecte sunt impozitele care sunt cuprinse in preturile bunurilor si serviciilor sub forme si denumiri diferite: taxa pe valoarea adaugata, accize, taxe vamale. Impozitele indirecte se caracterizeaza prin aceea ca, acei care-l platesc sunt agenti economici care vand bunuri sau servicii, iar cei care-l suporta sunt cumpartorii.
Impozitul pe profit este un impozit direct care se plateste la bugetul statului de catre toti agentii economici care realizeaza profit. Cota de impozit pe profit in tara noastra este de 25%.
Aceasta cota se aplica la profitul impozabil care se determina scazand din veniturile realizate din orice sursa cheltuielile facute pentru realizarea acestora. Plata impozitului pe profit se face trimestrial pana la data de 25 a lunii urmatoare expirarii trimestrului.
Societatea comerciala SRL Alexandria nu a platit impozit pe profit la sfarsitul anului 2005, deoarece a inregistrat pierdere, veniturile fiind mai mici decat cheltuielile efectuate in cursul anului.
6.2. Credite
Creditul este operatiunea prin care o persoana fizica sau juridica obtine fonduri sau bunuri de la o alta persoana fizica sau juridica, asumandu-si obligatia sa le restituie sau sa le plateasca la termen (scadenta). In cea mai mare parte a cazurilor creditele sunt purtatoare de dobanda.
Creditele sunt garantate cu bunuri sau valori si sunt clasificate dupa mai multe criterii:
dupa durata:
credite pe termen scurt;
credite pe termen mediu;
credite pe termen lung.
dupa destinatie:
credite de trezorerie;
credite de export;
credite de documentare;
credite pentru constructii sau alte obiective de investitii;
credite de consum.
dupa cauza care determina:
credite de finantare;
credite de refinantare.
SC SRL Alexandria a contractat de la BCR Alexandria un credit bancar pe termen scurt (2 ani) in anul 2004, care a fost folosit pentru procurarea de utilaje noi, performante si pentru amenajarea spatiilor de productie in vederea cresterii veniturilor.
6.3. Profit
Caracteristica esentiala a oricarei activitati economice o constituie rationalitatea, pusa in evidenta prin notiunea de profit. Prin actiuni si masuri economice, tehnico-stiintifice sau menegeriale, firmele realizeaza venituri pe care si le insusesc sub forma de profit legitim. Acesta este efectul dezvoltarii si modernizarii economice si totodata, este sursa importanta pentru progresul ulterior. Profitul este stimulat prin actiuni proprii intreprinzatorului ca: modernizari si retehnologizari; ameliorarea performantelor bunurilor economice; organizarea stiintifica a productiei si a muncii; intarirea motivatiei activitatii economice etc. Profitul este un rest ramas in urma unei afaceri economice.
Metodologia analizei activitatii economice a societatilor favorizeaza delimitarea mai multor unghiuri, sub care este privit profitul in teoria si in practica economiei cu piata concurentiala. Cele mai semnificative sunt : profitul contabil si profitul economic.
Profitul contabil este diferenta dintre pretul de vanzare si costul total de productie. Profitul contabil se poate calcula ca profit brut, incluzand si impozitul si profitul net, care se stabileste dupa ce se scade impozitul.
Profitul economic este diferenta dintre venitul total al societatii si costurile oportunitatii tuturor factorilor de productie utilizati de aceasta intr-o anumita perioada de timp. Marimea si componentele profitului economic releva ca el este o recompensa importanta pentru cresterea riscurilor neasigurabile. Formarea lui constituie dovada viabilitatii societatii si a capacitatii ei de a se dezvolta in continuare in acord cu exigentele pietei concurentiale.
Functiile principale ale profitului sunt :
profitul motiveaza societatea in desfasurarea activitatii sale ;
profitul permite cresterea, modernizarea si dezvoltarea economica prin folosirea lui ca principala sursa a investitiilor ;
profitul releva eficienta activitatii ;
profitul are o importanta functie sociala.
O societate care realizeaza profit are o activitate rentabila, adica are incasari mai mari decat costul total al productiei.
La 31 decembrie 2005 SC SRL Alexandria nu a obtinut profit.
6.4.Salarii
Salariul este un venit ce recompenseaza munca depusa, adica pretul muncii inchiriate si utilizate de un intreprinzator pe baza de contract.Tinand seama de faptul ca orice activitate se concretizeaza in final in bunuri economice, care se transforma in bani, in venit, prin intermediul pretului de piata, iar acest venit se distribuie tuturor celor ce au contribuit la obtinerea lui, rezulta ca, salariul reprezinta venitul care se incaseaza de cei ce si-au adus aportul la crearea bunurilor economice respective. Pe de alta parte , tinand seama de faptul ca desfasurarea oricaror activitati economice presupune utilizarea factorului de productie, munca, rezulta ca salariul reprezinta un cost, o parte indispensabila a costului total al bunului economic produs.
Prin combinarea acestor doua acceptiuni ale salariului au fost definiti mai multi termeni derivati ca: salariul direct, salariul indirect, salariul de baza, salariul brut, salariul net, salariul colectiv, salariul social, salariul minim, salariul mediu. Acesti termeni releva ca salariul depinde de munca depusa, precum si de rezultatele obtinute, iar folosirea lor permite determinarea dimensiunii salariului pentru fiecare om, la nivelul firmei si se poate cunoaste care este aportul acestuia la obtinerea venitului. Salariul este nominal si real.
Salariul nominal reprezinta suma de bani pe care o primeste angajatul pentru munca prestata.
Salariul real reprezinta cantitatea de bunuri economice care pot fi cumparate cu salariul nominal. El exprima puterea de cumparare a salariului nominal.
Formele de salarizare agreate in economia de piata concurentiala sunt: salarizarea in regie, salarizarea in acord si salarizarea mixta.
In cadrul SC SRL Alexandria este folosita salarizarea in regie si cea in acord.
6.5. Taxa pe valoarea adaugata, taxe, dobanzi
Taxa pe valoarea adaugata este un impozit indirect si perceput asupra valorii adaugate in fiecare stadiu al productiei si al distributiei bunurilor economice.TVA-ul are un caracter universal, deoarece se aplica asupra tuturor bunurilor rezultate atat din activitatea curenta de exploatare cat si din activitatea financiara de fructificare a capitalurilor disponibile. TVA-ul reprezinta un impozit neutru si unic, deoarece se aplica asupra tuturor activitatilor economice, iar nivelul ei este independent de intinderea circuitului economic.
Taxa pe valoarea adaugata este virata la bugetul de stat de fiecare agent economic si se suporta de consumatorii marfurilor sau serviciilor o data cu cumpararea lor. Cota standard de TVA in tara noastra este de 19%.
SC SRL Alexandria are de recuperat TVA de la bugetul statului pentru care a depus documentatia de recuperare.
In afara de taxa pe valoarea adaugata mai intalnim: taxa vamala; taxa judiciara; taxa notariala; taxa de timbru; etc.
Dobanda, in sens larg, este venitul sau remunerarea unui capital. Ea este insusita de proprietarul oricarui capital antrenat intr-o activitate economica oarecare sub forma de excedent in raport cu capitalul respectiv avansat. Dobanda este un surplus platit proprietarului, peste marimea capitalului folosit, ea reprezinta o forma de venit care se poate realiza numai intr-o activitate economica ce se caracterizeaza prin eficienta, in care se produce mai mult decat se cheltuieste. Dobanda este fixa sau variabila.
SC SRL Alexandria plateste dobanda la creditul pe termen scurt contractat, la termenele scadente. Societatea nu are capitaluri proprii imprumutate, pentru care sa incaseze dobanda.
6.6. Alte impozite
Printre impozitele care se mai practica la noi in tara putem aminti:
- impozitul pe venitul global
- impozitul pe salarii
- impozitul pe terenuri
- impozitul pe mijloacele de transport
- impozitul pe cladiri
Impozitele de mai sus le intalnim si in cadrul SC SRL Alexandria ele fiind platite la termenele si in cotele stabilite de legislatia in vigoare.
7. sistemul de management al firmei
7.1. sistemul decizional
Consta in stabilirea si delimitarea proceselor de munca intelectuala si fizica a componentelor acestora (timp, miscari, operatii, servicii, sarcini) precum si gruparea lor pe posturi, formatii de munca, compartimente, ateliere, corespunzator anumitor criterii manageriale, economice, tehnice, sociale in vederea atingerii obiectivelor previzionale.
Din acest punct de vedere obiectivele se clasifica in:
Fundamentale - care se refera la intreaga firma si puncteaza orientarile ei in desfasurarea economica
Derivate de gradul I - care sunt realizate in cadrul functiunii. Din acest punct de vedere societatea comerciala are in componenta sa urmatoarele functiuni:
serviciul prognoza calificare
serviciul management resurse umane
serviciul pregatirea, programarea si urmarirea productiei
serviciul managerial
serviciul CTC laborator
serviciul mecano-energetic
serviciul investitii
serviciul administrativ
serviciul aprovizionare
serviciul vanzari
serviciul import export juridic
serviciul transporturi
serviciul depozite
serviciul preturi, analize economice
serviciul financiar
serviciul contabilitate
serviciul oficiul de calcul.
Prin functiune
se intelege ansamblul proceselor de munca omogene sau complementare care sa
asigure realizarea obiectivelor
In cadrul functiunilor pentru atingerea obiectivelor de gradul I procesle de munca omogene sau inrudite sunt reliefate de activitatile acesteia regasite in cadrul compartimentului si care trebuie sa realizeze obiectivele derivate de gradul II. Nici in acest caz societatea nu are stabilite obiectivele de gradul II in schimb in regulamentul de organizare si functionare sunt delimitate activitatile compartimentelor.
In cadrul activitatilor apar atributiile care inseamna procese de munca specifice precis conturate, specializate, executate periodic si continuu de catre persoane cu o anumita pregatire.
Sarcina este componenta de baza a procesului de munca care presupune un proces de munca complex sau simplu care contribuie la realizarea obiectivelor individuale.
Nr. Crt. |
Decizia adoptata |
C-D |
P |
Ps |
C |
F-C |
F |
1 |
Decizia 1 |
* | |||||
2 |
Decizia 2 |
* | |||||
3 |
Decizia 3 |
* | |||||
4 |
Decizia 4 |
* | |||||
5 |
Decizia 5 |
* | |||||
6 |
Decizia 6 |
* | |||||
7 |
Decizia 7 |
* | |||||
8 |
Decizia 8 |
* | |||||
9 |
Decizia 9 |
* | |||||
10 |
Decizia 10 |
* |
|||||
11 |
Decizia 11 |
* |
|||||
12 |
Decizia 12 |
* | |||||
13 |
Decizia 13 |
* | |||||
14 |
Decizia 14 |
* |
|||||
15 |
Decizia 15 |
* | |||||
16 |
Decizia 16 |
* |
|||||
17 |
Total-16 |
12,5% |
6,25% |
18,75% |
6,25% |
31,25% |
25% |
C-D -cercetare-dezvoltare
P-productie
Ps-personal
C-comercial
F-C-financiar-contabil
F-firma in ansamblul sau
Analiza calitatii deciziilor
Nr. crt. |
Decizia adoptata |
Fundamentare stiintifica |
Imputernicire |
Integrarea in ansamblul deciziilor |
Oportuna |
Completa |
1 |
Decizia 1 |
* | ||||
2 |
Decizia 2 |
* | ||||
3 |
Decizia 3 |
* | ||||
4 |
Decizia 4 |
* | ||||
5 |
Decizia 5 |
* | ||||
6 |
Decizia 6 |
* | ||||
7 |
Decizia 7 |
* | ||||
8 |
Decizia 8 |
* | ||||
9 |
Decizia 9 |
* | ||||
10 |
Decizia 10 |
* | ||||
11 |
Decizia 11 |
* | ||||
12 |
Decizia 12 |
* | ||||
13 |
Decizia 13 |
* | ||||
14 |
Decizia 14 |
* | ||||
15 |
Decizia 15 |
* | ||||
16 |
Decizia 16 |
* |
||||
17 |
Total-16 |
12,5% |
31,25% |
25% |
25% |
6,25% |
7.2. Sistemul informational
Componenta majora a managementului intreprinderii, prin care se asigura, pe de o parte, fundamentarea deciziilor si, pe de alta parte, fundamentarea actiunilor necesare pentru aplicarea acestora, sistemul informational este principalul furnizor de informatii, fara de care nu pot exista si functiona celelalte subsisteme.
In cadrul numeroaselor si eterogenelor elemente care alcatuiesc organizatia in general si sistemul sau managerial in special, o pondere majora o detin aspectele informationale care formeaza subsistemul informational.
Principalele componente ale subsistemului informational sunt:
datele si informatiile
circuitele si fluxurile informationale
procedurile informationale
mijloacele de tratare a informatiilor
Ca exemplu, vom prezenta activitatile privind achizitiile de materiale, precum si cele financiar-contabile.
In functie de nevoile maistrilor de activitati, in urma raportului de lucru efectuat in fiecare dimineata de catre seful de sectie, se intocmeste necesarul de materiale pentru desfasurarea in bune conditii a procesului de productie.
Merceologul, cu avizul sefului de sectie ridica numerar din casieria unitatii, pe baza dispozitiei de plata-incasare catre casierie (semnata de Directorul Tehnic si Directorul Economic) intocmita de serviciul financiar. Cu numerarul ridicat aprovizioneaza necesarul de materiale, pe care este obligat sa-l justifice la serviciul financiar in termen de trei zile. Avizul de insotire a marfii este predat la magazie, unde magazionerul intocmeste nota de receptie. Materialele respective sunt inregistrate in fisa limita de consum.
Maistrii elibereaza bonul de consum vizat de Directorul Economic al unitatii, pe baza caruia se ridica marfa din magazie. Bonul de consum este preluat de biroul contabilitate-financiar alaturi de nota de receptie, pentru intocmirea evidentei contului de materiale sintetic si analitic.
La incheierea fiecarei luni se efectueaza corespondenta soldului contului de materiale cu evidenta materialelor din fisa de consum. Inventarierea patrimoniului se realizeaza la sfarsitul anului de catre o comisie de inventariere, numita in urma emiterii unei decizii de inventariere de catre Directorul General.
Mijloacele de tratare a informatiilor in cadrul firmei sunt reprezentate de :
10 calculatoare performante
5 inprimante
2 xeroxu-ri
2 faxuri
1 scaner
Dispune de internet si retea.
Datele sunt prelucrate automatizat ceea ce are o viteza de prelucrare foarte mare, o siguranta in calcule si deasemenea un cost apreciabil.
Societatea SC SRL ALEXANDRIA utilizeaza o serie de documente :
Registrul de casa- este document de inregistrare operativa a incasarilor si platilor in numerar, efectuate prin casieria unitatii pe baza actelor justificative
Registrul jurnal de intrari si iesiri- se intocmeste zilnic pentru a cunoaste valoarea si nivelul resurselor materiale intrate si iesite.
Registrul privind vanzarea produselor si alte iesiri- tine evidenta tuturor vanzarilor din unitate si a veniturilor incasate din vanzarea lor.
Ordine de plata- se intocmes atunci cand societatea efectuiaza plata pentru bunurile cumparate de la furnizori.
Facturi- se intocmesc atunci cand societatea vinde la clienti bunuri din productia proprie sau alte active, sau presteaza servicii.
Dispozitie de plata sau incasare catre casierie- se intocmeste pentru plata sau incasarea de numerar din /in casieria unitatii de catre persoane din unitate sau din afara ei.
Statele de salarii- se intocmesc pentru plata salariilor, a indemnizatiilor de concediu de odihna, a indemnizatiilor de concediu medical.
Ordin de deplasare- se intocmeste pentru deplasarea personalului si pentru plata cheltuielilor de deplasare.
Decontul de TVA- se intocmeste pentru a se determina TVA-ul de plata sau de recuperat la sfarsitul lunii
Nota de contabilitate- este documentul justificativ de inregistrare in contabilitatea sintetica si analitica, intocmit in baza documentelor justificative.
Fisa pentru oeratiuni diverse- se intocmeste pentru tinerea evidentei analitice a conturilor de clienti, furnizori, debitori, creditori etc.
Registrul jurnal- este documentul obligatoriu de inregistrare cronologica si sistematica a miscarii patrimoniului unitatii.
Balanta de verificare- se intocmeste pentru verificarea exactitatii inregistrarilor contabile.
Registru inventar- se intocmeste la sfarsitul anului si se inregistreaza grupat rezultatele inventarierii patrimoniului.
Decizia de imputare- se intocmeste in urma constatarii unei lipse in gestiune, este titlu executoriu in recuperarea pagubei.
Documentele folosite in cadrul societatii si mentionate mai sus sunt documente tipizate.
Prezentam mai jos cateva documente care se indosariaza si se pastreaza la serviciul contabilitate.
Nr. crt. |
Denumirea documentului tipizat |
Felul documentului (tipizat/netipizat) |
1 |
Nota de intrare- receptie pentru materiale, materii prime |
Tipizat |
2 |
Bonul de consum |
Tipizat |
3 |
Nota de predare |
Tipizat |
4 |
Avizul de insotire a marfii |
Tipizat |
5 |
Bonul de miscare |
Tipizat |
6 |
Procesul verbal |
Tipizat |
7 |
Registrul de casa |
Tipizat |
8 |
Extrasul de cont |
Tipizat |
9 |
Factura |
Tipizat |
10 |
Nota contabila |
Tipizat |
11 |
Balanta de verificare |
Tipizat |
7.3. Sistemul organizatoric
Prin structura organizationala se intelege ansamblul persoanelor si subdiviziunilor organizate astfel incat sa asigure procesele organizationale si premisele lor in vederea realizarii obiectivelor.
Structura manageriala care se reflecta la ansamblul managerilor ale caror decizii sunt transmise in vederea asigurarii conditiilor tehnice, de personal necesare desfasurarii proceselor economice.
In structura functionala intra compartimentele de personal, comercial si economic.
Structura de productie reprezinta totalitatea subdiviziunilor organizatorice ale societatii comerciale care au menirea sa desfasoare activitati strict de productie care conduc la organizarea obiectivelor.
In cadrul societatii comerciale se intalnesc ambele structuri: structura menageriala si structura de productie.
In cadrul structurii organizatorice identificam urmatoarele componente :
postul care este ansamblul obiectivelor, sarcinilor, competentelor si responsabilitatilor care revin spre exercitare unui salariat
functia este totalitatea posturilor care au aceleasi caracteristici
compartimentul care este ansamblul persoanelor ce efectueaza activitati omogene sau complementare de regula pe acelasi amplasament care contribuie la realizarea acelorasi obiective derivate si sunt subordonate unui manager
ponderea ierarhica reprezinta numarul de salariati pe care un manager ii are in subordine
nivelul ierarhic reprezinta totalitatea subdiviziunilor organizationale situate la aceeasi distanta ierarhica fata de AGA.
Structura personalului
Societatea comerciala SC SRL ALEXANDRIA are un personal compus din 250 de angajati, grupati astfel.
Personal cu studii superioare |
18 |
Muncitori calificati | |
Personal administrativ | |
Personal necalificat |
52 |
Total |
250 |
Personalul din conducere activeaza intr-o cladire cu birouri destul de mari, mobilierul este modest, camerele sunt ornate cu perdele si cu mocheta.
In aceasta cladire intalnim compartimentele de conducere, de contabilitate, marketing, desfacere, tehnic-productie, proiectare, organizarea muncii, aprovizionare si departamentul de resurse umane.
Muncitorii isi desfasoara activitatea in 5 hale industriale dupa cum urmeaza:
Sectia de produse metalice
Sectia de turnatorie
Sectia de utilaj tehnologic
Sectia de uzinaj
Sectia de bunuri de larg consum.
Pe langa sectiile de productie lucreaza si muncitorii in regie care asigura realizarea prototipurilor, a SDV-urilor si a reparatiilor.
Muncitorii beneficiaza de vestiare, grupuri sanitare cu apa calda si rece. Vestimentatia lor este alcatuita din salopete, halate si bocanci in general vestimentatia este cea impusa de protectia muncii, specifice meseriilor: sudura, vopsitorie, turnatorie, galvanizare.
Zilnic se acorda antidot pentru meseriile din mediul toxic (lapte) si trimestrial muncitorii primesc prosoape, sapun si anual echipament de protectie.
Meserii principale si structura pe meserii
Principalele categorii de meserii prezente in firma se pot exemplifica in urmatorul tabel:
Nr. crt. |
Denumire meserie |
Numar salariati |
1 |
Director general |
1 |
2 |
Director tehnic |
1 |
3 |
Contabil sef |
1 |
4 |
Sef birou |
3 |
5 |
Sef sectie |
1 |
6 |
Sef atelier |
4 |
7 |
Sef compartiment |
2 |
8 |
Inginer |
3 |
9 |
Economist |
1 |
10 |
Subinginer |
4 |
11 |
Secretar-dactilograf |
1 |
12 |
Contabil |
3 |
13 |
Merceolog |
1 |
14 |
Tehnician |
8 |
15 |
Casiera |
1 |
16 |
Sef depozit |
1 |
17 |
Paznic |
9 |
18 |
Maistru |
8 |
19 |
C.T.C. |
1 |
20 |
Conf.ob.dc. |
1 |
21 |
Electronist |
6 |
22 |
Electromecanic |
2 |
23 |
Forjor |
1 |
24 |
Frezor |
3 |
25 |
Fochist |
1 |
26 |
Galvanizator |
4 |
27 |
Gestionar magazii |
2 |
28 |
Lacatus mecanic |
50 |
29 |
Muncitor necalificat |
7 |
30 |
Prelucrator mase plastice |
6 |
31 |
Operator calculator |
1 |
32 |
Primitor distribuitor |
5 |
33 |
Presator mase plastice |
1 |
34 |
Presator metal |
1 |
35 |
Presator drucbanc |
1 |
36 |
Rectificator |
2 |
37 |
Sofer |
6 |
38 |
Sudor |
23 |
39 |
Strungar |
27 |
40 |
Sculer matriter |
13 |
41 |
Tractorist |
1 |
42 |
Tinichigiu auto |
1 |
43 |
Turnator |
11 |
44 |
Vulcanizator |
1 |
45 |
Vopsitor |
10 |
46 |
Zidar |
2 |
47 |
Mecanic |
1 |
48 |
Compresorist |
1 |
49 |
Analist programator |
1 |
50 |
Slefuitor metal |
1 |
51 |
Doctor |
1 |
52 |
Operator chimist |
1 |
53 |
Consilier juridic |
1 |
Total societate |
250 |
Resursele umane le abordam din doua puncte de vedere: pe de o parte ca dimensiune si structura si, pe de alta parte, de pe pozitia eficientei utilizarii personalului.
In intervalul de timp 2004-2005, numarul de personal a inregistrat o scadere absoluta de 30 persoane (de la 280 la 250 salariati). Din punct de vedere structural, ponderea cea mai ridicata o au muncitorii (63.2% in anul 2005), iar in cadrul acestora muncitorii direct productivi, in timp ce ponderea economistilor nu depaseste 8.8%.
Astfel, situatia este nefavorabila in ceea ce priveste numarul redus de economisti. Pe de alta parte, politica de personal promovata de conducere in ultimii ani a condus la rezultate pozitive din punct de vedere economic: respectarea setului de corelatii dintre unii indicatori economici (dintre dinamica cifrei de afaceri si dinamica numarului de salariati, dintre dinamica fondului de salarii si cea a numarului de salariati, dintre productivitatea muncii si a salariului mediu).
7.4. Sistemul de metode si tehnici de management
Subsistemul metodologico-managerial sau subsistemul de metode si tehnici manageriale, alcatuit din instrumentarul managerial si elementele metodologice de concepere, functionare si perfectionare a celorlalte componente manageriale- subsistemele decizional, informational si organizatoric, evidentiaza la nivelul SC SRL ALEXANDRIA urmatoarele aspecte importante:
Sisteme sau metode complexe de management
Metode si tehnici de management
Sistemul de management are rolul de a incorpora diverse metode si tehnici manageriale ce determina in cadrul organizatiei schimbari majore de functionalitate si performanta si cuprinde urmatoarele sisteme de management.
a) Managementul prin obiective este o metoda de conducere bazata pe determinarea riguroasa a obiectivelor pana la nivelul executantilor (care participa nemijlocit la stabilirea lor) si pe corelarea stransa a recompenselor si, respectiv, a sarcinilor cu nivelul realizarii obiectivelor prestabilite. Managementul prin obiective are o structura complexa, alcatuita din urmatoarele componente.
Sistemul de obiective cuprinde: obiectivele fundamentale, derivate, specifice si individuale.
Obiectivele fundamentale sunt stabilite de conducerea intreprinderii, pe o perioada mai lunga de timp, cum ar fi de exemplu: atingerea unui anumit nivel al productiei la sfarsitul unei perioade, realizarea unei anumite cifre de afaceri, realizarea unui anumit profit, etc.
Obiectivele derivate sunt parti ale obiectivului fundamental astfel esalonate in timp incat prin realizarea lor sa se atinga obiectivul fundamental. De exemplu: dezvoltarea capacitatilor de distributie a apei potabile, imbunatatirea tehnologiilor de tratare a apei, procurarea mijloacelor de finantare sunt obiective derivate care contribuie la realizarea obiectivului fundamental: un anumit nivel al productiei.
Obiectivele specifice sunt fixate unei anumite activitati, sunt obiective de mai mica importanta si foarte numeroase. De exemplu: realizarea unui program de distributie, realizarea de noi contracte, reorientarea personalului.
Obiectivele individuale sunt direct legate de sarcinile de munca si se stabilesc pentru fiecare persoana ce ocupa un post de munca.
Programele de actiuni ce se intocmesc pentru fiecare subdiviziune organizatorica a societatii, care in conceptia managementului prin obiective cuprind resursele umane, materiale si financiare necesare realizarii obiectivelor previzionate, precum si actiunile concrete prin care vor fi atinse obiectivele.
b) Managementul prin bugete reprezinta o metoda de conducere prin care, practic, toate functiile procesului de management (previziunea, organizarea, coordonarea, antrenarea si control-evaluarea) sunt exprimate sub forma financiar-contabila folosind unitati de masura monetare. Abordarea managementului prin bugete presupune indeplinirea a doua conditii:
Un sistem de programare, evidenta si urmarire operativa a costurilor de productie, atat pe ansamblul intreprinderii cat si la nivelul subdiviziunilor organizatorice.
Structura organizatorica in deplina concordanta cu obiectivele stabilite, prin care sa se prevada atributiile, competentele, responsabilitatile si relatiile de colaborare pentru fiecare subdiviziune organizatorica.
Bugetele de venituri si cheltuieli reprezinta fundamentul economic si motivational pentru fiecare subdiviziune organizatorica si pentru intreprindere in ansamblul sau. Pe baza bugetelor se asigura o determinare precisa a resureselor cheltuite de subdiviziunile intreprinderii si a rezultatelor efectiv obtinute. In functie de rezultate se stabilesc recompensele si, respectiv, sanctiunile.
Aplicarea managementului prin bugete presupune parcurgerea urmatoarelor etape:
fundamentarea obiectivelor sub forma unor indicatori financiari, incepand de la nivelul ierarhic superior si continuand cu detalierea pana la un grad permis de posibilitatea asigurarii si prelucrarii informatiilor;
elaborarea sistemului bugetelor la nivelul intreprinderii in raport de structura organizatorica (niveluri ierarhice si compartimente de munca) si pe principalele domenii de activitate (productie, desfacere, investitii etc)
coordonarea sistemului de bugete cu scopul corelarii bugetelor partiale in cadrul bugetului general; punctul de plecare il constituie bugetul activitatii de desfacere, pe baza caruia se vor dimensiona celelalte bugete (al productiei, al stocurilor, al profitului etc) pana la bugetul financiar sintetic;
controlul si evaluarea realizarilor, prin care se urmareste: stabilirea abaterilor de la nivelul prevazut al obiectivelor, adoptarea unor masuri de incadrare in nivelul prevazut al obiectivelor, stabilirea recompenselor sau sanctiunilor pentru fiecare subdiviziune in parte.
In vederea asigurarii unui control eficace, se elaboraza bugetele intermediare (pe subperioade), pe baza carora se face analiza in timp a incadrarii in prevederile bugetare.
c) Managementul participativ, exercitat la nivelul celor doua organisme participative de management - Adunarea Generala a Actionarilor (AGA) si Consiliul de Administratie (CA).
In cadrul SC SRL Alexandria, Adunarea Generala a Actionarilor (AGA) este organul de conducere al societatii, care decide asupra activitatii acesteia si asigura politica ei economica si comerciala.
AGA se convoaca de presedintele CA sau de unul dintre vicepresedinti, pe baza
imputernicirii data de presedinte. AGA poate fi convocata de administratori de cate ori va fi nevoie, cu cel putin 15 zile inainte de data stabilita. AGA este prezidata de catre presedintele CA, iar in lipsa acestuia de catre unul dintre vicepresedinti, desemnat de presedinte.
Societatea comerciala este administrata de catre Consiliul de Administratie, compus din 3 administratori alesi de AGA pe o perioada de 4 ani, cu posibilitatea de a fi realesi pe o noua perioada de 4 ani, care pot avea calitatea de actionari.
Tehnicile de management cel mai frecvent utilizate in cadrul societatii sunt urmatoarele:
1. Diagnosticarea manageriala - se regaseste sub forma unor analize periodice, la cererea managerilor de nivel superoir sau sub forma raportului de gestiune al Consiliului de Administratie, ce insoteste bilantul contabil.
2. Sedinta - este intalnita atat la nivelul celor doua organisme participative de management, cat si la alte esaloane organizatorice, sub forma sedintelor ad-hoc ori periodice. Adunarile generale ordinare au loc cel putin o data pe an, in cel mult trei luni de la incheierea exercitiului financiar, pentru examinarea bilantului si a contului de profit si pierderi pe anul precedent pentru stabilirea programului de activitate si a bugetului pe anul in curs. Adunarile generale extraordinare se convoaca la cererea actionarilor, reprezentand cel putin 1/10 din capitalul social, la cererea comisiei de cenzori, precum si in cazul in care capitalul social s-a diminuat cu cel mult de 10% timp de doi ani consecutivi, cu exceptia primilor doi ani de la infiintarea societatii.
3. Tabloul de bord - il putem gasi sub forma unor situatii informationale de sinteza ce sunt valorificate de managerii de nivel superior si mediu.
4. Delegarea - este utilizata pentru rezolvarea unor probleme de catre subordonati.
5. Metodele de calculatie a costurilor - pentru calcularea costurilor de productie, cheltuielile, dupa natura lor, inregistrate in contabilitatea generala, pot fi grupate astfel:
a) Cheltuieli directe (materii prime si materiale directe, contributia privind asigurarile si protectia sociala);
b) Cheltuieli indirecte (cheltuieli comune ale unitatii: remuneratii TESA, cheltuieli administrative-materiale, combustibil, gaze, imprimate);
c) Cheltuieli de desfacere.
Cheltuielile directe plus cheltuielile indirecte, repartizate rational asupra lucrarilor executate si serviciilor prestate, formeaza costul de productie al acestora.
Cheltuielile generale de administratie si cheltuielile de desfacere sunt in general excluse din costul de productie, in afara de cazul cand conditiile specifice de exploatare justifica luarea lor in consideratie.
Daca la costul de productie se adauga cheltuielile generale de administratie si cheltuielile de desfacere se obtine costul complet al acestora.
Cheltuielile exceptionale nu se includ in costul de productie (amenzi, penalitati).
Calculatia costurilor este efectuata dupa metoda costurilor directe. Metoda costurilor directe presupune gruparea cheltuielilor in cheltuieli fixe si cheltuieli variabile si includerea in costul efectiv al productiei numai a celor variabile.
Cheltuielile fixe sunt acelea care au un nivel relativ constant, indiferent de oscilatiile volumului de productie, cum sunt: cheltuielile generale ale intreprinderii.
Cheltuielile variabile sunt acelea a caror marime evolueaza proportional cu productia la care se refera: consumuri de materii prime si materiale auxiliare directe, remuneratii directe, energia, combustibilul, materiale folosite in scopuri tehnologice. Cheltuielile fixe afecteaza marja, respectiv diferenta intre pretul de vanzare si cheltuielile variabile.
7.5 Strategia organizatiei
Formularea misiunii firmei
Misiunea societatii SRL ALEXANDRIA este urmatoarea:
a) Scopul principal - al firmei este sa obtina o calitate superioara produselor aflate in productia proprie. Organizatia trebuie sa indeplineasca principala conditie de functionare, si anume: continuitatea din punct de vedere cantitativ si calitativ, prin respectarea reglementarilor specifice din domeniul mestesugaresc.
b) Ce realizeaza firma - domeniul principal in care actioneaza societatea este acela al producerii de lucrari pentru intreprinderi si institutii si deservirea populatiei cu bunuri de larg consum.
c) Unde actioneaza - activitatile societatii se deruleaza in Romania, si anume in Judetul Teleorman, municipiul Alexandria. Societatea coopereaza cu agenti economici, societati cu capital privat, institutii publice si populatie. Cooperarea se face pe baza de contracte incheiate intre parti, contracte pe baza de comenzi.
Strategia firmei urmareste realizarea urmatoarelor obiective fundamentale:
cresterea cu minim 25% a profitului brut, in fiecare din anii intervalului previzionat, fata de anul precedent.
acoperirea deficitului de mijloace circulante cauzat de blocajul financiar.
crearea pana in anul 2008 a cel putin 50 de locuri de munca noi.
imbunatatirea calitatii productiei si alinierea majoritatii parametrilor la performantele existente pe plan mondial.
proiectarea unui sistem de management inalt performant, axat pe managementul prin obiective si managementul prin bugete; implementarea efectiva si atingerea parametrilor proiectati
Conturarea principalelor optiuni strategice
Realizarea obiectivelor strategice necesita conceperea si operationalizarea unor optiuni strategice specifice, intre care mai importante sunt:
2008
retehnologizarea societatii este necesara si posibila: uzura fizica si morala a echipamentelor cu care este dotata firma conduce la un randament inferior comparativ cu cele ale instalatiilor similare existente, precum si costuri exagerate de materiale. Demersurile legate de retehnologizare necesita o esalonare calendaristica si o dimensionare corespunzatoare a cheltuielilor de investitii, in functie de potentialul financiar al firmei.
achizitionarea unor instalatii ultramoderne pentru intreaga activitate de productie
dublarea productiei prin realizarea de lucrari, atat in tara, cat si in strainatate
efectuarea unor investitii specifice pentru asigurarea protectiei salariatilor si a mediului inconjurator
2009
diversificarea productiei
dezvoltarea productiei
asimilarea in fabricatie a noi produse
specializarea productiei
remodelarea manageriala pe baza constituirii centrelor de profit
remodelarea managementului societatii comerciale si a principalelor sale componente pe baza unui scenariu metodologic riguros
promovarea si utilizarea unui instrumentar managerial evoluat, care sa graviteze in jurul managementului prin obiective si managementului prin bugete
imbunatatirea parametrilor constructivi si functionali ai subsistemelor decizional si informational, din perspectiva indeplinirii functiilor in managementul firmei si al optimizarii ciclului informatie-decizie-actiune
asigurarea unui cadru si climat organizatoric flexibil si eficient
elaborarea unor documente de formatizare a structurii organizatorice corespunzatoare
2010
elaborarea unor strategii si politici adecvate de formare si perfectionare manageriala pentru cei implicati nemijlocit in functionarea sistemului de management reproiectat
informatizarea societatii prin derularea majoritatii activitatilor cu ajutorul calculatorului electronic
structurarea activitatii pe niveluri ierarhice, prin delimitarea corespunzatoare a tipurilor de decizii ce urmeaza a fi adoptate de manageri amplasati in diverse ipostaze ierarhice
delimitarea, dimensionarea si functionarea de centre de gestiune, la nivelul carora se vor concepe si elabora bugete, desprinse din bugetul general al societatii
informatizarea societatii comerciale
diagnosticarea amanuntita a functionarii actualului sistem informational si a fiecarei componente a acestuia
reproiectarea sistemului informational, in contextul mai larg al reproiectarii managementului societatii
elaborarea conceptiei de ansamblu si de detaliu a sistemului informatic
stabilirea necesarului de calculatoare si a modalitatilor de utilizare a acestora
constituirea bancilor interne de date
testarea sistemului informatic
efectuarea de corectii la nivelul unor aplicatii informatice
formarea unei culturi informatice adecvate a personalului firmei
generalizarea sistemului informatic la nivel de societate
Dimensionarea resurselor alocate
Resursele materiale se refera la echipamente de productie, materii prime, materiale, energie, combustibil etc., ce urmeaza a fi dimensionate in functie de volumul, complexitatea si diversitatea obiectivelor strategice si tactice, precum si de natura si complexitatea modalitatilor strategice de realizare a acestora.
Resursele financiare pentru derularea actiunii de retehnologizare vor fi asigurate din: fondul propriu de dezvoltare, amortizarea activelor fixe, credite pe termen lung, atragerea de investitori romani si straini.
Resursele umane pot fi asigurate pastrand numarul actual de salariati si imbunatatind nivelului de pregatire profesionala sau prin crearea de noi locuri de munca.
Resursele informationale vor fi asigurate atat prin sistemul de formare si perfectionare continua a salariatilor, cat si de conlucrarea cu firme de consultanta economica si manageriala romanesti si straine.
Precizarea termenelor
In ansamblul sau strategia acopera o perioada de 3 ani, din momentul aplicarii.
Stabilirea avantajului competitiv
Imbunatatirea raportului cost-pret:
precizarea zonelor in care se poate actiona pentru reducerea costurilor
redimensionarea nivelului de vanzare pe baza unei analize a raporturilor cerere-oferta
redimensionarea normelor de consum de materii prime, materiale si manopera in functie de modificarile tehnologice intervenite in procesul de fabricatie ori de modificarea conditiilor organizatorice, umane etc.
determinarea pragului de rentabilitate pentru fiecare produs
Obtinerea de avantaj competitiv:
actionarea energica in directia imbunatatirii calitatii produselor
Asamblarea componentelor strategice intr-un tot permite conturarea strategiei globale a societatii ce reprezinta, pentru urmatorii ani, instrumentul managerial cel mai important pentru conducerea sa.
Aceasta presupune:
Pregatirea implementarii
pregatirea climatului de munca in vederea reducerii rezistentei la schimbarile preconizate prin proiectia strategica
asigurarea premiselor materiale, umane, financiare, informationale etc.
achizitionarea echipamentelor de productie necesare realizarii obiectivelor strategice
constituirea surselor de finantare
stabilirea necesarului de personal de management si executie
asigurarea resurselor materiale
Remodelarea manageriala
se recomanda o remodelare de ansamblu
Operarea schimbarilor strategice
aplicarea integrala a schimbarilor preconizate de strategia globala se realizeaza treptat
aplicarea schimbarilor conduce la modificari de fond in componentele procesuale si structurale ale firmei, de natura tehnica, economica, sociala, manageriala, etc.
Evaluarea strategiei
pe parcursul implementarii se recomanda evaluarea rezultatelor obtinute, compararea acestora cu obiectivele previzionate si adoptarea unor corectii unor componente strategice in ansamblu.
8.1 Organizarea activitatii de secretariat a firmei
Secretariatul este un auxiliar direct si indispensabil al conducerii si are ca sarcina de baza degrevarea acesteia de unele sarcini auxiliare, creindu-i astfel conditiile necesare realizarii principalelor sale functii, si anume: prevederea, organizarea, comanda, coordonarea si controlul. Secretariatul trebuie sa creeze conducerii conditiile optime pentru a analiza si opta in luarea unor decizii, care reprezinta actul esential al conducerii.
Desi functia de secretar si activitatile de secretariat au un caracter auxiliar, ele constituie un auxiliar de factura speciala, determinat de complexitatea muncii unitatilor si de faptul ca secretarul deserveste toate compartimentele acestora.
Exercitarea atributiilor de catre un compartiment secretariat presupune competenta membrilor compartimentului in realizarea atributiilor acestuia. Competenta celor care formeaza compartimentul secretariat se concretizeaza in a fi:
un bun stenograf, in masura sa transcrie exact ceea ce i se dicteaza;
un dactilograf indemanatic, scriind fara greseli de bataie si ortografie;
un bun corespondent, folosind o limba corecta si bogata, plina de continut;
un specialist in clasarea actelor, corespondentei si documentatiei, capabil sa gaseasca oricare din ele cu rapiditate;
un interpret capabil sa discute cu persoane straine, sa le faca cunoscute ideile reprezentantilorunitatii, sa comunice acestora ideile interlocutorilor straini, fara denaturari sau echivocuri, cu precizie;
un bun organizator al sistemului informational, capabilsa primeasca, sa prelucreze si sa transmita informatii, precum si sa tina la zi evidentele pentru conducere si celelalte compartimente ale unitatii;
un traducator capabil sa traduca cu rapiditate in limba romana un text dintr-o limba straina;
un bun cunascator al lucrarilor de secretariat cu corespondenta, capabil sa inregistreze, sa repartizeze si sa urmareasa rezolvarea corespondentei primite, sa pregateasca raspunsul la scrisorile indicate de conducere, sa prezinte la semnat corespondenta impreuna cu materialul de baza, sa pregateasca corespondenta pentru expediere, sa intocmeasca formele de expediere pentru toate compartimentele unitatii;
un agent de triere si transmitere a comunicatiilor telefonice, capabil sa le filtreze, limitand pana la evitarea totala a caracterului nociv al suprasolicitarilor si intreruperilor frecvente ale activitatii conducerii in anumite perioade;
un bun organizator al contactelor necesare la momentul potrivit, capabil sa faca oficiul de secretar de sedinta si sa redacteze procese-verbale;
un bun documentarist, capabil sa detecteze surse de documentatie, sa selecteze si sa claseze materialul, sa selecteze si sa claseze materialul, sa-l difuzeze sub forma de buletine, fise etc;
un lucrator capabil sa redacteze rapoarte, referate, informari pe baza unor directivegenerale si a materialului documentar;
un specialist in manipularea aparaturii de birou moderne;
un lucrator capabil sa intocmeasca statistici specifice sectorului de secretariat, sa controleze si sa interpreteze statistici, sa le prezinte sub forma de grafice si tabele;
un specialist pentru controlul si corectura editoriala si tipografica a materialelor in curs de multiplicare,
La SC SRL Alexandria activitatea de scretariat este asigurata de o persoana cu studii superioare, care poseda cunostinte economice si administrative, cunoaste limba engleza si franceza si asigura prelucrarea automatizata a informatiilor.
Corespondenta intrata sau iesita din unitate pe suport de hartie se inregistraza in registrul de intrare iesire a corespondentei, care cuprinde numarul de inregistrare, data inregistrarii, numarul si data documentului, numarul de anexe, de la cine provine documentul, continutul pe scurt al documentului, directia, serviciul caruia s-a repartizat.
Prelucrarea documentelor si corespondentei, in functie de suportul pe care sunt primite se face manual sau cu ajutorul calculatorului, a copiatorului, a imprimantelor, a scanerului.
Documentele si corespondenta sunt stocate si arhivate dupa ce au fost clasate in dosare, o parte in ordine cronologica, altele in ordine alfabetica, altele in ordine numerica si altele in ordine alfanumerica.
O alta forma de stocare a corespondentei este cea pe dichete, cd-uri si microfilme.
SC SRL Alexandria are in dotare la secretariatul firmei urmatoarele echipamente moderne de birotica:
- 2 calculatoare
- 1 imprimanta
- 1 scaner
- 1 fax
- 1 copiator
Programele de aplicatii utilizate in cadrul compartimentului secretariat sunt: Word, cu ajutorul caruia se culeg, se prelucreaza si se organizeaza textele, Excel cu care se gestioneaza datele sub forma de tabele sau foi de calcul, Access cu ajutorul caruia se gestioneaza date sub forma de baze de date si Microsoft Outllook, care permite organizarea corespondentei si planificarea activitatilor.
BIBLIOGRAFIE
Sentinta civila nr.311/1991 privind infiintarea S.C. SRL ALEXANDRIA
Metodologii manageriale, O. Nicolescu, I. Verboncu, Ed. Tribuna Economica 2001
Managementul pe baza centrelor de profit, O. Nicolescu, I. Verboncu, Ed. Tribuna Economica, 1999
Profitul si decizia manageriala, O. Nicolescu, I. Verboncu, Ed. Tribuna Economica, 1999
Fundamentele managementului organizatiei, O. Nicolescu, I. Verboncu, Ed. Tribuna Economica, 2001
Economia si gestiunea intreprinderii, Gh. Carstea, F. Parvu, Ed. Economica, 1999
Dictionar de Economie, Nita Dobrota, Ed. Economica, 1999
Finante Publice, I. Vacarel, Gh. D. Bistriceanu, F. Bercea, G. Anghelache, T. Mosneanu, M. Bondor, F. Georgescu, Ed. didactica si pedagogica R A Bucuresti, 2003
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 4233
Importanta:
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved