CONDUCEREA AFACERILOR

UNIVERSITATEA DE VEST TIMISOARA

FACULTATEA DE ST. ECONOMICE 

CONDUCEREA AFACERILOR

VALORILE LIBIREI INITIATIVE(INTREPRINDERI)

Interventia guvernului si cresterea unui sentiment de indreptatire sunt blamate de multi intr-un nou card de gandire prin care un individ incearca sa faca cat mai putina munca pentru o plata cat mai mare,daca este posibil.

O trasatura distinctive a capitalismului democrat si spiritului antreprenorial este faptul ca ele incurajeaza indivizii spre a fi principala sursa a energiei sociale si economice. In realitate succesul trecut al capitalismului democrat in SUA,era totusi pus intr-o pozitie vulnerabila. El este invidiat de oamenii mai saraci si este criticat ca fiind exploatator

Autointeresul ca un obiectiv. Ideologia de business predominanta in SUA sustine ca atunci cand firmele si indivizii urmaresc propriul interes,fortele pietei si "mana invizibila" aduc cea mai eficienta folosire a resurselor si aceasta rezulta in cea mai mare satisfacere a nevoilor oamenilor. In acord cu aceasta ideologie a interesului propriu,cel mai bun lucru pe care IBM,de exemplu,il poate face pentru societate este sa furnizeze computere de calitate la un pret rezonabil.

Ideologia propriului interes este justificata de teoria economica si binecuvantata de etica protestanta. Economisirea,cuplata cu creativitatea,au facut economiile occidentale sa aiba succes. Ideologia propriului interes recunoaste ca oamenii tind sa fie egoisti.

Obiectivele economice-cresterea productivitatii,venitul personal,produsul national brut si disponibilitatea a cat mai multe produse de calitate mai buna-sunt considerate a fi mai importante pentru societatea capitalista. Unul din cele mai favorabile caracteristici ale pietei libere este potentialul de a crea slujbe. Cele mai multe slujbe sunt create de antrepenori sau manageri care sunt creativi,ei planifica pe termen lung si isi asuma riscuri.

Alte provocari pentru ideologia autointeresului au aparut timpuriu in perioada revolutiei industriale atunci cand erau intrebuintati si exploatati copii de 10 anicare lucrau chiar si 70 de ore de munca saptamanala.Desi este in interesul firmei-din cauza maximizarii profitului-folosirea muncii ieftine a copiilor si de a nu plati pentru depozitarea sigura a deseurilor toxice,nu este bine insa pentru restul societatii.

Kenneth Mason spunea:"facerea unui profit nu este un scop mai important al unei corporatii decat este obtinerea de suficienta mancare ca scop al vietuirii. Obtinerea alimentatiei este o cerinta pentru a trai,scopul vietii unui individ,este desigur ceva mai larg si mult mai provocator. La fel este si situatia businessului si a profitului."

Cele mai multe cercetari si studii care reflecta scopul economiei si societatii concluzineaza ca banii si bogatia sunt instrumente de a aduce munca si bunurile la oameni si nu finalitatii in sine. Atunci cand banii si bogatia devin finalitati prin ele insele"valorile,prestatiile si etica sunt alterate."

Individualism,incredintare si comunitate. Unul din cele mai de baza nevoi umane este impartasirea bucuriilor, problemelor si aspiratiilor cu altii. Valori adanc inradacinate in americani,individualismul si interesul propriu,care sprijina sistemul liberei initiative, poate fara doar si poate rupe comunitatea si sa faca individul sa se itoarca catre sine. Firma de business pretuieste persoana care este nobila,energica,creativa si ambitioasa.mult mai de criticat este faptul ca ideologia aceasta americana a interesului,dirijeaza si incurajeaza oamenii care atunci cand sunt in fata cu o situarie dificila sa abandoneze situatia si sa "zboare" intr-un alt mediu.aceleasi calitati pe care americani le pretuiesc mult ii incurajeaza in realitate sa abandoneze situatia dificila in speranta ca lasand in urma problemele se pot bucura de un nou inceput.

Doua tendinte curente din viata poltica accelereaza pierderea sensului de bun comun in SUA. Interesele speciale inguste sunt acum mai puternice si mai mult promovate vocal si este de asemenea o paralizanta lipsa de consens cu privire la prioritatea nationala si directia sau obiectivul national, lucru adevarat si pentru noi. Nu numai ca americanii folosesc un sistem de adversitate in tribunale, dar potrivit unora chiar institutionalizeaza mai mult conflict. Retorica este una de batalie si de razboi "invingi sau pierzi",astfel ceea ce pierdere pentru un grup este castigat pentru altul.

ETICA AFACERILOR CA ETICA

Termenul etica afacerilor este folosit in cateva sensuri diferite,insa numai doua vor fi subiectul acestui subcapitol:etica afacerii ca o miscare si etica afacerii ca parte a domeniului eticii.

1.Etica afacerii ca o miscare. In perioada care precede anii 1960 erau anumite discutii privind etica in afaceri,de exemplu,dreptul muncitorilor la un salariu corect si la conditii decente de munca;adevarul din reclame si onestitatea in manuirea sau managerizarea afacerilor.

Anii 1970 au fost martorii aparitiei miscarii eticii businessului. Initial businessul a reactionat la cresterea interesului public prin sustinerea de conferinte sponsorizate de grupuri precum Camera Nationala de Comert.

Termenul de etica afacerilor a fost modelat dupa termenul de etica medicala care fusese in SUA adoptat cu un deceniu mai devreme de oamnei interesati in probleme de etica din medicina.

In anii 1980 activitatea in domeniul eticii afacerii a devenit semnificativa suficient pentru a fi numita drept o miscare. La sfarsitul deceniului,numarul companiilor care au adoptat coduri etice ale corporatiei si care aveau "linii fierbinti" etice pe care salariati puteau inregistra interesele sau obiectivele etice,care aveau stabilite comitete la nivelul comitetului executiv sau care au lansat programe de instruire ,etica ajunse la un numar impresionant. In 1991 Congresul american a decretat Federal Sentencing Guidelines(indrumar pentru sentinte federale) aplicabil la corporatiile gasite vinovate de "oprirea " sau neaplicarea unei largi diversitati de legi. Etica afacerilor a devenit o parte a pesajului de afaceri.

Miscarea eticii afacerii este astfel un fenomen social cu aspecto academice,economice,sociale si guvernamentale. Ca un fenomen social el un trebuie ignorat. Miscarea a facut posibila ridicarea acestor chestiuni si probleme in mod public si apoi le-au discutat serios atat in interiorul businessului cat si ina afara.

2.Etica afacerilor ca parte a eticii. Etica afacerilor nu este o etica separata care restrictioneaza sau conditioneaza businessul intr-o modalitate in care alti oameni si alti truditori sociali nu sunt restrictionati.

Etica studiaza moralitatea. Moralitatea este o notiune folosita pentru a acoperi acele practici si activitatii care sunt considerate importante ca drepte si nedrepte,reguli care guverneaza acele activitati si valorile care sunt zidite,durate,alimentate sau urmarite prin acele activitati si practici. Etica presupune existenta moralitatii precum si existenta omului moral care judeca sau distinge clar dreptul de nedrept.

Etica o putem defini ca o incercare sistematica de a da sens experientei noastre individuale si sociale morale,intr-o modalitate prin care sa determinam regulile care trebuie sa guverneze conduita umana,urmarirea valorilor de valoare si trasaturile de caracter care servesc la dezvoltarea in viata. Daca cineva abordeaza etica prin revelatie,de exemplu prin "Biblie" petem vorbi de o etica teologica sau religioasa. Daca cineva abordeaza etica facand abstractie de revelatie si credinte religioase,folosind numai argumentele bazate pe ratiuni sau cauzalitati aplicate esperientelor umane non religioase,putem vorbi de o etica filosofica.

Desi filosofic vorbind,etica afacerii este o ramura a eticii generale,unii oamnei interpreteaza sintagma etica afacerii a insemna "moralitatea afacerii".

Etica descriptiva este foarte strans legata de antropologie,sociologie si psiholgie si se bazeaza foarte mult de ele. Ea consta in studierea si descrierea moralitatii unui popor,culturi sau societati.

Etica normativa construieste pe intregul pe care etica descriptiva l-a durat si incearca sa furnizeze si sa justifice un sistem moral coerent bazat pe etica descriptiva. In mod tipic,ea cauta sa descopere,dezvolte si justifice principiul sau principiile morale de baza,sau valorile morale de baza ale unui sistem moral gasit sau fondat intr-o societate data. Sarcina eticii normative este tripla. Prima,ea incearca sa formeze un intreg legat sau relational diferite norme,regulile si valorile moralitatii unei societatii. A doua, incearca sa gaseasca principiile de baza de la care normele speciale,particulare pot fi derivate. A treia,incearca intr-o diversitate de cai,sa justifice principiul de baza al moralitatii.

Metaetica a treaia parte a eticii generale, este strans legata de etica normativa. Metaetica este studiul eticii normative, dar intr-o oarecare masura,ambele,etica normativa si descriptiva,implica o activitate metaetica. Ea mai este uneori numita etica analitica deoarece este interesata cu analize. Metaetica are de-a face cu semnificatia termenilor morali si cu logica conditionarii morale.

Analiza cauzalitatii morale implica clarificarea si evaluarea prezumtiilor si investigarea validatii argumentelor morale.

Teoria etica generala dezvolta si analizeaza felurile argumentelor morale care sunt folosite in limbajul obisnuit si in viata cotidiana,in ziare,reviste,in carti si articole privind problemele morale. De aici este o disciplina practica. Asemenea stiintei,etica constituie o straduinta sociala continua.

Etica speciala, este aplicatie a eticii generale,o prima aplicatie pentru rezolvarea problemelor speciale,particulare si a doua pentru investigarea moralitatii unor arii speciale ale straduintei umane. Prima dintre acestea este numita uneori cazuistica. Cazuistica este arta rezolvarii problemelor morale dificile,cazuri sau dileme printr-o aplicatie cu grija aprincipiilor morale.

A doua arie a eticii speciale implica aplicarea eticii generale la arii,domenii specializate. Aceasta aplicare a produs etica afacerilor,etica medicala,etica inginereasca,in general etica profesionala.

Etica afacerilor ca domeniu este definit prin interactiunea eticii cu afacerile.in sistemul economic atat corporatiile cat si afacerile sunt "indivizi" care investesc,functioneaza sau exploateaza,lucreaza,cumpara si in mare masura sunt afectate de aceste actiuni. Evaluarea morala a indivizilor si a actiunilor lor in tranzactiile economice si de afaceri formeaza al teilea nivel al investigarii. Domeniul eticii afacerilor cuprinde aceste 3 niveluri in interactiunea lor precum si tratarea lor ca arii discrete de investigare. Deoarece businessul a devenit din ce in ce mai international si gobal,un al patrulea nivel de analiza poate considera corporatiile, americane sau occidentale si alte corporatii multinationale, precum si conditiile de comert,distributia bunurilor si slujbelor,folosirea abuziva si epuizarea resurselor naturale si rolul businessului in incalzirea globala,distrugerea padurilor tropicale si alte activitati care in mod vital afecteaza omenirea ca intreg.

Etica afacerilor in mod tipic implica cinci feluri de activitati:

1. aplicarea principiilor etice generale la cazurile particulare sau practicile din business.

2. mateetica

3. analiza prezumtiilor afacerii

4. cei implicati in etica afacerilr sunt uneori condusi de problemele durate sa mearga dincolo de domeniul eticii in alte arii ale filosofiei si in alte domenii de cunostinte,astfel ca teoria economica sau organizationala. Aceasta activitate devine in special importanta atunci cand avem de-a face sau de manuit probleme"macro-morale".

5.activitatea in care etica afacerii este tipic implicata este descrierea valorii morale si actiunilor exemplare,ale oricarui individ din afaceri sau firme speciale.

Etica afacerilor,prin ea insasi nu va putea face pe oricine moral. Etica afacerilor nu va schimba practicile de afaceri pana cand cei angajati in practicile acestea care au nevoie de o schimbare morala, nu o si doresc