Capacitatea de internationalizare si specializare a CTS

Capacitatea de internationalizare si specializare a CTS

Ø     1. Tranzactiile transfrontaliere cu servicii

Ø     2. LOGICA SPECIALIZARII IN SERVICII

Ø     3. DE LA INTERNATIONALIZAREA SERVICIILOR LA GLOBALIZARE

Ø     TRANZACTIILE TRANSFRONTALIERE CU SERVICII

Ø     Tranzactiile transfrontaliere pot fi efectuate pe doua cai:

Ø     prin utilizarea tehnicilor de comunicatii

Ø     prin exportul clasic al bunurilor care reprezinta suportul tangibil (material) al serviciului.

Ø     In statisticile internationale, ultima categorie nu figureaza intotdeauna ca tranzactie cu servicii (de exemplu exportul de CD-uri, soft-uri, etc.).

Ø     Trasaturile specifice serviciului care trece prin frontiere sunt:

Ø     Gradul de standardizare ridicat;

Ø     Gradul de relationalitate ridicat in vederea comercializarii;

Ø     Constrangeri tehnologice numeroase in momentul comercializarii;

Ø     Posibilitatea practicarii strategiei productiei de scara;

Ø     Posibilitatea practicarii strategiei productiei de gama;

Ø     Constrangeri de natura culturala in vederea comercializarii;

Ø     Grad de dependenta ridicat fata de bunuri sau alte servicii.

Ø     Accesabilitatea serviciului pe pietele externe depinde de:

Ø     Disponbilitatile pietei respective;

Ø     Uzuantele comerciale pe respectiva piata;

Ø     Caracterul pietei : importatoare/ exportatoare

Ø     Modalitatea comercializarii;

Ø     Categorii de bariere comerciale posibile;

Ø     Categorii de bariere comerciale practicate;

Ø     Stadiul liberalizarii.

Ø     Relatia Consumator-Producator de servicii

Ø     Servicii pure, tangibilitate scazuta

Ø     Sector 1

Ø     Posta interna

Ø     Servicii gospodaresti

Ø     Servicii de curierat

Ø     Sector 4

Ø     Servicii de engineering

Ø     Consulting Management

Ø     Publicitate Educatie

Ø     Asigurari Servicii medicale

Ø     Servicii asociate bunurilor sau livrate odata cu bunurile

Ø     Sector 2

Ø     Comert cu amanuntul Transport aerian

Ø     Hotelarie Transport maritim

Ø     Fast food

Ø     Sector 5

Ø     Servicii bancare

Ø     Transport de pasageri

Ø     Intretinere, service

Ø     Servicii cuprinse in bunuri

Ø     Sector 3

Ø     CD imprimate Dischete software

Ø     Casete filme Carti educative

Ø     Reviste/presa Imformatii pe Internet

Ø     Sector 6

Ø     Teleshoping

Ø     Posta electronica

Ø     CONTINUTUL SI CARACTERIZAREA SECTOARELOR

Ø     Sectorul 1: Servicii pure, tangibilitate redusa/interactiune. Prezenta elementelor tangibile este nesemnificativa; interactiunea consumator-producator este minima; sunt oferite cu usurinta oriunde sunt solicitate serviciile din aceasta categorie au un potential restrans de internationalizare

Ø     Sectorul 2: Tangibilitate medie/interactiune scazuta

Ø     Elementele tangibile ale serviciului au un rol important; serviciile au un potential ridicat de internationalizare, pentru ca bunurile care sunt asociate serviciilor si faciliteaza prestarea lor, sunt deplasabile pe pietele externe.

Ø     Sectorul 3: Tangibilitate ridicata/interactiune scazuta

Ø     Sectorul cuprinde serviciile care inglobeza elementele tangibile, fie ca suport, fie ca parte componenta caracterul tangibil al serviciilor compenseaza lipsa interactiunii dintre parti, plasandu-le in categoria serviciilor exportabile prin intermediul bunurilor.

Ø     CONTINUTUL SI CARACTERIZAREA SECTOARELOR

Ø     Sectorul 4: Tangibilitate redusa/interactiune inalta Sunt asa numitele servicii traditionale care utilizeaza resurse imateriale mai ales datorita caracterului intensiv in munca al procesului de prestare; atat rolul prestatorului, cat si cel al consumatorului sunt deosebit de importante pe parcursul livrarii; internationalizarea se realizeaza prin intermediul deplasarii fie a producatorilor, fie a consumatorilor.

Ø     Sectorul 5: Tangibilitate medie/interactiune inalta

Ø     Implicarea elementelor materiale la prestarea serviciilor din aceasta grupa este relativ ridicata; internationalizarea presupune deplasarea in egala masura a persoanelor si bunurilor: asa cum este cazul serviciilor bancare, de calatorie, de intretinere tehnica.

Ø     Sectorul 6: Tangibilitate ridicata/interactiune inalta

Ø     Relatia prestatorului cu consumatorul este stabilita in primul rand prin metode tehnice noile tehnologii permit extinderea relatiei "la distanta" pentru multe servicii, si in consecinta componentele sectorului 6 au un potential foarte ridicat de internationalizare.

Ø     Matricea relatiei consumator-producator de servicii reprezinta nu numai un instrument conceptual, dar si o modalitate concreta de a urmari posibilitatile strategice de internationalizare a serviciilor.

Ø     Alegerea modalitatilor de patrundere pe piata externa depinde de necesitatile si posibilitatile ofertantului de servicii de a face investitii pe piata externa. Aceasta, la randul ei, va determina masura in care ofertantul poate controla prestarea si livrarea prin prezenta sa pe piata in care are loc investitia.

Ø     CONCLUZII ALE ANALIZEI MATRICEI

Ø     a. Serviciile tind sa se grupeze pe trei niveluri ale modalitatilor de internationalizare (fluxul consumatorilor, fluxul producatorilor si investitiile straine)

Ø     b. Mutatiile tehnice din interiorul sectorului de servicii in prinicIpal in domeniul livrarii permit sau chiar impun firmelor sa recurga simultan la mai multe modalitati de internationalizare.

Ø     2. LOGICA SPECIALIZARII IN SERVICII

Ø     Abordarea traditionala a determinantilor specializarii in productia si comertul cu servicii este justificata de faptul ca o buna parte din serviciile comercializate sunt incluse in bunurile care fac obiectul schimburilor interantionale.

Ø     Rationamentele pe care se bazeaza specializarea in servicii sunt:

Ø     Maximizarea profiturilor la export pentru a obtine mijloacele cu care sa importe mai multe din marfurile destinate acoperirii necesrului de consum national

Ø     Este o forma de intarrire a pozitiei producatorilor nationali pe propia lor piata de dezvoltare

Ø     Caracterul fungibil al cunostiintelor si experientei umane le confera acestora calitatea de factori nelimitativi, deci ele nu pot deveni sursa de avantaj comparativ pentru specialzarea in servicii, in nici o regiune din lume.

Ø     3. DE LA INTERNATIONALIZAREA SERVICIILOR LA GLOBALIZARE

Ø     a) Motivatiile internationalizarii/globalizarii serviciilor

Ø     Necesitatea aprovizionarii cu factori de productie, in conditii avantajoase, in scopul extinderii productiei sau al patrunderii pe piata externa prin export;

Ø     Substituirea metodelor de export pe piata externa prin prezenta fizica a filialelor;

Ø     Organizarea investitiilor directe in strainatate;

Ø     Achizitionarea unor active sau a unor avantaje concurentiale care sa le suplimenteze pe cele existente.

Ø     Dezvoltarea unor strategii de patrundere pe piata prin ISD-uri care pot fi de doua feluri:

Ø     Strategia de urmarire a clientului (SUC) - prin care ofera aceleasi servicii cu cele produse in propria tara;

Ø     Strategia de atragere a pietei (SAP) - prin care isi ofera serviciile atat clientelei nationale cat si celei apartinand tertelor tari.

Ø     b. Avantajele internationalizarii/globalizarii

Ø     Avantajul de proprietate a firmei (concurential) care consta in: mentinerea calitatii prestatiei, a reputatiei, pastrarea avantajului indus de diferentierea serviciilor; adoptarea strategiei de gama; adoptarea strategiei de scara (de masa) si a unei specializari foarte pronuntate; accesul la control si prelucrarea informatiei.

Ø     Avantajul de localizare exprimat prin: aproprierea fata de clientala, facilitati de transport, costul fortei de munca, disponibilitatea si costul locuintelor.

Ø     Avantajul de internalizare al firmelor (de coordonare) pentru ca in cazul serviciilor costurile de tranzactionare sunt mai mari decat in cazul bunurilor fizice.

Ø     c. Teoriile internationalizarii/globalizarii STN

Ø     Teoria ciclului de productie conform careia o STN originara dintr-o tara are un avantaj concurential care este valorificat la inceput pe piata interna, apoi la export, si in sfarsit prin ISD.

Ø     Teoria tipologiei activelor conform careia ponderea productiei filialelor straine in productia locala de servicii este mai ridicata in subramurile intensive in informatii sau in domeniile in care reputatia firmei ofertante este echivanta pentru consumator cu produsul insusi.

Teorii asociate strategiilor conform carora activitatea STN tinde sa se fixeze pe ramurile industriale caracterizate prin concurenta de tip oligopol si prin "urmarurea firmei leader".