Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

AgriculturaAsigurariComertConfectiiContabilitateContracte
EconomieTransporturiTurismZootehnie

Contributia ISD la dezvoltarea economiei mondiale

afaceri

+ Font mai mare | - Font mai mic




Contributia ISD la dezvoltarea economiei mondiale

1 Evolutia ISD

A. Dinamica – ISD a avut cel mai mare ritm de crestere in economia mondiala in ultimii 20 de ani ; ritmul mediu anual de crestere depasind pe cel al exporturilor si cel al productiei mondiale




Fluxurile mondiale de ISD ( in mld $)

1973 – 25 mld $

1997 – 500 mld $

mld $

2000 – 1400 mld $

2001 – 735 mld $

2002 – 650 mld $

2003 – 560 mld $

2004 – 650 mld $

2005 – 916 mld $

2006 – 1300 mld $

In 2001- 2003 – recesiunea tarilor dezvoltate.

B. Volum – se masoara prin stoc ( peste 1 000 mld $)

valoarea cumulata a fluxurilor anuale

Stocul ISD – valoarea activelor productive, controlate din afara spatiilor nationale de implantare ce include concret 3 componente:

valoarea participarilor straine la capitatul filialelor ( 2/3 pondere)

valoare neta a sumelor datorate de filiale firmei mama ( 23% pondere)

profitul nedistribuit si nerestituit firmei mama, considerat a fi reinvestiti in respectiva filiala ( 12 % pondere)

C. Structura pe sectoare

I.            Sectorul primar ( agricultura + ind. extractiva) – 5%

II.         Sectorul secundar ( industrie) – 40%

III.       Sectorul tertiar ( servicii) – 55%

D. Repartizarea geografica

Tari dezvoltate

850 mld $

Tari in dezvoltare

380 mld $

Tari in tranzitie

70 mld $

Clasament pe tari in 2006

Tari receptoare

Tari emitatoare

Tari dezvoltate

1. SUA

1. SUA

GB

FR

3. FR

3. Spania

Tari in dezvoltare

1. China

1. Hong Kong

Hong Kong

3. Songapore

Tari in tranzitie

1. Rusia

1. Rusia

Romania

3. Kasahstan

ISD in 2006 a crescut in majoritatea regiunilor.

In Japonia au fost mai multe dezinvestiri decat ISD

Factori determinanti ai evolutiei investitiei straine directe ( ISD)

cresterea productiei mondiale

fluctuatiile ciclice ale cresterii economice, atat in tara de origine cat si in tara gazda

intro perioada de recisiune, profiturile scad si se limiteaza posibilitatile de finantare si capacitatea firmelor de a investi in strainatate ( ele se concentreaza pe restructurare interna)

ISD – pot creste totusi intro perioada de recesiune, daca dimensiunea pietei externe este in crestere, fiind pe partea opusa a ciclului economic din tara de origine.

Ciclul economic influenteaza si modul de finantare al ISD ; in faza de crestere se merge pe cumparari de actiuni si imprumuturi acordate filialelor, iar in faza de scadere, se merge pe profitul obtinut de filialele din strainatate

Fenomenul fuziunilor si al achizitiilor



Dupa ’85 multe companii transnationale au considerat ca preluarea unei firme locale este o modalitate mai avantajoasa de implantare pe piata externa, decat infiintarea unei capacitati noi.

Achizitiile pot fi :

pe orizontala ( din acelasi domeniu si in acelasi stadiu al productiei)

pe verticala ( din acelasi domeniu dar stadii diverite, in aval, in amonte)

pe diagonala ( din domenii diferite)

Ex: Ranault la Dacia, Ford la Craiova ( achizitii pe orizontala)

Unicredit Tiriac ( achizitii pe orizontala)

In cazul fuziunii, din cele doua firme rezulta una noua, cele doua initiale, disparand.

Achizitii in aval – cand se inglobeaza furnizorul

Achizitii in amonte - cand se inglobeaza distribuitorul

Masuri de politica economica al caror efect se resimte pe termen lung, asupra companiilor,

liberalizarea cometului international.

pe de alta parte, impunerea unor bariere netarifare a stimulat si ISD, firmele incercand sa le ocoleasca

q       Liberalizarea regimului investitiilor straine

o       Majoritatea tarilor adoptand reglementari tot mai permisive in acest sens

o       Programele de privatizare au contribuit la cresterea ISD

q       Regimul cursului de schimb

o       Deprecierea monedei nationale fata de valuta firmei investitoare incurajeaza initial investitia

o       Ulterior, daca deprecierea persista, ea defavorizeaza investitia straina

q       Gruparile de integrare regionala ( UE, NAFTA..)

q       Integrarea crescanda a productiei internationale

o       Tot mai multe resurse fiind atrase in circuitul companiilor multinationale

3.Efectul ISD asupra cresterii economiei mondiale

Desi in majoritatea tarilor cota de participari ISD la formarea capitatului este relativ redusa, ponderea ei este intro continua crestere, datorita ritmului mai accelerat al ISD fata de investitiile interne.

Incepand cu anii 90, ISD au devenit principala sursa de capital strin in tarile in dezvoltare, de exemplu :

a statisticile din 2004, ISD au reprezentat in jur de 200 mld $

exista investitii strine de portofoliu – 80 mld $

credite – 50 mld $

fluxuri oficiale – 25 mld $ ( credite de asistenta din partea unor tari)

Intre aceste surse de capital strain, majoritatea specialistilor recomanda ISD ; alaturi de bani aduc si alte beneficii :

locuri de munca

management

tehnologie

nu creeaza datorii

iesirile de bani asociate repatrierii profitului depinde de perfonrmanta filialei care nu e numai in interesul firmei ci si al tarii gazda

ISD sunt mai stabile de exemplu fata de investitiile de portofoliu, in virtutea crizelor financiare care se mai pot produce uneori

Pentru a absorbi in mod adecvat ISD, se considera ca o tara in dezvoltare trebuie sa ofere macar 3 elemente esentiale :

infrastructura

calificarea resurselor umane

un mediu stabil, atractiv de afaceri

4 Clasificarea motivatiilor pentru realizarea ISD

a). resurse ( NOKIA, INA)

b). piete ( ORANGE, Vodafone, Carrefour)

c). eficienta

d) active strategice

Indiferent de motivatie, investitiile mai pot fi agresive atunci cand urmaresc atingerea unor obiective strategice, sau defensive cand vin ca reactie la actiunile concurentilor sau ale guvernelor

a). Investitiile legate de resurse:

se cauta obtinerea de resurse la un cost mai scazut decat pe propria piata, sau atunci cand nu sunt deloc disponibile

majoritatea productiei filialelor este exportata, in general catre tari dezvoltate

pot fi resurse fizice, umane, informationale sau tehnologice

la cele fizice ISD se face pentru minimizarea costurilor si siguranta aprovizionarii, compania straina vine de obicei cu avantaje complementare, presupune de obicei un volum mare de capital si raman legate de locatia unde s-a investit

la resurse umane, se cauta forta de munca ieftina si / sau calificate, bine motivata. Firmele vin de regula din tari cu salarii mari, pentru a realiza produse intermediare la un cost mai scazut, si a le exporta spre tari non-industrializate, iar tarile au instituit zone libere pentru atragerea acestor investitii

la resurse informationale, tehnologice, este vorba de aliante strategice intre firme din Coreea, Taiwan, China, India, etc. cu firme din tari dezvoltate pentru a avea acces la tehnologia avansata si a participa la efortul de cercetare – dezvoltare.

b). Piete

e vorba de firme care investesc in anumite piete, pentru a le deservi pe acestea, sau piete invecinate ; de obicei este vorba de piete care au fost abordate anterior prin export, dar la dimensiunea lor in crestere, se justifica investitia ; de exemplu

o       cand produsele trebuiesc adaptate preferintelor locale

o       cand se acompaniaza furnizorii sau clientii care deja si-au stabilit operatiuni pe piata respectiva

la aceste ISD, filialele tind sa fie relativ autonome, produc aceleasi bunuri ca si firma mama dar nu in toata gama, si sunt cele mai receptive la specificul local

c). Eficienta

rationalizarea unor ISD bazate pe resurse sau pe piete, astfel incat firma mama sa castige prin coordonarea comuna a unor activitati deispesate geografic

se realizeaza o diviziune a muncii intrafirma, impartinudu-se activitatile pe produse, pe grupe de tari, in fucntie de avantajele care pot fii exploatate din madiul de afaceri specific fiecarei tari

se achizitioneaza active complementare de la firme locale, pentru ca firma investitioare sa isi promoveze obiectivelesi sa isi imbunatateasca competitivitatea ( companii mari care adopta o strategie globala, investitori aflati la prima extindere peste granite, cautand sa dobandeasca competente intrun mediu nefamiliar). Nu e vorba neaparat de reducerea costurilor, ci de slabirea pozitiei concurentilor si intarirea propriei pozitii sau cresterea puterii de negociere ( aici intra toate achizitiile si fuziunile in principiu)



Alte motivatii pentru investitii

e) de editare – ocolirea unor reglementari legislative

f) de sprijin – cand e vorba de case de comert, de filiale de marketing international, ce faciliteaza derularea importurilor si a exporturilor, si chiar daca nu sunt centre de profit, ele aduc beneficii firmei mama per ansamblu

5. Rolul companiilor transnationale

Compania transnationala ( Transnational Corporation) este o firma ce detine si conduce unitati economice in doua sau mai multe tari ; ea este compusa dintr-o firma mama si mai multe filiale.

Evolutia si universul actual al CTN

sunt in jur de 77.000 de firme mama, si au 770.000 filiale.

in ’98 ele produceau 1/20 din PIB-ul mondial, iat acum produc 1/10 din PIB-ul mondial

vanzarile filialelorreprezinta o valoare dubla fata de exporturile mondiale

Etape ale evolutiei CTN

  1. ante ’45 – primele extinderi internationale ; firmele americane s-au extins in aceasta perioada, fiind mai mari, mai bazate, pe o piata nationala mare si pe un standard de viata ridicat la acea vreme.

i. St. Oiltrust ( 1927) – Exxon

ii. Vacuum Oil ( 1920) – Mobile

iii. Ford ( 1914)

iv. GM ( 1911) – a creat o filiala in Brazilia in 1925, apoi a cumparat OPEL in Germania in 1929

v. GE ( General electric) – 1919

vi. Ibm 1935

Firmele europene s-au extins mai putin, in special in terile invecinate

Nestle

Philips

BP ( British Petrol)

  1. perioada ’45 – ’59 – perioada dominatiei americane; pentru ca firmele americane si-au continuat expansiunea, bazandu-se pe capacitate productiva mare si pe o structura solida de management. In ’59 dintr-un top 50 al companiilor, dupa cifra de afaceri, 44 erau americane si doar 6 erupene (Nestle, Philips, BP, Royal Duch, Shell, Unilever)
  2. perioada ’60 – ’74 – perioada dezvoltarii europene

i. firmele americane au trecut prin reorganizari si au inlocuit departamentele internationale cu divizii organizate geografic sau pe produs

ii. P&G ( care a achizitionat si Gilette)

iii. Firmele europene si-au extins gama de produse, si-au diversificat activitatea, si-au crescut acoperirea internationala

a.       Fiat

b.      Siemens

c.       Bayer

d.      BASF

e.       BAT ( British American Tabaco)

iv. A inceput si extinderea firmelor japoneze :

a.       Toyota

b.      Hitachi

c.       Mitsubishi

In top 50 erau 24 firme americane, 20 europene si 6 firme japoneze.

  1. perioada ’75 – ’89 – perioada emergentei asiatice

i. Firmele americane si europene s-au concentrat pe restructurai ca urmare a efectelor crizei economice mondiale, si asta a permis firmelor japoneze, si apoi sudcoreene, o extindere rapida la nivel european.

ii. Firmele japoneze, de la filiale de marketing au trecut la cele de productie

a.       Keinetsu – denumirea pentru firme japoneze

b.      Chaebol – denumirea pentru firme coreene ( Hyundai, Daewoo, Samsung, LG)

In top 50 erau 17 firme americane, 21 europene si 12 firme asiatice.

  1. din 90 pana in prezent – explozia achizitiilor si fuziunilor

i. inceputul anilor ‚90 au adus o acutizare a problemelor multor CTN, unele aflandu-se in mari dificultati financiare:

a.       Catepillar – SUA

b.      Xerox – au incercat sa realizeze calculatoare insa nu s-au vandut

c.       IBM – ’93 avea 8 mld $ pierdere

d.      GM – ’92 avea 23 mld $ pierdere

e.       Ford, Philips

Raspunsul la aceste probleme financiare au fost achizitiile si fuziunile, insa nu toate au avut efectul scontat

Efectele CTN asupra tarii de origine

q       Pozitive



Un plus de competitivitate internationala, incat firmele ajung sa concureze cot la cot cu rivalii de pe piata internationala

Renume prestigiu, notorietate

Produse mai ieftine

Neexploatarea propriilor resurse ( grad de poaluare mai scazut)

Intrari de valuta in tara prin repartizarea profiturilor

q       Negative

Neocuparea fortei de munca in propria tara si creearea de locuri de munca in strinatate

Scaderea veniturilor din taxe si impozite platite local si central ( Mecanism : Tara gazda incaseaza prima impozitul pe profit din partea unei filiale, tara de origine, pentru a evita dubla impunere mai impoziteaza doar profitul repatriat, si doar cu diferenta dintre ratele impozitului pe profit din cele doua tari)

Efect asupra balantei de plati – efectul e negativ printro iesire de capital asociata cu investitia ; ulterior acest efect negativ se poate atenua prin repatrieri. Rezultatul final depinde de la caz la caz.

Efecte asupra politicii monetare : datorita retelei lor extinse de locatii, CTN pot ocolii politica monetara a tarii de origine, si chiar s-o fraudeze prin intermediul preturilor de transfer ( preturi intrafirma fie mai mari fie mai mici decat cele oferite de piata, in functie de interesele grupului)

Ex : O firma mama din GB care produce si comercializeaza telefoane mobile, cu un cost unitar de productie de 100$. Ea vinde telefonul filialei Jamaicane la 100$ buc, Filiala Jamaicana le revinde filialei americane la 200$ bucata. Filiala americana le comercializeaza pe piata americana la 200$ bucata. Ratele impozitului pe profit sunt : GB 35%, Jamaica – 5%, SUA – 45%.

Cat impozit plateste firma in fiecare tara si per total :

UK – 0$

JAM – 5$

SUA – 0 $

Asadar firma produce cu 100$, vinde cu 200 $ si  plateste 5 $ impozit => Practicarea de piete de transfer.

Efectele CTN asupra tarii de origine

Etape in evolutia relatiilor intre CTN so tara gazda

I.            « Luna de miere » – 1950 – 1965 – a corespuns suprapunerii perfecte de interese intre firmele investitoare americane si economiile in reconstructie din Europa de vest.

II.         « Confruntarea » - 1966 – 1975 – a crescut independenta multor tari in dezvoltare, ele si-au identificat mai bineobiectivele economice si au capatat incredere in capacitatea guvernelor de a le realiza. CTN erau acuzate de exploatarea resurselor si transferul unor profituri exagerat de mari. A fost o perioada de nationalizari si exproprieri.

III.       « Reconcilierea » - 1976 – 1989 – s-a produs o dezamagire fata de eficaticatea mecanismelor institutionale si tarile respective s-au reorientat spre piata. In plus, CTN au devenit mai receptive la preferintele locale si mai dispuse sa promoveze o relatie avantajoasa pentru ambele parti.

IV.      « Competitia » - 1990 – pana in prezent. Datorita rolului benefic pe care l-au avut ISD in procesul de crestere economica a tarilor din Asia de sud-est, multe alte tari au initiat o concurenta in vederea atragerii de ISD.

Curente

1. Curentul conventional-obiectiv – conform caruia CTN contribuie la cresterea economica globala, prin asta si la progres social dar pentru o distributie echitabila a beneficiilor intre firma si tara sunt necesare masuri si actiuni adevate ( Dunning)

Curentul pro-globalist – sustine fara rezerve avantajele globalizarii pentru toti actorii implicati si recomanda diminuarea barierelor.( Morita)

3. Curentul antiglobalist – nu sustine ideea rolului benefic al ISD asupra evolutiei sociale si condamna operatiunile CTN considerand ca ele conduc lumea in mod nedrept si ca duc la dezagregare sociala si ecologica ( Korten)

Avantajele investirii CTN asupra tarii gazda :

A.     Capital

suplimenteaza resursele interne reducand deficitul dintre economisire si necesarul de investitii

mobilizeaza economiile locale care altfel ar ramane nefolosite sau ar fi utilizate in activitati cu productivitate mai redusa

poate stimula prin puterea exemplului si alte fluxuri financiare ( credite)

B.      Tehnologie

echipamentele specifice necesare derularii operatiunilor dar si brevete de inventie si eforturile de cercetare-dezvoltare

pentru a absorbi in mod adecvat aceasta tehnologie tara gazda trebuie sa fie dotata in mod corespunzator cu factori de productie : personal calificat, infrastructura, retea de firme locale care sa intre in relatii de subcontractare

C.     PMO

sisteme moderne de management, de exemplu :

o       JIT – ( Toyota)

o       KAIZEN ( proces de imbunatatire a calitatii)

o       Sisteme de control al calitatii, asistenta de calculatie costuri, asistenta de resurse umane, sisteme de training.

D.     Alte avantaje

inducerea concurenteisi a unui plus de competitivitate

acces pe pietele externe prin canale proprii de MK

locuri de munca, venituri la buget

dezvoltarea industriei orizontale

diversitate de produse

Dezavantaje

pot scoate firme locale de pe piata, mai ales daca le impiedica procesul de cercetare- dezvoltare, sau prin acces privilegiat la factori de productie calitativi

cand se angajeaza in practici anticoncurentiale

exploatarea resurselor

frauda in cazul practicarii preturilor de transfer

concentrarea operatiunilor pe produse cu valoare adaugata scazuta

cresterea somajului daca transfera operatiuni intensive in tehnologie

renuntarea la furnizorii locali in favoarea unora din import

introducerea unor prectici de munca sau valori inacceptabile pentru cultura locala

implicarea in practica tarii






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1592
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2021 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site