INVENTARIEREA PATRIMONIULUI S.C. I.M.C.F. S.A. Bucuresti si S.I.M.C. Constanta

1.2. OBIECTUL DE ACTIVITATE AL S.I.M.C. CONSTANTA

Obiectul principal de activitate este realizarea de lucrari de constructie, reabilitare, intretinere si repararea mecanizata a caii ferate .

Obiectul de activitate al Sectiei de Intretinere Mecanizata a Caii Constanta il reprezinta lucrari de constructie, reabilitare, intretinere si reparare mecanizata a caii ferate, cu utilaje speciale incredintate de actionari, transport pe calea ferata in scopul desfasurarii activitatilor proprii, activitati de aprovizionare comerciala si de comert, specifice activitatii proprii, revizia, intretinerea si repararea masinilor si utilajelor specifice activitatii, interventii pentru restabilirea circulatiei feroviare in cazul aparitiei unor situatii deosebite la infrastructura feroviara, ca urmare a evenimentelor, fenomenelor naturale, sesizarilor, etc., productia si reconditionarea de piese si echipamente pentru masinile grele de cale, utilajele de cale si masinile de mica mecanizare, activitati de testari si analize tehnice, etc.

In scopul realizarii obiectului sau de activitate, Sectia de Intretinere Mecanizata a Caii Ferate Constanta, desfasoara si unele activitati secundare cum ar fi : transport pe calea ferata in scopul desfasurarii activitatii proprii, aprovizionare comerciala si de comert, specifice activitatii proprii, revizia , intretinerea si repararea masinilor si utilajelor specifice activitatii, productia, repararea si reconditionarea de piese si echipamente pentru masinile grele de cale, utilaje si masinile de mica mecanizare, activitati de testari tehnice, masuratori, manipulari si depozitari, lucrari la instalatii electrice, inchirieri de utilaje, masini si echipamente, activitati sociale, culturale si sportive pentru personalul propriu si pentru terti .

1.3. INDICATORII ECONOMICO-FINANCIARI AI S.I.M.C. CONSTANTA

Principalii indicatori economico-financiari ai S.I.M.C. Constanta sunt concretizati in veniturile si cheltuielile realizate pe parcursul unui an .

Societatea tine evidenta contabila in lei si intocmeste anual situatii financiare ( bilant si contul de profit si pierdere ) , conform legislatiei in vigoare si avand in vedere normele metodologice elaborate de Ministerul Finantelor Publice .

Pe parcursul anilor 2005 - 2007 , Sectia de Intretinere mecanizata a Caii Ferate Constanta a realizat urmatoarele venituri si cheltuieli :

SITUATIA VENITURILOR REALIZATE

SITUATIA CHELTUIELILOR REALIZATE

01.01.2005 - 31.12.2007

Reprezentarea grafica a veniturilor si cheltuielilor

realizate in perioada 01.01.2005 - 31.12.2007

Reprezentarea grafica a veniturilor si cheltuielilor

realizate in perioada 01.01.2005 - 31.12.2005

Reprezentarea grafica a veniturilor si cheltuielilor

realizate in perioada 01.01.2006 - 31.12.2006

Reprezentarea grafica a veniturilor si cheltuielilor

realizate in perioada 01.01.2007 - 31.12.2007

CAPITOLUL II. ASPECTE TEORETICE SI METODOLOGICE PRIVIND INVENTARIEREA ENTITATII

2.1. ASPECTE TEORETICE PRIVIND INVENTARIEREA S.IM.C. CONSTANTA

Organizarea si efectuarea inventarierii elementelor de activ, datorii si capital propriu in cadrul Sectiei de Intretinere Mecanizata a Caii Ferate Constanta se efectueaza potrivit prevederilor Legii Contabilitatii nr. 82 / 1991, cu modificarile si completarile ulterioare, ale reglementarilor contabile aplicabile, precum si ale normelor de aplicare a Ordinului Ministrului Finantelor Publice nr. 1753 / 2004.

In temeiul prevederii Legii 82 / 2004, toate unitatile au obligatia sa efectueze inventarierea generala a elementelor de activ, datorii si capital propriu detinute la inceputul activitatii, cel putin o data pe an pe parcursul functionarii lor, in cazul fuziunii sau incetarii activitatii, precum si in urmatoarele situatii :

-la cererea organelor de control, cu prilejul efectuarii controlului, sau a altor organe prevazute de lege ;

-ori de cate ori sunt indicii ca exista lipsuri sau plusuri in gestiune, care nu pot fi stabilite cert decat prin inventariere ;

-ori de cate ori intervine o predare - primire de gestiune ;

-cu prilejul reorganizarii gestiunilor ;

-ca urmare a calamitatilor naturale sau a unor cazuri de forta majora ;

-in alte cazuri prevazute de lege .

Inventarierea anuala a elementelor de activ, datorii si capital propriu se face, de regula, cu ocazia incheierii exercitiului financiar, avandu-se in vedere si specificul activitatii fiecarei unitati.

In cadrul agentilor economici cu activitate complexa, bunurile pot fi inventariate si inaintea datei de incheiere a exercitiului financiar, cu conditia asigurarii valorificarii si cuprinderii rezultatelor inventarierii in situatiile financiare intocmite pentru exercitiul financiar respectiv .

Raspunderea pentru buna organizare a lucrarilor de inventariere revine administratorului, ordonatorului de credite sau altei persoane care are obligatia gestionarii elementelor de activ, datorii si capital propriu si care elaboreaza si transmite comisiilor de inventariere proceduri scrise adaptate la specificul unitatii .

2.2. ASPECTE METODOLOGICE PRIVIND INVENTARIEREA S.I.M.C. CONSTANTA

Inventarierea este procedeul prin care se determina, printrun ansamblu de operatii, starea si existenta faptica, cantitativa si valorica sau numai valorica la un moment dat a tuturor elementelor entitatii de activ, datorii si capital propriu a unitatii economice.

Functiile inventarierii sunt :

1. Functia de control a concordantei dintre evidenta scriptica (contabila) si realitatea faptica, diferente ce apar chiar in conditiile inregistrarii corecte in contabilitate din cauze cum sunt : modificarile cantitative si calitative pe perioada transportului si a depozitarii, gestionare proasta si neglijenta gestionarului, anulari de comenzi, calamitati, neinregistrarea sau inregistrarea eronata in documente.

2.Functia de stabilire a situatiei nete a entitatii si a rezultatului, pe baza situatiei reale determinata prin inventariere conform relatilor :

Activ net contabil =Total active - Datorii inventariate.

Rezultatul net = Activ net la sfarsit de exercitiu - Activ net la inceput de exercitiu.

3.Functia de calcul si evidenta a stocurilor, consumurilor si a vanzarilor prin utilizarea a doua metode de contabilitate a stocurilor :

a) Metoda inventarului permanent - aplicata la intreprinderi mari conform careia :

Sf = Si + Intrari - Iesiri.

Si care utilizeaza trei procedee de evidenta analitica :

● procedeul operativ-contabil

● procedeul cantitativ-valoric

● procedeul global-valoric

b) Metoda inventarului intermitent - in aceasta varianta de lucru se inregistreaza in conturile de stocuri numai stocurile initiale si finale ale elementelor entitatii respective, iar intrarile din cursul lunii se inregistreaza in conturile de cheltuieli corespunzatoare.In aceste conditii, inventarierea de la sfarsitul fiecarei luni sta la baza determinarii iesirilor din depozite (a consumurilor si a vanzarilor) astfel:

Iesiri din depozite = Stocuri initiale + Intrari din cursul lunii - Stocuri finale.

Rolul inventarierii:

●Determinarea situatiei reale a entitatii proprii.

●Determinarea bunurilor aflate in unitate dar care apartin altor persoane fizice sau juridice.

●Stabilirea valorilor actuale sau de utilitate a elementelor entitatii determinandu-se cresterea sau descresterea valorii contabile a acestora.

●Determinarea si evaluarea bunurilor aportate.

●Controlul gestionar, diminuarea pierderilor prin recuperarea lipsurilor constatate.

Felurile inventarierii :

a) Dupa modul de organizare :

●inopinante (extraordinare)

●special organizate (ordinare)

b) In functie de obiectul inventariat :

●inventarierea creantelor, datoriilor

●inventarierea numerarului

●inventarierea imobilizarilor

●inventarierea produselor finite, marfurilor

c) Dupa timpul la care se efectueaza :

●anual

●lunar

●din cinci in cinci ani

●la 10 ani

d) Dupa sfera de cuprindere :

●inventariere generala

●inventariere partiala

e) Dupa modul de efectuare :

●prin numarare, cantarire, bucata cu bucata

●prin sondaj

Inventarierea se efectueaza conform Legii contabilitatii OBLIGATORIU :

1) Cel putin o data pe an de regula la sfarsit de an.

2) La fuziunea, divizarea sau incetarea activitatii unitatii.

3) La modificarea preturilor.

4) La cererea organelor de control.

5) Cand exista indicii privind existenta de plus sau minus.

6) In cazuri de calamitati sau forta majora.

7) La inceput de activitate.

8) La predarea - primirea gestiunii.

Documente intocmite la inventariere :

a) Decizia de inventariere (constituirea comisiei centrale si/sau pe gestiune)

b) Declaratia de inventar

c) Proces verbal de sigilare

d) Lista de inventariere

e) Procesul verbal de inventariere

f) Decizie de imputare

g) Registrul inventar

h) Fisele de magazie, fise de cont pentru valori materiale care se bareaza sau vireaza in etapa de pregatire si in care se opereaza diferentele constatate la sfarsitul inventarierii

ETAPELE INVENTARIERII

I. PREGATIREA INVENTARIERII

II. INVENTARIEREA PROPRIU-ZISA

III. STABILIREA REZULTATELOR INVENTARIERII

I. Pregatirea inventarierii

Pregatirea inventarierii este o etapa premergatoare inventarierii propriu-zise. In cadrul acestei etape se iau o serie de masuri organizatorice si se executa unele lucrari contabile.

Printre lucrarile de natura organizatorica se pot mentiona:

▪ se constituie prin dispozitie scrisa a conducatorului unitatii o comisie centrala de inventariere si mai multe subcomisii in functie de numarul de gestiuni ce urmeaza a fi inventariate;

▪ se sigileaza caile de acces in gestiuni, cu exceptia locului in care incepe inventarierea;

▪ se cere gestionarului o declaratie scrisa din care trebuie sa rezulte: daca are in gestiunea sa bunuri nereceptionate sau bunuri care nu apartin gestiunii; daca are documente de predare-primire a bunurilor care nu au fost operate in evidenta sa operativa sau nu au fost predate la contabilitate; daca a primit sau predat bunuri fara sa se intocmeasca documentele necesare; daca are cunostinta de existenta unor plusuri sau minusuri in gestiune;

▪ se sisteaza operatiunile de intrare-iesire a bunurilor din gestiune;

▪ se identifica locurile in care ar putea fi depozitate bunurile care se inventariaza si se sigileaza;

▪ se grupeaza bunurile ce urmeaza a se inventaria pe sortimente si pe categorii de preturi. Se aranjeaza separate bunurile degradate, bunurile primite in custodie, spre reparare sau pastrare;

▪ se verifica daca aparatele de masura sunt in buna stare de functionare.

Lucrarile pregatitoare ale inventarierii de natura contabila cuprind:

▪ se asigura inregistrarea tuturor operatiunilor in contabilitatea sintetica si analitica si in evidenta operative condusa in cadrul gestiunilor (fise de magazine, rapoarte de gestiune, etc);

▪ se verifica exactitatea inregistrarilor prin confruntarea informatiilor din contabilitate cu cele din evidenta operative si prin intocmirea balantelor de verificare sintetice si analitice;

▪ se ridica de la gestiuni toate evidentele operative si se vizeaza dupa ultima operatiune (benzi de la casele de marcat, fise de magazine, rapoarte de gestiune, etc).

II. Inventarierea propriu-zisa

Consta in descrierea, evaluarea si constatarea elementelor entitatii si se face la locurile de depozitare a bunurilor respective, costatarile trecandu-se in listele de inventariere.

Listele de inventariere se intocmesc separat pe locuri de depozitare, pe categorii de bunuri si pe persoane responsabile de integritatea lor. De asemenea, se intocmesc liste de inventariere separate pentru: bunurile necorespunzatoare calitativ, bunurile fara miscare si de prisos, creante si datorii incerte sau in litigiu.

Bunurile inventariate se inscriu in listele de inventariere cu precizarea denumirii, codului, unitatii de masura, indicilor calitativi, pretului unitar de evidenta. Listele de inventariere se completeaza citet, fara stersaturi sau intercalari de randuri. Spatiile libere se bareaza, iar eventualele corecturi se certifica de catre persoanele care urmeaza sa semneze aceste liste.

Stabilirea stocurilor faptice se face prin numarare, cantarire, masurare sau calcule tehnice. Bunurile aflate in ambalaje originale se verifica prin sondaj, stivele formate din saci, lazi, cutii, containere etc. se desfac si se verifica separat, bunurile de volum mare (de masa) cum ar fi silozurile de cereale, rezervoarele de benzina sau de vin se inventariaza pe baza de calcule tehnice si pe baza analizelor de laborator.

Elementele entitatii de activ, datorii si capital propriu, a caror existenta nu poate fi constatata prin inventarieri fizice se verifica pe baza datelor din contabilitate. Acest procedeu se utilizeaza in cazul bunurilor apartinand unitatii, dar care se afla in afara acesteia (mijloace fixe date in chirie, materiale lasate in pastrarea furnizorului, produsele expediate catre clienti si refuzate de catre acestia, bunuri trimise spre prelucrare la terti, etc). Tot prin acest procedeu, al constatarilor indirecte, se verifica: disponibilitatile banesti din conturile de la banci (reflectate in extrasele de cont eliberate de catre banci); creantele si obligatiile unitatii in raport cu tertii (oglindite in contabilitatea analitica si in extrasele de cont confirmate de terti).

In vederea calcularii plusurilor si minusurilor de inventar, elementele entitatii se evalueaza la valoarea de intrare in unitate devenita valoare contabila.

Pentru asigurarea imaginii fidele, evaluarea elementelor entitatii se face astfel:

▪ bunurile de natura imobilizarilor si stocurilor se evalueaza la valoarea actuala, denumita si valoare de inventar;

▪ bunurile depreciate se evalueaza la valoare de utilitate a fiecarui element, stabilita in functie de utilitatea bunului in unitate si de pretul pietei;

▪ creantele si datoriile se evalueaza la valoarea lor nominala;

▪ creantele si datoriile incerte si in litigiu se evalueaza la valoarea lor de utilitate, stabilita in functie de valoarea lor probabila de incasat, respective de plata;

▪ disponibilitatile, creantele si datoriile in devize se evalueaza la cursul in vigoare din ultima zi a exercitiului;

▪ titlurile imobilizate se evalueaza la valoarea de utilitate pe care o reprezinta pentru unitate, iar investitiile financiare pe termen scurt se evalueaza la cursul mediu al ultimei luni a exercitiului sau la valoarea probabila de negociere, dupa caz.

In cazul activelor, se vor compara valorile inregistrate in contabilitate (Vc) cu valoarea de inventar (Vi) a elemetelor entitatii. Pot aparea urmatoarele situatii:

a.    daca Vi > Vc, atunci in listete de inventariere se trec valorile din contabilitate;

b.    daca Vi < Vc, atunci in listele de inventariere se trec valorile de inventar, diferenta reprezentand deprecierea bunurilor respective.

Rezultatele inventarierii se consemneaza intrun proces verbal de inventariere, care cuprinde:

▪ perioada si gestiunile inventariate;

▪ persoanele care au participat la inventariere;

▪ plusurile si minusurile constatate;

▪ bunurile depreciate;

▪ creantele si datoriile incerte sau in litigiu;

▪ concluziile si propunerile comisiei privind cauzele diferentelor de la inventar si persoanele vinovate;

▪ propuneri privind scoaterea din uz a obiectelor de inventar si de casare a mijloacelor fixe.

In termen de trei zile de la data incheierii inventarierii, propunerile din procesul verbal de inventariere vor fi prezentate administratorului pentru luarea unor masuri in vederea solutionarii situatiilor aparute.Administratorul, cu avizul compartimentului financiar-contabil si a compartimentului juridic, va decide in termen de 5 zile asupra solutionarii propunerilor facute de comisie.

Listele de inventariere, impreuna cu o copie dupa procesul verbal de inventariere, vor fi trimise compartimetului financiar-contabil si rezultatele inventarierii vor fi inregistrate in evidenta operativa (fise de magazine, raport de gestiune, fisele de mijloace fixe, registrul numerelor de inventar, registru de casa, fisa obiectelor de inventar, etc) si in evidenta contabila (fisa de cont), in termen de 5 zile de la data terminarii operatiunilor de inventariere.

Toate rezultatele finale ale inventarierii se trec in Registrul inventar, completat anual intrun singur exemplar. 

III. Stabilirea si regularizarea diferentelor la inventar

Pentru a stabili rezultatele inventarierii trebuie parcurse urmatoaele etape: - confruntarea situatiei faptice cu cea scriptica;

- stabilirea lipsurilor imputabile;

- compensarea lipsurilor cu plusurile constatate;

- aplicarea scazamintelor legale.

Confruntarea fapticului cu scripticul

Rezultatele inventarierii se stabilesc prin compararea datelor constatate faptic si inscrise in listele de inventariere cu cele din evidenta operativa (fise de magazine) si contabilitate. Pentru stabilirea rezultatelor inventarierii se procedeaza astfel:

▪ se verifica exactitatea stocurilor din fisele de magazine si a soldurilor din contabilitate pentru bunurile inventariate; erorile ce se descopera se coreacteaza operativ;

▪ se confrunta cantitatile consemnate in listele de inventariere cu evidenta operativa pentru fiecare pozitie in parte;

▪ se preiau pozitiile cu diferente in lista de inventariere centralizatoare;

▪ se preiau, de catre comisie, explicatii scrise de la persoanele care au raspunderea gestionarii, pentru plusurile, minusurile si deprecierile contatate, precum si pentru pagubele generate de expirarea termenelor de prescriptie a creantelor;

▪ se stabileste, in baza explicatiilor primite si a actelor cercetate, caracterul lipsurilor, pierderilor, pagubelor, deprecierilor si plusurilor constatate;

▪ se formuleaza propuneri privind modul de regularizare a diferentelor dintre datele din contabilitate si cele faptice, determinate prin inventariere;

▪ se inregistreaza in contabilitate, fara a se face compensari, plusurile si minusurile rezultate in urma inventarierii, pentru a se pune in concordanta evidenta contabila cu valorile inventariate.

2) Stabilirea lipsurilor imputabile

Daca se constata anumite lipsuri care se pot imputa, administratorii trebuie sa ia masura imputarii acestora la valoarea de inlocuire.

Pretul de inlocuire este costul de achizitie al bunului respectiv la data constatarii pagubei.

Costul de achizitie include pretul de cumparare existent pe piata + taxe nerecuperabile, inclusiv TVA + cheltuieli de transport-aprovizionare + cheltuieli necesare pentru punerea in functiune a bunului respectiv.

Documentul prin care se imputa persoanelor vinovate lipsurile din gestiune este decizia de imputare, care se intocmeste in doua sau mai multe exemplare in functie de numarul persoanelor raspunzatoare pentru paguba produsa si se semneaza de catre conducatorul unitatii, cu viza de control financiar preventiv si a compartimentului juridic.

3) Compensarea lipsurilor cu plusurile constatate

Daca lipsurile constatate nu sunt urmarea savarsirii unei infractiuni, la stabilirea valorii debitului se are in vedere posibiliatatea compensarii lipsurilor cu eventualele plusuri constatate, daca sunt indeplinite urmatoarele conditii:

▪ sa existe riscul de confuzie intre sorturile aceluiasi bun material, din cauza asemanarii aspectului exterior; listele cu bunurile pentru care exista posibiliatea compensarii se stabilesc anual de catre administratori;

▪ diferentele constatate in plus sau in minus sa priveasca aceeasi perioada de gestiune si aceeasi gestiune;

▪ lipsurile constatate la inventariere sa nu provina din sustragerea sau din degradarea bunurilor respective datorita vinovatiei persoanelor care raspund de gestionarea lor.

4) Aplicarea scazamintelor legale

Se aplica doar la bunurile materiale la care sunt acceptate scazaminte.

In cazul compensarii minusurilor cu plusurile stabilite la inventariere, scazamintele se calculeaza numai in situatia in care cantitatile lipsa sunt mai mari decat cele constatate in plus.

Cotele de scazaminte se aplica, in primul rand, la valorile materiale la care s-au costatat lipsurile. Daca in urma aplicirii scazamintelor respective mai raman diferente cantitative in minus, cotele de scazaminte se pot aplica si asupra celorlalte valori admise in compensare, la care s-au constatat plusuri sau la care nu au rezultat diferente.

Normele de scazaminte nu se aplica anticipat, ci numai dupa constatarea existenaei efective a lipsurilor si numai in limita acestora.

Diferenta constatata in minus in urma compensarii si aplicarii tuturor cotelor de scazaminte, reprezentand un prejudiciu pentru unitate, se recupereaza de la persoanele vinovate. Imputarea pagubelor constatate in gestiune se face la valoarea de inlocuire.

Rezultatele inventarierii se inregistreaza in evidenta operativa si in contabilitate. Astfel, lipsurile se scad din evidenta operativa (in fisele de magazie, coloana de intrari, cu rosu) si din evidenta contabila (in fisele de cont, coloana debit, in rosu), iar plusurile se inregistreaza in acelasi mod, dar in negru.

Pe baza registrului inventar si a balantei de verificare se intocmesc situatiile financiare, ale caror posturi trebuie sa corespunda cu datele din contabilitate, puse de accord cu situatia reala a elementelor entitatii stabilita prin inventariere.

Documente utilizate pentru efectuarea inventarierii :

liste de inventariere

proces verbal de inventariere

registru inventar

declaratia gestionarului

3.1. Inregistrari contabile generale privind inventarierea

Plusurile constatate la inventar se inregistreaza in unitate prin debitarea conturilor de activ corespunzatoare, astfel:

1.Plusul de imobilizari corporale si necorporale constatate se inregistreaza ca o intrare de imobilizari si ca o crestere a capitalurilor proprii reflectate in contul 131 "Subventii pentru investitii":

20 "Imobilizari necorporale"   =    131 "Subventii pentru investitii"

21 "Imobilizari corporale"     =    131 "Subventii pentru investitii"

2. Plusurile de materii prime se inregistreaza ca o intrare in conturile de stoc si ca o reducere a cheltuielilor:

301 "Materii prime"   =    601 "Cheltuieli cu materiile prime"

Pentru a nu influenta rulajul contului 601 "Cheltuieli cu materiile prime", inregistrarea de mai sus se poate face in rosu in debitul contului de cheltuieli si in creditul contului de stoc.

3. Plusurile de materiale consumabile se inregistreaza:

302 "Materiale consumabile" = 602 "Cheltuieli cu materialele consumabile"

4. Plusurile constatate la obiectele de inventar se inregistreaza:

303 "Materiale de natura obiectelor = 603 "Cheltuieli privind materialele de natura

de inventar"                  obiectelor de inventar"

5. Plusurile de produse finite se inregistreaza:

345 "Produse finite"   =   711 "Variatia stocurilor"

6. Plusurile de marfuri la o unitate care tine evidenta marfurilor la cost de achizitie se inregistreaza:

371 "Marfuri"   = 607 "Cheltuieli cu marfurile"

7. Plusuri de numerar in casierie:

a.La unitatile cu capital privat:

5311 "Casa in lei" =  7588 "Alte venituri din exploatare"

b.La unitati cu capital de stat:

5311 "Casa in lei"  =  4481 "Alte datorii fata de bugetul statului"

Minusurile constatate la inventariere se inregistreaza ca o iesire din entitate, a elementelor de active, prin creditarea conturilor corespunzatoare, astfel:

1. Minusurile imobilizarilor necorporale si corporale integral amortizate:

280 "Amortizari privind    = 20 "Imobilizari necorporale"

imobilizarile necorporale"

281 "Amortizari privind     = 21 "Imobilizari corporale"

imobilizarile corporale"

2. Minusurile imobilizarilor necorporale si corporale partial amortizate:

%     = 20 "Imobilizari necorporale"

280 "Amortizari privind

imobilizarile necorporale"

588 "Alte cheltuieli de exploatare"

%     = 21 "Imobilizari corporale"

281 "Amortizari privind

imobilizarile corporale"

6588 "Alte cheltuieli de exploatare"

3. Minusuri de materii prime:

601 "Cheltuieli cu materiile prime"     =    301 "Materii prime"

4.Minusuri de materiale consumabile:

602 "Cheltuieli cu materialele "      =   302 "Materiale consumabile"

consumabile"

5. Minusuri de obiecte de inventar:

603 "Cheltuieli privind materialele de   = 303 "Materiale de natura obiectelor

natura obiectelor de inventar"         de inventar"

6. Minusuri de produse finite:

711 "Variatia stocurilor"    =   345 "Produse finite"

7. Minusuri de marfuri la o unitate care tine evidenta marfurilor la cost de achizitie:

607 "Cheltuieli cu marfurile"   =   371 "Marfuri"

8. Lipsurile peste normele stabilite si pierderile cauzate de proasta gestiune  se pot imputa celor vinovati la valoarea de inlocuire reprezentata de costul de achizitie, care cuprinde pretul de cumparare practicat pe piata, la care se adauga taxele nerecuperabile, inclusiv TVA, cheltuielile de transport si alte cheltuieli, accesorii necesare pentru punerea in stare de utilitate a bunului respectiv.

Inregistrarea in contabilitate a valorii bunurilor imputate, ceea ce inseamna, in primul rand, crearea creantei fata de persoana vinovata, este urmatoarea:

4282 "Alte creante in legatura           =                     %

cu  personalul"          7588 "Alte venituri din exploatare"

4427 "TVA colectata" 

Daca valoarea bunurilor se imputa tertilor (persoane din afara unitatii), in locul contului 4282,'Alte  creante in legatura cu personalul' se utilizeaza contul 461 'Debitori diversi'.

CAPITOLUL III. ASPECTE PRACTICE PRIVIND INVENTARIEREA SIMC CONSTANTA

S.I.M.C. Constanta inregistreaza in evidentele contabile la sfarsitul lunii septembrie 2007, cu ocazia definitivarii operatiunii de inventariere urmatoarele operatiuni contabile :

1.Minus de inventar la gestiunea de rechizite in valoare totala de 16,98 RON.

a)      Scaderea din gestiune

602 = 302 16,98 RON

b) Imputarea catre persoanele vinovate ( la valoarea de inlocuire ) in valoare totala de 24,40 RON

4282 = % 24,40 RON

7588 20,50 RON

4427 3,90 RON

2.Plus de inventar la gestiunea de piese de schimb in valoare totala de 48,80 RON.

302 = 602 48,80 RON

3.Minus de inventar la gestiunea de piese de schimb in valoare totala de 120,92 RON .

a) Scaderea din gestiune

602 = 302 20,92 RON

b) Imputarea catre persoanele vinovate ( la valoarea de inlocuire ) in valoare totala de 287,03 RON

4282 = % 287,03 RON

7588 241,20 RON

4427 45 ,83 RON

4.Plus de inventar la gestiunea de combustibil si lubrifianti in valoare totala de 101,50 RON.

= 602 101,50 RON

5.Minus de inventar la gestiunea de combustibil si lubrifianti in valoare totala de 202,715 RON .

a) Scaderea din gestiune

602 = 302 202,715 RON

b) Imputarea catre persoanele vinovate ( la valoarea de inlocuire ) in valoare totala de 241,23 RON

4282 = % 241,23 RON

7588 202,715 RON

4427 38 ,515 RON

6.Minus de numerar la casieria unitatii in valoare totala de 20,00 RON.

a) Inregistrarea minusului

771 = 5311 20 RON

b) Imputarea catre persoanele vinovate

= 7588 20 RON

CONCLUZII

Societatea Intretinere Mecanizata a Caii Ferate Constanta este o societate comerciala pe actiuni, care isi desfasoara activitatea in conformitate cu legile romane .

Dupa cum se poate observa, doar in anul 2005 S.I.M.C. Constanta a inregistrat un profit in valoare de 337.266,16 lei, inregistrand pierderi pe parcursul urmatorilor 2 ani de 1.181.327,88 lei si respectiv 1.324.036,11 lei .

Pierderile care s-au inregistrat pe parcursul celor 2 ani se datoreaza lipsei de lucrari de intretinere mecanizata a caii, datorita faptului ca, incepand cu anul 2006 si pana in anul 2009 calea ferata Bucuresti - Constanta ( magistrala ) este supusa unor lucrari de modernizare si reabilitare a caii in cadrul programului de reabilitare si modernizare - CULOARUL IV - PANEUROPEAN .

Din acest motiv, S.I.M.C. Constanta realizeaza lucrari cu masinile grele de cale doar pe cateva linii secundare, toate fondurile fiind orientate catre modernizarea magistralei.

Totodata, se constata o durata de viata depasita si o imbatranire a utilajelor grele de cale cu care se realizeaza lucrari pe calea ferata, datorita faptului ca, in ultimii 5 ani, din cauza lipsei de fonduri, nu s-au mai efectuat lucrari de reparatie capitala a acestora, fapt ce a condus, an de an , la scaderea productivitatii muncii realizate, cu repercursiuni directe asupra veniturilor realizate .

Datorita faptului ca momentan, S.I.M.C. Constanta lucreaza doar pe cateva linii secundare, propun conducerii societatii reorientarea personalului care nu este folosit pentru lucrarile cu masinile grele de cale, spre alte lucrari, conforme cu obiectul de activitate pentru care a fost infiintata .

Totodata, propun alocarea de fonduri pentru innoirea parcului de masini grele cu unele mai performante, care sa ofere o productivitate a muncii ridicata si care sa conduca macar la echilibrarea balantei si de ce nu chiar la realizarea de profit .

In ceea ce priveste operatiunea de inventariere anuala a entitatii, are drept scop stabilirea situatiei reale a entitatii, cuprinzand toate elementele de activ, cantitativ si valoric sau numai valoric, dupa caz.

In cadrul S.I.M.C. Constanta, inventarierea s-a realizat la inchiderea exercitiului financiar contabil al anului 2007, rezultatele inventarierii fiind prezentate in procesul - verbal de inventariere.

Consider ca s-a respectat legislatia in vigoare cu privire la modul de efectuare a inventarierii anuale, la inregistrarea in evidentele contabile a plusurilor si minusurilor constatate, ( imputarea minusurilor facandu-se la valoarea de inlocuire si inregistrarea plusurilor facandu-se tinand cont de gradul de uzura fizica al bunurilor ).

Inregistrarea minusurilor si plusurilor constatate cu prilejul inventarierii, a condus la obtinerea unei situatii reale a entitatii S.I.M.C. Constanta .

BIBLIOGRAFIE

1. Maria Popan, Realizarea situatiilor financiare si calculatia costurilor, Editura Oscar Print, Bucuresti, 2007.

2. Todea Nicolae, Contabilitate-aspecte teoretice si aplicatii practice, Editura Aeternitas, Alba Iulia, 2002.

3.Epuran Mihail, Babaita Valeria, Teoria generala a contabilitatii, Editura Mirton, Timisoara, 2000.

4.Calin Oprea, Ristea Mihai, Bazele contabilitatii, Editura Genicod, Bucuresti, 2002.

5. Cenar Iuliana, Todea Nicolae, Deaconu Sorin-Constantin, Contabilitate practica, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2003.

6.Georgescu N., Robu V. - Analiza economico-financiara, Editura ASE, Bucuresti, 2001

7.Ordin al ministrului finantelor publice pentru aprobarea Normelor privind organizarea si efectuarea inventarierii elementelor de activ si de pasiv.