INVESTITIILE STRAINE IN ROMANIA

INVESTITIILE STRAINE IN ROMANIA

1.Politica investitionala a Romaniei in tranzitie

Deschiderea economica a statelor din centrul si estul Europei de la inceputul deceniului noua, le-a inclus ca o puternica piata potentiala in randul locatiilor investitionale avute in vedere de comunitatea internationala de afaceri, de corporatiile transnationale. Interesul pe care il prezentau aceste tari pentru investitori tinea in primul rand de masele de consumatori carora li se puteau adresa, dar si de costurile reduse ale unor factori de productie, in primul rand al fortei de munca, putand asigura o competitivitate prin pret a produselor sau serviciilor.

La baza deciziilor investitorilor straini de a se orienta spre aceasta zona a globului au stat o serie de motivatii de ordin economic, si anume accesul la piata, la resurse si strategiile expansioniste urmarite de diverse firme.

La randul lor, statele din regiune au perceput investitiile externe ca pe o posibila sursa de capital, tehnologie, competente si acces la piete. Unul din punctele comune acestor state este faptul ca investitiile de capital strain sunt un element indispensabil. In toate aceste tari finantarea cresterii economice si restructurarea nu se pot face doar din surse interne.

Nici in Romania sistemul reinnoirii social-economice nu poate fi derulat fara un impuls considerabil de investitii. Pentru Romania investitiile externe au la baza urmatoarele motivatii:

- sunt o premisa pentru transferul de tehnologie si know-how;

- asigura resursele financiare in vederea retehnologizarii si refacerii economice;

- permit preluarea si aplicarea unor metode de conducere mai performante;

- asigura accesul la piata internationala;

- creaza locuri de munca si contribuie la ridicarea calificarii unor categorii socio-profesionale etc.

Realizarea unui important transfer de resurse productive (capital financiar, tehnologie, expertiza manageriala si de marketing), deschiderea accesului la noi piete, restructurarea activitatii la nivel microeconomic, generarea unor efecte de demonstratie si antrenare in restul economiei, la nivelul firmelor locale beneficiare sau furnizoare ale filialelor straine, dirijarea de venituri sporite la bugetul statului sub forma de taxe si impozite si impulsionarea exporturilor constituie coordonate ale efectelor pozitive ale investitiilor externe.

Astfel, principala preocupare a autoritatilor romane in acest domeniu ar fi trebuit sa fie gasirea modalitatilor prin care sa fie atrase investitiile externe prin promovarea unei politici active, de perspectiva si diferentiata zonal.

Dupa 1990 s-a manifestat o deschidere legislativa remarcabila fata de investitiile externe prin abrogarea vechilor reglementari privind regimul investitiilor straine si adoptarea, inca din anul 1991, a Legii nr. 35 - "Legea privind regimul investitiilor straine in Romania", iar in 1997 prin adoptarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr.92 privind stimularea investitiilor directe, modificata si aprobata prin Legea nr.241/1998.

Legislatia romana in vigoare prevede tratament national investitorilor straini. Investitorii nerezidenti beneficiaza de aceleasi drepturi cu investitorii rezidenti. Legea nu prevede o limita in ceea ce priveste participarea straina la capital in cadrul societatilor; un investitor strain se poate stabili sau poate achizitiona in intregime (100 %) o societate in Romania.

Capitalul pe care il aduc investitorii straini poate imbraca mai multe forme, inclusiv moneda straina, echipament, servicii, drepturi de proprietate intelectuala, know-how si practici manageriale de inalt profesionalism, precum si profituri obtinute din alte surse in Romania. Legislatia in vigoare prevede de asemenea garantii impotriva nationalizari, exproprierii si a altor masuri cu caracter echivalent.

Conform legislatiei in vigoare investitorii straini sau romani beneficiaza de :

- libertatea de a investi in formele si modalitatile prevazute de lege;

- posibilitatea de a investi in toate domeniile de activitate, in formele prevazute de lege;

- tratament egal si non-discriminatoriu pentru investitorii romani si straini, rezidenti si nerezidenti; garantii impotriva nationalizari, exproprierii si a altor masuri cu character echivalent;

dreptul de a beneficia de facilitati fiscale sau privind plata taxelor vamale;

dreptul de a obtine la cerere, asistenta tehnica de specialitate;

- dreptul de a poseda bunuri mobile si imobile cu exceptia terenurilor care pot fi achizitionate numai de catre persoane fizice sau juridice romane. Cetatenii straini si apatrizii pot dobandi dreptul de proprietate privata asupra terenurilor numai in conditiile rezultate din aderarea Romaniei la Uniunea Europeana si din alte tratate internationale la care Romania este parte, pe baza de reciprocitate, in conditiile prevazute prin lege organica, precum si prin mostenire legala;

- dreptul de a alege o instanta competenta sau de arbitraj pentru solutionarea litigiilor privind potentialele investitii, in limitele legale. Romania este semnatara a Conventiei de la New York (1958) pentru recunoasterea si executarea sentintelor arbitrale straine. Potrivit Agentiei Romane pentru Investitii Straine (ARIS) investitorii nerezidenti in Romania au dreptul de a transfera in strainatate fara nici un fel de restrictii, dupa plata impozitelor si taxelor legale urmatoarele venituri, in valuta liber convertibila:

. dividendul sau beneficiul obtinut de la o societate comerciala, persoana juridica romana, in cazul in care sunt actionari sau asociati;

. venitul obtinut in cazul unei asociatii in participatiune, precum si veniturile obtinute din vanzarea actiunilor sau partilor sociale;

. sumele obtinute din lichidarea unei societati comerciale, potrivit Legii nr.31/1990 privind societatile comerciale potrivit procedurii falimentului, sau Legii nr.64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului, cu modificarile ulterioare;

. sumele obtinute cu titlu de despagubiri, ca urmare a unei exproprieri sau aplicarii unei alte masuri cu efect echivalent;

. alte venituri, conform formei de realizare a investitiei.

Investitorii nerezidenti din Romania beneficiaza de drepturi speciale prevazute de legislatia romana in vigoare sau a acordurilor bilaterale de protejare a investitiilor sau a altor legi in vigoare.

In cazul in care un acord bilateral de promovare si protejare reciproca a investitiilor, ratificat potrivit legii, ori alta lege ar indreptati un investitor - persoana fizica sau juridica nerezidenta - la un tratament mai favorabil decat cel prevazut prin Legea nr.241/1998, investitorul in cauza va beneficia de acel tratament.

Potrivit autoritatilor romane, investitorii straini, considerand Romania o posibila locatie pentru dezvoltarea afacerilor lor, pot lua in considerare urmatoarele avantaje oferite de tara noastra pentru stimularea investitiilor straine directe:

Avantajele oferite de piata si de pozitia geografica:

Una dintre cele mai mari piete din Europa Centrala si de Est (peste 21 milioane de locuitori);

Locatie atractiva - permite un acces facil la tarile din fosta URSS, Balcani, din Orientul Mijlociu, Africa de Nord;

Locatie atractiva - se afla la intersectia a trei viitoare rute de transport european: coridoarele nr. 4 (pentru vehicule motorizate si cale ferata <Berlin-Praga-Budapesta-Arad-Bucuresti-Constanta-Istambul-Salonic>) coridor riveran <Constanta-Basarabi-Dunare-Main-Rin>) si 9 (pentru vehicule motorizate si cale ferata <Helsinki-Moscova/Kiev-Odesa-Bucuresti-Constanta-Alexandropolis>).

Avantajele resurselor:

Forta de munca calificata, cu solide cunostinte in tehnologie, IT si inginerie;

Resurse naturale bogate, incluzand terenuri agricole fertile, petrol si gaze naturale;

Potential turistic important.

Avantajele politice:

Stabilitatea puterii executive;

Factor de stabilitate in zona - membru NATO;

. Factor de stabilitate in sud-estul Europei;

. Membru al Uniunii Europene incepand cu ianuarie 2007.

Avantajele relatiilor internationale:

Acordurile bilaterale incheiate de Romania cu alte state privind promovarea si protejarea reciproca a investitiilor ;

. Relatii diplomatice bilaterale cu 177 de state din cele 191 state member ale ONU, la care se adauga Sfantul Scaun, Ordinul Suveran Militar de Malta si Autoritatea Nationala Palestiniana;

Membru al Organizatiei Natiunilor Unite si al altor organizatii internationale: OSCE, Consiliul Europei, Organizatia Internationala a Francofoniei

Tratate de comert liber cu tarile UE, CEFTA

. Membru al Organizatiei Mondiale a Comertului din ianuarie 1995.

Avantajele economice:

Crestere economica sustenabila;

Statutul de economie de piata functionala;

Scaderea inflatiei

Asistenta financiara permanenta acordata in scopul dezvoltarii IMM;

Cresterea interesului din partea investitorilor straini

Avantajele imbunatatirii infrastructurilor:

O retea de telefonie mobila GSM bine dezvoltata;

Infrastructura industriala bine dezvoltata, incluzand infrastructura petroliera si a produselor petrochimice;

Prezenta sucursalelor si a reprezentantelor diferitelor banci internationale de renume

Angajamentul de a dezvolta o retea de autostrazi la standarde europene

Inexistenta unor miscari sindicale majore

Dialog permanent intre puterea executiva si asociatiile sindicale;

. Piata muncii si relatiile de munca legiferate printr-un Cod al muncii.

Avantajele legislative:

Legislatie compatibila cu acquis-ul comunitar;

Prevederi legale similare cu cele din UE;

O politica fiscala reglementata prin Codul fiscal

Politica fiscala competitiva: taxa unica de 16%.

In ceea ce priveste cota unica, practica din tarile dezvoltate (SUA, Franta), a demonstrat ca un impozit in continua crestere nu aduce obligatoriu la bugetul statului venituri mai mari.

Un impozit mare ii descurajeaza pe investitori si ii determina sa-si restranga activitatea economica sau sa recurga la fraude fiscale, stimuland economia subterana. Un impozit mai mic inseamna stimularea investitorilor, marind baza de impozitare si contribuind la sporirea veniturilor la buget.

Investitiile facute cu respectarea Legii nr.332/2001 privind promovarea investitiilor directe cu impact semnificativ in economie, beneficiaza de urmatoarele stimulente:

. Scutire de la plata taxelor vamale pentru utilaje tehnologice, instalatii, echipamente, aparate de masura si control, echipamente de automatizari si produse 'software' cumparate din strainatate, necesare pentru a realiza investitia, cu conditia ca bunurile sa fie noi, respectiv sa fi fost produse cu cel mult un an inainte de a fi aduse in Romania si sa nu fi fost utilizate niciodata;

. Amanari de la plata taxei pe valoare adaugata, conform reglementarilor in vigoare, respectiv pana la data de 25 a lunii urmatoare dupa punerea in functiune a investitiei, pentru bunurile noi, importate sau romanesti, necesare pentru realizarea investitiei, pana la punerea in functiune (conform Legii nr.345/2002 cu privire la taxa pe valoare adaugata;

. Deducerea a 20% din valoarea noii investitii, facuta in acord cu prevederile legii, calculata fiscal in luna in care investitia este terminata;

. Reportarea pierderilor fiscale pe parcursul urmatorilor 5 ani din profitul impozabil.

Investitiile directe cu un impact semnificativ in economie sunt definite de Legea nr. 332/2001 ca fiind acele investitii a caror valoare depaseste echivalentul a un million de dolari, realizate in formele si modalitatile prevazute de lege si care contribuie la dezvoltarea si modernizarea infrastructurii economice a Romaniei, determina un efect pozitiv de antrenare in economie si creeaza noi locuri de munca. Aceste investitii pot fi efectuate in orice domeniu de activitate, cu exceptia sectoarelor financiar, bancar, de asigurari-reasigurari, precum si a celor reglementate de legi speciale.

Investitiile directe care depasesc un milion de dolari beneficiaza de o serie de facilitati. Intre acestea, se numara exceptarea de la plata taxelor vamale pentru utilajele tehnologice, instalatiile, echipamentele, aparatele de masura si control etc., si, de asemenea, deducerea unei cote de 20 la suta din valoarea investitiei. Facilitatile prevazute in actul normative amintit au intrat in vigoare in anul 2006.

Investitiile realizate in conditiile Legii 332/2001 trebuie mentinute cel putin zece ani, in caz contrar societatea care a beneficiat de facilitatile acordate este obligata sa plateasca impozitele stabilite potrivit legii pentru intreaga durata de functionare a investitiei, precum si majorarile de intarziere a platii taxelor si impozitelor care ar fi trebuit platite in absenta existentei facilitatilor, calculate conform legislatiei in vigoare.

De asemenea, instrainarea de catre investitor a bunurilor pentru care a beneficiat de exceptare de la plata taxelor vamale intr-un termen mai mic de doi ani de la introducerea in tara sau de la achizitionarea acestora atrage plata contravalorii facilitatilor de care a beneficiat, precum si majorarile de intarziere a platii taxelor si impozitelor care ar fi trebuit platite in absenta existentei facilitatilor, calculate conform legislatiei in vigoare.

In perioada octombrie 2001 - decembrie 2005, Agentiile de Dezvoltare Regionala au inregistrat 445 proiecte de investitii a caror valoare depaseste echivalentul a 1 milion dolari SUA (si care primesc astfel, facilitati conform Legii 332/2001 privind investitiile directe cu impact semnificativ in economia romaneasca).

Valoarea totala angajata pe aceste proiecte este de peste 5 miliarde dolari, participarea straina reprezentand 3,618 miliarde dolari, respectiv 70,23% din totalul general. Dintre acestea, pana in 2005 s-au finalizat 261 proiecte de investitii, in valoare de peste 2,4 miliarde dolari.

In cursul anului 2005, investitiile directe cu impact semnificativ in economie s-au ridicat la peste 1,8 miliarde dolari din care 907,956 milioane dolari - greenfield si 909,584 milioane dolari - brownfield, fata de numai 1.233 milioane dolari in anul 2004

In Romania, perspectiva aderarii la Uniunea Europeana in 2007 a provocat adoptarea rapida a acquis-ului comunitar, eforturi sporite pentru imbunatatirea mediului de afaceri si incheierea de mari contracte de privatizare.

2. Volumul, dinamica si structura investitiilor straine directe in Romania pana la data finalizarii negocierilor de aderare la U E

In contextul actual, in care economia mondiala se afla in plin proces de globalizare, investitiile externe de capital tind sa devina, alaturi de resursele proprii fiecarei tari, o principala sursa de finantare si antrenare a dezvoltarii economice.

Finantarea cresterii economice si restructurarea nu se pot face doar din surse interne. De aceea, investitiile externe de capital sunt indispensabile.

Deschiderea fostelor state comuniste din regiunea central si est - europeana, spre democratie si economia de piata la inceputul deceniului trecut, a atras dupa sine interesul investitorilor straini, motivati de dimensiunea considerabila a pietelor si de posibilitatea de a reduce costurile de productie.

Performantele investitiilor de capital in Europa Centrala si de Est sugereaza ca aceasta este privita ca o regiune stabila si promitatoare pentru investitii, mai ales in contextul integrarii europene, imbunatatind eficienta operatiunilor in Europa ca un intreg.

La nivelul regiunii, exista importante diferente in ceea ce priveste performanta in atragerea investitorilor straini. Potrivit studiilor de specialitate, daca decizia de a investi in statele cu economie in tranzitie este o decizie strategica, alegerea localizarii efective a investitie este o chestiune ce tine de competitivitatea statelor receptoare.

Ritmul si calitatea masurilor de reforma, viteza si hotararea cu care sunt derulate procesele de privatizare, succesul in asigurarea macrostabilitatii, coerenta regimurilor nationale in materia investitiilor externe de capital si existenta unui climat de afaceri favorabil sunt factorii care au determinat o repartitie inegala a fluxurilor de capital.

In Romania, anul 2004 a consemnat, in ansamblu, evolutii pozitive ale principalilor indicatori macroeconomici.

Cresterea economica a inregistrat cea mai buna performanta din perioada de tranzitie, dinamica PIB (8,3%) fiind superioara cu 3,1 puncte procentuale rezultatului atins in anul 2003 si cu 2,8 puncte procentuale obiectivului initial.

Rata inflatiei a coborat la 9,3 %, cu 4,8 puncte procentuale sub nivelul anului anterior, in pofida socurilor interne si externe nefavorabile.

Rata somajului a evoluat si ea pozitiv, de la 7,4 % in decembrie 2003 la 6,2 % in decembrie 2004.

Aceste rezultate au consolidat progresele obtinute incepand cu anul 2000 pe linia stabilizarii macroeconomice si au contribuit la obtinerea de catre Romania a statutului de economie de piata functionala, acordat de Comisia Europeana.

In acest context, luna decembrie a anului 2004 a consemnat un moment de referinta in procesul de integrare - finalizarea negocierilor de aderare la Uniunea Europeana, ceea ce a creat premisele semnarii, in aprilie 2005, a Tratatului de aderare.

Un raport publicat de UNCTAD arata ca Romania si Bulgaria, asteptate sa adere la Uniunea Europeana in 2007, au inregistrat, impreuna, peste o cincime din totalul regional si mai mult de 70% din totalul investitiilor externe din sud-estul Europei in 2004.

Rata crescuta a investitiilor externe a fost data de privatizarea unor companii de stat, precum Petrom si de investitiile in terenuri si proiecte de extindere, cu precadere in industria automobilelor si in servicii. Intrarile nete de investitii straine directe s-au dublat, ajungand la 7,1% din PIB-ul anului 2004, in special datorita incheierii unor mari privatizari, asa cum rezulta din tabelul 2.1

Tabelul 2.1

Sursa: Elaborat pe baza datelor din UNCTAD - "World Investment Report 2003",New York and Geneva,

2003, pag. 305-306 si UNCTAD - "World Investment Report 2005",New York and Geneva, 2005, pag. 306-307

Cu un total de 5,174 miliarde dolari atrasi, Romania a inregistrat mai multe investitii decat Albania, Bosnia, Croatia, Macedonia, Serbia si Muntenegru la un loc.

'In Bulgaria si Romania, perspectiva aderarii la Uniunea Europeana in 2007 determina adoptarea rapida a acquis-ului comunitar, intensificarea eforturilor depuse pentru imbunatatirea climatului de afaceri si finalizarea unor acorduri ample de privatizare', se afirma in World Investment Report, mentionandu-se ca celelalte tari din sud-estul Europei le urmeaza intr-o masura mai mare sau mai mica.

Raportul prevede ca intrarile de investitii externe directe in tarile din sud-estul Europei vor creste si mai mult in viitor.

Romania si Bulgaria, care urmeaza sa adere la Uniunea Europeana in 2007, au fost principalele beneficiare ale investitiilor externe directe din 2004, cu 5,174 miliarde de USD, si respectiv 2,488 miliarde de dolari, reprezentand 71% din investitiile externe atrase de celelalte tari din zona (10.778 miliarde dolari).

Tabelul 2.2

Sursa: Elaboratr pe baza datelor din UNCTAD - "World Investment Report 2003", New York and Geneva, 2003, pag. 305-306 si UNCTAD - "World Investment Report 2005", New York and Geneva, 2005, pag. 306-307

In luna noiembrie 2004, Agentia de rating Fitch a acordat Romaniei calificativul "investment grade". Acesta a fost urmat de o imbunatatire a ratingurilor acordate de Standard and Poor's si Moody's. s.

Din pacate, conform unui raport al ARIS, volumul investitiilor externe directe in Romania pe parcursul celor 15 ani este de numai 13 miliarde de euro. Intr-un moment in care, aproximativ 2 ani ne mai desparteau de aderarea la Uniunea Europeana, Romania a cautat solutii pentru a recupera din decalajul considerabil fata de tarile vecine la capitolul investitii externe directe de capital.

Dupa recordul atins in 2004, cand in tara au intrat 4,1 miliarde de euro, autoritatile au aruncat in joc impozitul pe profit de 16 %.

Performanta realizata in 2004 se datoreaza in primul rand privatizarilor, cea mai mare fiind cea a SNP Petrom, licitatie castigata de OMV Austria.

Tranzactia de 1,49 miliarde de euro prin care grupul OMV a cumparat Petrom a ridicat valoarea totala a capitalului investit de Austria pe piata romaneasca la trei miliarde de euro (1,37 miliarde euro capital social subscris).

In acelasi an au fost inmatriculate 425 de noi firme cu capital austriac si 272 de companii cu capital olandez.

Potrivit Oficiului National al Registrului Comertului (ONRC), care departajeaza tarile dupa valoarea capitalului social subscris in valuta la societatile inmatriculate in Romania, in perioada 1991-2004, Austria se situa pe locul al doilea, cu 1,37 miliarde de euro, dupa Olanda, care inregistra un capital subscris de 1,55 miliarde de euro.

Ponderea Olandei in totalul investitiilor straine realizate in aceiasi perioada era de 14,81%, in timp ce Austria contribuia cu 13,09%.

Tabelul 2.3

Sursa: Oficiul National al Registrului Comertului - "Societati comerciale cu participare la capital", nr. 88, pag.26

Din punct de vedere al gruparilor economice ce au realizat investitii in perioada 1991-2004, Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica (OCDE) se situeaza pe prima pozitie, urmata de Uniunea Europeana.

State cum sunt Elvetia sau Liechtenstein (membre ale AELS), nu se afla pe primele pozitii nici in clasamentul realizat pe tari. Tabelul 2.4

Nota: ponderile sunt calculate in total Romania, datorita apartenentei unei tari la mai multe grupari economice

Sursa: Oficiul National al Registrului Comertului - "Societati comerciale cu participare la capital", nr. 88, pag.24

Din punct de vedere al domeniilor in care activeaza societatile comerciale cu participare straina la capital, este de retinut faptul ca sunt concentrate in special in activitati nemateriale: comert (47,2%), servicii profesionale (17,4%). Aceiasi tendinta se pastreaza si pentru primele sapte luni ale anului 2005, asa cum rezulta din graficul 2.1

Graficul 2.1

- calculata in raport de domeniul de activitate declarat la inmatriculare

Sursa: Oficiul National al Registrului Comertului - "Societati comerciale cu participare la capital", nr. 88, pag. 25

Dupa criteriul valorii capitalului social subscris de societatile comerciale cu participare straina la capital, in perioada 1991 - august 2005, preferintele investitorilor straini s-au orientat in acest interval, in ordine, spre:

- industrie, 79,2% din capitalul social subscris;

- servicii profesionale, 10,3% din capitalul social subscris;

- transporturi, 6,7% din capitalul social subscris;

- comert cu ridicata, 1,7% din capitalul social subscris;

- turism, 0,8% din capitalul social subscris;

- agricultura, 0,6% din capitalul social subscris;

- comert cu amanuntul, 0,4% din capitalul social subscris;

- constructii, 0,3% din capitalul social subscris.

Din aceasta prezentare se desprinde concluzia ca, in economia romaneasca, domeniul industrial este principalul punct de atractie pentru capitalul strain subscris, conform graficului 2.2, reprezentand structura capitalului social subscris de investitorii straini pe domenii de activitate.

Graficul 2.2

* - calculata in raport de valoarea capitalului social total subscris in echivalent valuta(USD)

Sursa: Oficiul National al Registrului Comertului - "Societati comerciale cu participare la capital", nr. 88, pag. 9

Potrivit UNCTAD in anii 2003 si 2004, in Romania, sectorul secundar a atras cele mai multe investitii externe de capital din sud-estul Europei (2.006 milioane dolari, comparativ cu Bulgaria 392 milioane dolari sau Macedonia 54 milioane dolari). In cadrul serviciilor, comertul si transporturile au avut un rol deosebit de important, asa cum rezulta din tabelul 2.5 referitor la intrarile in Romania de investitii externe de capital pe sectoare de activitate.  Tabelul 2.5

Sursa: UNCTAD - "World Investment Report 2005", New York and Geneva, 2005, pag. 285

Din punct de vedere geografic, capitalul strain subscris si societatile comerciale cu participare straina s-au orientat mai ales spre zonele tarii cele mai dezvoltate din punct de vedere economic.

Din totalul capitalului social subscris 55,5% a fost orientat spre zona municipiului Bucuresti si judetul Ilfov, 12,1% in sudul Munteniei, 11,2% in Vestul si Centrul tarii etc.

In ultima perioada, tot mai multi investitori straini aleg sudul si sud-estul tarii pentru realizarea de noi proiecte de investitii, in detrimentul zonelor centrale si de vest. "Se observa o tendinta noua de orientare catre zone considerate pana nu de mult mai putin atractive: regiunea de dezvoltare Sud - Est Muntenia si Sud-Oltenia', se arata intr-o informare a Agentiei Romane pentru Investitii Straine.

Pe primele opt luni ale lui 2005, regiunea de Sud a inregistrat fluxuri straine de capital de aproape 100 milioane de dolari, de doua ori mai mult decat regiunea de Centru si de Vest impreuna.

Cele mai multe proiecte investitionale s-au indreptat spre telecomunicatii, servicii si comert. Investitorii cauta facilitati si forta de munca specializata.

In sudul tarii, investitorii straini se vor indrepta in special spre acele sectoare economice cu specializari deja existente si spre zonele unde autoritatile locale ofera cele mai avantajoase facilitati.

Rezultatele unui studiu comparativ realizat de ARIS au scos la iveala faptul ca in zona de Sud necesarul cel mai mare de investitii se inregistreaza in industria alimentara, industria constructoare de masini, industria chimica si petrochimica.

Conform datelor statistice raportate de Oficiul National al Registrului Comertului la sfarsitul anului 2004 s-a realizat un clasament al investitorilor straini in Romania dupa capitalul social subscris (tabelul 2.6). Tabelul 2.6

Sursa: www.arisinvest.ro

Acest clasament reflecta atat domeniile care au atras cel mai mare interes din partea investitorilor straini, cat si maturitatea, gradul de deschidere si caracteristicile pietelor carora se adreseaza.

La inceputul anului 2005, revista "Capital" a realizat un top al primilor douazeci de investitori din Romania plecand de la valoarea investitiei facute. Potrivit acestuia telefonia mobila, industria auto si cea a carburantilor, cimentul si sectorul de retail au atras cea mai mare parte a investitiilor externe realizate dupa 1990 in Romania.

Peste sapte miliarde de euro investite pana la sfarsitul anului 2004, mai mult de 120.000 de angajati si o cifra de afaceri cumulata de peste noua miliarde de euro in 2004 - acestea sunt cifrele rezultate in urma analizei indicatorilor a 20 de mari companii cu actionariat strain.

Fara indoiala ca nivelul crescut al investitiilor externe directe s-a datorat in mare masura marilor privatizari ce au avut loc in 2004 dar, totodata, stabilitatea economica si politica, ca si perspectiva aderarii la Uniunea Europeana in 2007, au avut o influenta pozitiva asupra preferintei investitorilor.

Piata de fuziuni si achizitii a inregistrat o puternica dezvoltare pe masura ce tot mai multe companii locale si-au continuat consolidarea pe o piata din ce in ce mai competitiva, iar investitorii straini au fost din ce in ce mai atrasi de piata romaneasca datorita calificarii inalte a fortei de munca si a costurilor reduse cu personalul.

Valoarea pietei de fuziuni si achizitii a crescut semnificativ in 2004, fiind estimata la 1,4 miliarde dolari. Comparativ cu anul 2003 aceasta reprezinta o crestere de 157%, una dintre cele mai mari din regiune.

Contributia investitorilor straini la activitatea de fuziuni si achizitii a fost destul de ridicata in 2004 fata de 200 Investitorii straini au realizat 76% din totalul tranzactiilor, dezvaluind faptul ca si firmele romanesti prefera parteneri strategici cu potential financiar superior firmelor locale, care ii pot ajuta sa faca fata competitiei din ce in ce mai mari a produselor vestice.

Austria s-a situat in topul investitorilor, cu sapte tranzactii, urmata de SUA cu cinci tranzactii si Germania cu patru. Austria se situeaza pe prima pozitie si din punct de vedere al valorii tranzactiilor, cu aproximativ 433 milioane dolari, cei mai mari investitori fiind Kronospan, Immofinanz, Meinl European Land si Lasselsberger, urmata de Canada cu 300 milioane (cresterea numarului de actiuni detinute de TIW in Mobifon) si Ungaria cu 117 milioane (prin achizitiile facute de OTP Bank si MOL).

Un numar de 42 de tranzactii in sectorul privat au fost facute publice in 2004, reliefand cresterea activitatii de fuziuni si achizitii (33 tranzactii in 2003 si 30 in 2002).

Cel mai atractiv sector din punct de vedere al numarului de tranzactii incheiate a fost industria prelucratoare, la fel ca in 2003, asa cum rezulta in graficul 2. Pe locul doi s-a situat sectorul telecomunicatiilor, cu sapte tranzactii, urcand o pozitie in top. Acest sector nu numai ca este unul dintre cele mai dinamice ale economiei, dar a si generat un numar mare de tranzactii datorita procesului de consolidare.

Liberalizarea pietei de telecomunicatii din 2003 a condus la cresterea competitiei si in segmentul telefoniei fixe. Astfel companiile de telecomunicatii care au evoluat din companii de cablu TV si furnizori de internet isi consolideaza pozitia pe piata prin fuziuni si achizitii pentru a-si diversifica serviciile si a obtine o parte din piata telefoniei fixe.

Graficul 2.3

Sursa: PriceWaterhouseCoopers - "Studiu privind fuziunile si achizitiile in Europa Centrala si de Est pentru anul

2004. Raport de tara: Romania", pag.4

Fluxul de capital strain va contina sa creasca prin fuziuni si achizitii, datorita faptului ca atat costurile scazute cu salariile, cat si riscul economic si politic scazut, fac din Romania un loc perfect pentru mutarea unitatilor de productie a diferitelor companii din Uniunea Europeana.

Procesul de aderare la Uniunea Europeana va continua sa modeleze in urmatoarea perioada mediul economic romanesc, crescand competitia si astfel ducand inevitabil la o consolidare a pietei prin fuziuni si achizitii.

Investitiile externe directe s-au cifrat in 2005 la 5,197 miliarde euro, in crestere cu doar 0,3% fata de anul 2004, potrivit datelor inregistrate in Balanta de Plati a Bancii Nationale a Romaniei.

Potrivit datelor finale, revizuite si furnizate de BNR si Institutul National de Statistica, valoarea investitiilor externe din 2004 a fost de 5,183 miliarde euro. Pe de alta parte, Agentia Romana pentru Investitii Straine, considera ca volumul IED atrase in 2005, a fost unul record, mult superior celui din 2004, de 4,098 miliarde euro (fiind inclus si fluxul intrat din privatizarea Petrom).

BNR precizeaza ca anul 2005 nu a inregistrat investitii semnificative din privatizari, intrucat, cei 2,2 miliarde euro, din preluarea Bancii Comerciale Romane vor intra in visteria statului abia in 2006.

Previziunile oficiale arata o crestere sustinuta a economiei romanesti in urmatorii ani, cu o rata medie a cresterii PIB de aproximativ 6,2% pana in 2008. Astfel, pana la sfarsitului anului 2008, produsul intern brut ar urma sa fie cu 30% mai mare fata de sfarsitul lui 2004. Investitiile externe de capital se asteapta sa creasca semnificativ incepand cu anul 2007, odata ce Romania a devenit membra a Uniunii Europene.

Desi in 2006 se astepta o crestere a investitiilor in Europa de Sud - Est, au existat si retineri cauzate de anumite probleme nerezolvate, ca ineficienta administratiei publice, coruptia ori dificultati legate de sistemul legislativ si politic.

Investitii straine in Romania de la data finalizarii negocierilor pana la aderarea la U E

Intr-unul dintre cele mai recente studii efectuate de expertii sai, prestigioasa companie de consultanta Ernst & Young, considera Romania drept cea mai atractiva destinatie pentru investitii din Europa de Sud - Est, in conditiile unei imbunatatiri substantiale a perceptiei investitorilor straini asupra acestei parti a batranului continent. Acelasi studiu intitulat "South East Europe Attractiveness Survey" releva faptul ca exista premisele necesare pentru o imbunatatire a pozitiei tarii noastre ca destinatie pentru investitii in urmatorii trei ani.

Imbunatatirea mediului de afaceri, efectele introducerii cotei unice de impozitare si atitudinea pozitiva a partenerilor straini fata de Romania au condus la atragerea unui volum de investitii straine directe in valoare de 9,1 miliarde Euro in anul 2006.

Valoarea record din 2006 de 9,082 miliarde Euro, in crestere cu 74,24% comparativ cu aceeasi perioada a anului precedent (5,213 milioane Euro), include suma de 2,2 miliarde euro, reprezentand preluarea de catre Erste Bank a 36,8% din actiunile BCR.

Cea mai importanta componenta a investitiilor straine directe atrase de Romania a fost "participatii la capital" (4098 milioane Euro reprezentand 45,1% din volumul total de ISD), urmata de "alte capitaluri", adica imprumuturi acordate de compania mama structurilor afiliate din Romania (3029 milioane Euro reprezentand 33,3% din volumul total de ISD), si componenta "profit reinvestit" (1956 milioane Euro reprezentand 21,5% din volumul total de ISD).Grafic1

Sursa: Banca Nationala a Romaniei

Astfel, anul 2006 reprezinta recordul absolut in ceea ce priveste investitiile straine directe

atrase de Romania. In 2006, volumul cumulat al investitiilor straine directe atrase de Romania a depasit pragul de 30 de miliarde de EUR, inregistrandu-se un stoc ISD de 31,130 miliarde EUR.

Grafic2

Sursa: Banca Nationala a Romaniei

Din punct de vedere al fluxurilor lunare de ISD, valoare medie pentru anul 2006 a fost de aproximativ 757 milioane euro, puternic influentata de intrarea in luna octombrie a sumei de 2,2 miliarde euro din privatizarea BCR.

In anul 2006, in competitia acerba in atragerea de investitii straine in regiunea Europei Centrale si de Est, Romania a detinut un binemeritat loc doi (graficul 3)cu o valoare de 9,1 miliarde euro .

graficul 3

Sursa: ARIS Raport annual 2006

Atractivitatea Romaniei ca tara de destinatie pentru investitorii straini a fost manifestata si

prin cresterea cu 9,2% in anul 2006, comparativ cu anul precedent, a numarului de societati comerciale cu participare straina nou inregistrate. Ca pondere anul 2006 reprezinta 9,1% din numarul total al societatilor comerciale cu participare straina la capital inregistrate in Romania in perioada 1991-2006.

Sub aspectul distributiei lunare numarul societatilor comerciale cu participare straina la capital nou inregistrate a avut o tendinta relativ constanta de crestere.

Capitalul social subscris de societatile comerciale cu participare straina la capital nou inregistrate a urmat aceeasi tendinta ascendenta, cu o rata de crestere de 165,4%, corespunzator valorii de 238 milioane USD in anul 2006 comparativ cu 89,9 milioane USD in anul 2005.

Tabelul 1

Sursa: Oficiul National Registrul comertului

Atractivitatea Romaniei ca tara de destinatie pentru investitorii straini a fost manifestata si

prin cresterea cu 9,2% in anul 2006, comparativ cu anul precedent, a numarului de societati comerciale cu participare straina nou inregistrate. Ca pondere anul 2006 reprezinta 9,1% din numarul total al societatilor comerciale cu participare straina la capital inregistrate in Romania in perioada 1991-2006.

Capitalul social subscris de societatile comerciale cu participare straina la capital - indicator care exprima valoarea totala a aporturilor, in numerar si in natura, subscrise de asociati la constituirea societatii, precum si la majorarea capitalului social in cursul existentei societatii comerciale - a inregistrat in anul 2006 valoarea de 2434 milioane Euro, in crestere cu 0,5% fata de anul 2005.

Ca pondere, anul 2006 reprezinta 15,7% din soldul valorii capitalului social subscris, incepand cu anul 1991. Cele mai dinamice luni ale anului 2006 sub aspectul valorii capitalului social subscris au fost: august (85,5 milioane Euro) si decembrie (355,5 milioane Euro).

Printre cele mai importante majorari de capital efectuate de investitorii straini in cursul anului 2006 se evidentiaza: Kaufland Romania SCS (comert cu amanuntul) - 164,6 milioane Euro, Doosan IMGB (productie masini grele) - 63,5 milioane Euro, Astra Vagoane - 37,4 milioane Euro, Alexandrion Group Romania - 36,3 milioane Euro, Celestica - 35,4 milioane Euro, Renault Mecanique (industria auto) - 34,6 milioane Euro, Egger (industria lemnului) - 33,8 milioane Euro, Lukoil (industria petroliera) - 31,1 milioane Euro, Agri Concept - 27,4 milioane Euro, Distrigaz Sud (distributie gaze naturale) - 24,9 milioane Euro.

Distributia pe domenii de activitate a capitalului social subscris de societati comerciale cu participare straina la capital ramane constanta comparativ cu anii anteriori, pe primul loc in preferintele partenerilor straini fiind industria cu 50,6%, urmata de servicii profesionale (26%), comert (13%), transporturi (6,4%). Cele mai putin atractive domenii pentru partenerii straini sunt: constructiile (1,6%), turismul (1,5%) si agricultura, ceea ce atesta potentialul inca neexploatat al acestora Graficul 4

Sursa: Oficiul National Registrul Comertului

Prin evolutia inregistrata de investitiile straine directe in Romania in anul 2006, precum si a numarului si valorii capitalului social subscris de societatile comerciale cu participare straina se confirma si previziunile organizatiilor internationale, care arata ca Romania este o destinatie din ce in ce mai atractiva pentru investitorii straini prin aderarea la Uniunea Europeana, adoptarea acquisului comunitar si pretul redus al fortei de munca superior calificate.

1 Investitii directe cu impact semnificativ in economie

Conform Legii 332/2001 privind investitiile directe cu impact semnificativ in economie, lege care prevede acordarea de facilitati pentru investitiile a caror valoare depaseste echivalentul a 1 milion USD, si in baza contractelor de mandat incheiate cu Agentiile de Dezvoltare Regionala, in perioada octombrie 2001 - decembrie 2006 s-au primit informatii privind inregistrarea statistica a 535 proiecte de investitii a caror valoare angajata este de 6,615 miliarde USD, participarea straina reprezentand 4,749 miliarde USD, respectiv 71,79% din totalul general.

Dintre acestea, pana la 30 decembrie 2006 s-au finalizat 350 proiecte de investitii, in valoare de peste 3,334 miliarde USD.

In decembrie 2006, investitiile directe cu impact semnificativ in economie au fost de 210

milioane USD - din care: investitii tip greenfield 39,5 milioane USD si tip brownfield 169 milioane USD.

Principalele domenii in care s-a investit, sunt:

- telecomunicatii, 62 proiecte cu o valoare angajata de 1.457 milioane USD, reprezentand 22,01% din totalul investitiilor;

- servicii, 69 proiecte cu o valoare angajata de 811 milioane USD, reprezentand 12,26% din totalul investitiilor;

- comert, 97 proiecte cu o valoare angajata de 737 milioane USD, reprezentand 11,13% din totalul investitiilor;

- industria constructoare de masini, 44 proiecte cu o valoare angajata de 693 milioane USD, reprezentand 9,94 % din totalul investitiilor;

- industria lemnului, celulozei si hartiei, 22 proiecte cu o valoare angajata de 657 milioane USD, reprezentand 10,15% din totalul investitiilor;

- industria energetica, 25 proiecte cu o valoare angajata 509 milioane USD, reprezentand

7,70% din totalul investitiilor;

- constructii si materiale de constructii, 42 proiecte cu o valoare angajata de 366 milioane USD, reprezentand 5,55% din totalul investitiilor;

- industria electronica si electrotehnica, 16 proiecte cu o valoare angajata de 232 milioane USD, reprezentand 3,51% din totalul investitiilor;

- industria metalurgica, 19 proiecte cu o valoare angajata de 234 milioane USD, reprezentand 3,54% din totalul investitiilor.

O structurare pe grupe valorice a acestor investitii, ne arata ca s-au inregistrat 7 investitii

peste 100 milioane USD, 17 investitii intre 50 si 100 milioane USD, 165 investitii intre 10 si 50

milioane USD, restul pana la 535 fiind investitii intre 1 si 10 milioane USD.

Cele mai multe investitii au fost inregistrate in: Regiunea de Dezvoltare Bucuresti- Ilfov -

298 proiecte, cu o valoare angajata de 4.007 milioane USD, reprezentand 60,58% din totalul investitiilor, din care investitii straine de 2.969 milioane USD, reprezentand 44,07%, din totalul general.

Regiunea de Dezvoltare - Centru (judetele Alba, Brasov, Covasna, Harghita, Mures, Sibiu,) - un numar de 81 de proiecte cu o valoare angajata de 972 milioane USD, reprezentand 15,18%, din totalul investitiilor, din care investitii straine de 657 milioane USD, reprezentand 44,88 % din totalul general.

Regiunea de Dezvoltare - Sud - Muntenia (judetele Arges, Calarasi, Dambovita, Giurgiu), - un numar de 40 proiecte de investitii, cu o valoare angajata de 607 milioane USD, reprezentand 9,18% din care investitii straine de 485 milioane USD, reprezentand 7,33% din totalul general.

Dintre investitorii straini care au depus proiecte de investitii a caror valoare depaseste echivalentul a 1 milion de dolari SUA, investitorii din Olanda ocupa primul loc, cu investitii in valoare de 1.479 milioane USD, reprezentand 22,35% din totalul investitiilor, urmati de cei din Austria cu 722 milioane USD, respectiv 10,91% din totalul investitiilor, Germania cu 634 milioane USD, respectiv 9,59% din totalul investitiilor si Franta cu 507 milioane USD, respectiv 7,66% din totalul investitiilor.

4. Aspecte critice si propuneri privind investitiile straine in Romania

In ultimii ani, indicatorii macroeconomici ai Romaniei, cum ar fi reducerea inflatiei, mentinerea deficitului bugetar la un nivel scazut si cresterea sustinuta a produsului intern brut (PIB), au fost incurajatori.

In semn de recunoastere a acestor tendinte pozitive, agentiile internationale de rating Moody's, Standard and Poor's sau Fitch au imbunatatit semnificativ ratingul riscului de tara pentru Romania.

Economia Romaniei inregistreaza una din cele mai accelerate cresteri din Europa, cu o rata medie anuala de crestere a PIB de aproximativ 4,5% in perioada 2001-2004cu o tendinta medie de crestere economica de aproximativ 5%.

In Raportul de tara pentru anul 2005 al Uniunii Europene au fost semnalate ingrijorarile Parlamentului European si ale Comisiei Europene cu privire la aderarea deplina a Romaniei in 2007 la Uniunea Europeana. Conform Raportului, desi legislatia Romaniei in domenii sensibile, cum ar fi lupta impotriva coruptiei, este in conformitate cu standardele Uniunii Europene, in unele cazuri lipseste vointa politica de a implementa aceasta legislatie. In ciuda acestor ingrijorari, Comisia Europeana a acordat Romaniei statutul de "economie de piata functionala", atentia fiind indreptata din ce in ce mai mult asupra altor aspecte importante, cum ar fi intarirea sistemului juridic.

Romania a semnat la Luxemburg, la 25 aprilie 2005, alaturi de Bulgaria si de reprezentantii celor 25 de state membre Tratatul de Aderare la Uniunea Europeana.

Semnarea Tratatului de Aderare a fost precedata de obtinerea avizului conform al Parlamentului European, care a fost acordat la 13 aprilie 2005, cu majoritatea absoluta a voturilor parlamentarilor europeni.

Aderarea Romaniei la Uniunea Europeana a impulsionat cresterea economica si imbunatatirea mediului de afaceri din tara noastra, tinand cont de conditiile care au fost create pentru atragerea unui volum cat mai mare de investitii externe, datorita nevoilor de dezvoltare, mai ales in ceea ce priveste infrastructura (transporturi, retele transeuropene de energie etc.) si agricultura, oferind garantii suplimentare pentru investitorii nationali si straini pentru dezvoltarea afacerilor.

Nivelul total al investitiilor externe directe acumulate inregistrate din 1990 este de peste 38 miliarde dolari.

Romania ocupa locul cinci in regiunea Europei Centrale si de Est in ceea ce priveste volumul total al investitiilor externe directe realizate. Cu toate acestea, indicatorul privind investitiile externe directe pe locuitor este sub nivelul multor tari din regiunea Europei Centrale si de Est.

O noua strategie, alte prioritati investitionale, o lege a investitiilor competitiva cu legislatia din tarile Europei Centrale si de Est - sunt doar trei dintre modalitatile prin care Agentia Romana de Investitii Straine (ARIS) isi propune sa atraga si sa promoveze capitalul strain in Romania.

Evaluari si analize realizate de catre organizatiile nationale, cat si internationale confirma faptul ca totusi, coruptia ramane o problema raspandita si serioasa care afecteaza multe aspecte ale societatii si inclusiv climatul investitional.

In general, legislatia anticoruptie din Romania este complexa si in mare masura aliniata la acquis-ul comunitar al Uniunii Europene. Coruptia este o problema serioasa si de netagaduit in Romania, dupa cum releva numeroase studii si rapoarte ale unor institutii si organizatii internationale. Investitorii straini sunt convinsi ca reducerea coruptiei va imbunatati climatul de afaceri din Romania, va creste nivelul investitiilor externe directe .

Temeri cu privire la coruptie au fost exprimate si in Raportul de tara al Comisiei Europene din octombrie 2005: "Impactul actual al luptei impotriva coruptiei in Romania este limitat si nu exista reduceri semnificative ale nivelului de perceptie a coruptiei.Sunt necesare eforturi suplimentare pentru a solutiona problema coruptie".

Incepand cu 1995, organizatia Transparency International a publicat in fiecare an un raport privind Indicele de Perceptie al Coruptiei (IPC). Indicele de Perceptie a Coruptiei clasifica tarile in functie de gradul in care este perceputa existenta coruptiei in randul oficialilor si politicienilor. Este un indice compozit, care se bazeaza pe 16 sondaje si studii diferite, efectuate de mai multe institutii de renume si clasifica 159 de tari din punct de vedere al gradului in care este perceputa coruptia. El reflecta opinia oamenilor de afaceri si a analistilor din intreaga lume, inclusiv a expertilor din tarile evaluate.

Incepand din anul 1997, Romania a fost printre cele mai slab clasate tari din regiune si in mod constant ultima dintre tarile candidate la aderare. Ea a fost clasata pe locul 85 intr-un raport (2005), cu un scor IPC de 3 din 10, similar cu cele ale Republicii Dominicane si Mongoliei.

Toate tarile membre UE, inclusiv cele zece admise in 2004, au scoruri mult mai bune.

In raportul Bancii Mondiale "World Development Report" pe 2005 se arata ca societatile transnationale decid sa investeasca intr-o tara dupa analize foarte atente, pornind de la criterii precise: incertitudinea politica, instabilitatea macroeconomica, legislatia, nivelul taxelor, coruptia etc.  Graficul 4.1

Sursa: Elaborat pe baza datelor din World Bank -"World Development Report 2005.

A Better Investment Climate for Everyone", New York, 2005

Asa cum se poate constata si din graficul numarul 4.1 coruptia reprezinta un punct important in decizia de a investi pentru o societate transnationala.

Pentru Romania sunt identificate urmatoarele puncte nevralgice: instabilitate macroeconomica, nivel ridicat al taxelor, incertitudine politica, nivel ridicat al coruptiei, costuri financiare sporite etc.

Graficul 4.2

Sursa: Elaborat pe baza datelor din World Bank -"World Development Report 2005.

A Better Investment Climate for Everyone", New York, 2005

Incepand cu anul 1997, Consiliul Investitorilor Straini (FIC) a publicat prima sa Carte Alba, raport ce continea un set de propuneri ce aveau in vedere imbunatatirea climatului investitional din Romania. In cea de-a patra editie, publicata la inceputul anului 2005 au fost cuprinse sapte capitole: sistemul juridic, regimul fiscal, flexibilitatea pietei muncii, sectorul bancar, guvernanta corporatista si piata de capital, mediu si coruptia. Astfel, acestia au venit cu o serie de propuneri, cum ar fi:

- numarul ordonantelor de urgenta ar trebui redus semnificativ, legislatia republicata ori de cate ori sufera modificari substantiale, si de asemenea, pot sa existe consultari prealabile in cazul tuturor propunerilor de legi;

- legislatia fiscala din Romania ar trebui imediat armonizata cu cea din Uniunea Europeana;

- reducerea diferentei dintre rata dobanzii pentru lei si valuta ar trebui sa fie o prioritate;

- pot fi oferite stimulente pentru realizarea obiectivelor de recuperare si reciclare a deseurilor, fondurile putand fi folosite pentru dezvoltarea infrastructurii necesare imbunatatirii proceselor de recuperare si reciclare a deseurilor si pentru crearea de sisteme separate de colectare a deseurilor, iar subventiile pentru recuperarea si reciclarea materialelor pot fi eliminate;

- legislatia anticoruptie ar trebui aplicata la scara larga si in mod uniform etc;

Factorul important in atragerea unui volum cat mai mare de investitii externe directe este crearea unui mediu de afaceri propice. Cu toate ca Romania dispune de o serie de avantaje: aderarea la Uniunea Europeana, marimea pietei interne, disponibilitatea resurselor si accesul la pietele de export, stabilitatea politica, forta de munca ieftina etc, lipsa de coerenta si fermitate a autoritatilor in aplicarea unei politici economice stabile, o infrastructura inadecvata, o administratie publica ineficienta si corupta, birocratia sunt factori care descurajeaza actiunile investitionale ale societatilor transnationale.

Orice tara care doreste sa beneficieze de avantajele investitiilor externe directe trebuie sa-si creeze un mediu de afaceri adecvat. In acest context, putem mentiona ca tendintele pozitive din ultimii ani demonstreaza ca economia Romaniei, in mare parte, se adapteaza la conditiile de piata. Problemele principale ce necesita solutionare tin de crearea unui mediu atractiv pentru atragerea investitorilor straini. Romania are nevoie in primul rand de investitii externe directe, care sa-i asigure dezvoltarea economica si cresterea competitivitatii prin crearea de noi locuri de munca, sporirea veniturilor populatiei, promovarea exporturilor si realizarea unui transfer de cunostinte si tehnologii performante, integrarea in sistemul economic european si mondial.

Pentru aceasta este necesar sa se creeze un climat investitional, pentru investitorii straini fiind importante: dimensiunea pietei interne, existenta unor importante resurse naturale, forta de munca ieftina, posibilitatea accesului la pietele externe de desfacere, liberalizarea politicilor economice interne, nivelul progresului tehnic si calitatea resurselor umane, eliminarea coruptiei si birocratiei etc. Si societatile transnationale, la randul lor, ar trebui sa incerce sa creeze legaturi mai puternice cu tarile gazda, in conditiile in care acest tip de relatii nu s-a soldat intotdeauna cu cele mai bune rezultate.

Astazi, cand rolul imaginii proprii a devenit atat de important, ea poate fi influentata pozitiv nu numai prin performantele economice si financiare, ci si prin cele realizate pe planul asistentei sociale acordate in special statelor in dezvoltare, asa cum este cazul Romaniei.

De exemplu, societatile transnationale ar trebui sa se implice mai mult in formarea si reconversia fortei de munca din tarile in care isi creeaza filiale, ar trebui sa creeze centre de cercetare stiintifica si sa incerce sa realizeze o legatura permanenta intre acestea. Avand in vedere traditia Romaniei in diverse domenii de cercetare stiintifica precum petrochimie, biologie, matematica, stiinte economice, aceste firme globale pot sa beneficieze nu numai de o forta de munca superior calificata, dar si de unele descoperiri cu caracter stiintific.

Cert este ca investitiile externe sunt avantajoase pentru orice economie si implicit si pentru cea romaneasca, deoarece in tarile in care au gasit un mediu favorabil si s-au implicat puternic, ritmul rapid al cresterii economice si bunastarea au devenit caracteristica esentiala in raport cu efectele negative. De aceea atragerea acestora reprezinta solutia vitala pentru redresarea economiei romanesti.

Concluzii

In cadrul acestei lucrari am analizat tendintelele in perioada 1990 - 2006 ale ISD pe plan mondial si in Romania prin prisma integrarii in structurile Europene.

Apreciez ca evolutia fluxului de investitii straine directe depinde de un numar de factori micro si macroeconomici, schimbarile politicii in acest domeniu la nivel national si international precum si de impactul anumitor evenimente asupra planului de afaceri al investitorilor.

Riscurile in ceea ce priveste evolutia fluxului de investitii straine directe sunt legate de: cresterea pretului petrolului care poate afecta cresterea economica a celor mai importante tari gazda si de origine pentru ISD si incetinirea reformelor structurale.

Consider ca fluxul de investitii straine directe pe termen scurt si mediu va creste, desi acesta va fi situat la un nivel modest comparativ cu recordul atins in perioada 1999-2000, respectiv 1.086.750 milioane USD in anul 1999 si 1.387.953 milioane USD in anul 2000 (record absolut).

Printre factorii care sustin scenariul de crestere al fluxului de ISD se pot enumera:

Accelerarea ratelor de crestere economica masurate prin produsul intern brut;

Mentinerea la un nivel scazut a ratelor dobanzii si implicit a costului finantarii;

Cresterea investitiilor interne - element important al formarii brute de capital fix - si a

productiei industriale;

Intarirea capacitatii companiilor transnationale de a investi, deoarece marea majoritate

a acestora au raportat cresterea profitului;

Extinderea Uniunii Europene din anii 2004 si 2007difera de precedentele prin numarul fara precedent al statelor care au aderat dar si prin faptul ca s-a produs intr-un cadru mult mai integrat iar raspunsul companiilor multinationale fata de acest proces nu este previzibil.

In acest context consider ca extinderea va afecta "regulile jocului" in cursa pentru atragerea investitiilor straine directe intre cele 27 de state membre, in conditiile in care Uniunea Europeana este o piata unica dar este inca departe de a fi o singura jurisdictie.

In prezent vechile state membre ale UE sunt preocupate de posibilitatea relocalizarii productiei in noile tari membre si aderante la UE, pe fondul reducerii fluxului de investitii straine directe atrase.

Tendintele de recesiune manifestate de marile economii europene reflectate in fluxuri modeste de ISD atrase consider ca ar putea conduce in viitor la cresterea numarului de activitati gen "outsourcing" catre noile state membre concomitent cu adancirea diviziunii muncii intre cele 2 grupe de state.

Ideea care se desprinde este aceea ca vechile si noile state ale UE nu vor concura pentru aceleasi investitii pe termen scurt, cu toate ca in interiorul celor 2 grupe de state, concurenta pentru atragerea ISD se va amplifica, pe masura ce firmele vor incerca sa-si ajusteze structura de productie la modificarea avantajului comparativ.

In opinia mea, cresterea cheltuielilor ca o alternativa la procesul relocalizarii va deveni o parte importanta a strategiei companiilor multinationale pe piata unica extinsa. De aceea, extinderea Uniunii Europene va diminua temporar costul ajustarilor structurale in vechile state membre prin investitii straine directe pe verticala.

Consecintele concurentei pentru locatii atractive pentru investitii straine directe, in contextul concurentei pentru un nivel scazut al impozitarii, in paralel cu reducerea avantajelor legate de costul fortei de munca in noile state membre, se vor traduce prin reducerea facilitatilor pentru outsourcing (tipul fragmentar de ISD).

Totusi unele companii vor lua in calcul posibilitatea relocalizarii, fapt ce va conduce la diminuarea nivelului venitului in vechile state membre ale Uniunii Europene dar nu va afecta alte functii corporative.

In opinia mea pe termen lung timp se va crea o concurenta directa in ceea ce priveste oferirea de locatii atractive pentru investitori intre cele 2 grupe de tari pentru un numar din ce in ce mai mare de investitii similare, noile state membre pierzand avantajul costului mai redus de productie, acesta fiind preluat de tarile din Sud-Estul Europei si Comunitatii Statelor Independente.

Romania este o destinatie din ce in ce mai atractiva pentru investitorii straini prin aderarea la Uniunea Europeana, adoptarea acquisului comunitar si pretul redus al fortei de munca superior calificate atat in comparatie cu vechii cat si noii membrii ai Uniunii Europene.

In urmatorii ani preconizez o crestere a fluxului de capital strain catre regiunile ramase in urma din acest punct de vedere. Mai mult, prin aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, s-au suplimentat fondurile alocate imbunatatirii infrastructurii si protectiei mediului, ceea ce va avea impactul de reducere al decalajului dintre regiunile Romaniei.

Foarte important pentru atragerea investitiilor straine directe spre regiuni ale Romaniei care nu au beneficiat pana in prezent de valori ridicate ale capitalului strain, este politica autoritatilor locale. Acestea pot acorda ajutoare de stat investitorilor straini sub forma terenului la pret redus si racordarii la utilitati.

Aderarea la Uniunea Europeana este asociata cu cresterea investitiilor straine directe, prin cresterea nivelului de predictibilitate, stabilitate legislativa si nu in ultimul rand prin reducerea continua a costului finantarii.

Experienta tarilor care au devenit membre ale Uniunii Europene in anul 2004 a aratat ca

in fata Romaniei va sta aceeasi reala provocare. Procesul de privatizare este aproape de final deci aceasta forma de intrare a investitiilor straine directe in tara se va diminua pana la a inceta.

In opinia mea singurele posibilitati ale Romaniei dupa aderare constau in investitii greenfield, de la zero si investitii brownfield, situatie in care investitorul achizitioneaza firma, dar inlocuieste aproape in totalitate fabrica, echipamentele, forta de munca si linia de productie.

Ca o tendinta normala intalnita in toate tarile dezvoltate, incepand cu primii ani dupa aderarea la structurile europene in Romania vor creste simtitor ca rol si valoare fuziunile si achizitiile transfrontaliere si/sau cele internationale.

Totodata in cadrul lucrarii, am utilizat aparatul statistico-matematic in vederea identificarii tarilor tinta pentru atragerea investitiilor straine directe in Romania.

Pentru identificarea tarilor tinta am construit un model matematic bazat pe 4 statistici diferite cuprinzand clasamentul pe tari de provenienta a ISD si anume: doua raportari interne care se refera la ISD atrase de Romania conform ONRC si Legii 332/2001 privind promovarea investitiile cu impact semnificativ in economie si doua raportari ale organizatiilor internationale OECD si UNCTAD privind cele mai mari tari exportatoare de capital (fluxul de iesire al investitiilor straine directe).

Rationamentul care a stat la baza acestui model a constat in acordarea unor coeficienti de importanta fiecarui clasament considerat, acestia jucand rolul unor ponderi asociate celor 4 ordonari. La final a rezultat un clasament din care am retinut primele 10 de tari, acestea fiind in ordinea importantei: Olanda, SUA, Franta, Marea Britanie, Germania, Austria, Belgia /Luxemburg Italia , Elvetia , Canada .

Integrarea economica a Romaniei in Uniunea Europeana este importanta pentru dezvoltarea sustenabila a tarii noastre nu doar din perspectiva modelelor traditionale de crestere economica, dar si in lumina cresterii rolului societatii bazate pe cunoastere si economiei digitale, in centrul carora se afla contributia tot mai mare a proprietatii intelectuale reprezentata de o larga varietate de active intangibile.

Restrangerea decalajelor tehnologice si a disparitatilor privind activitatea de cercetare-dezvoltare intre Romania si tarile dezvoltate din Uniunea Europeana depinde intr-o masura tot mai mare de promovarea cresterii calitatii si de contributia care poate fi adusa de un volum sporit

de active intangibile.

O problema cheie pentru dezvoltarea sustenabila a Romaniei si integrarea in UE este capitalul intelectual, a carui valoare cuprinde cea mai mare parte a eficientei economice.

In aceasta privinta relatia dintre mobilitatea cercetarii (emigratie, "brain-drain", "brain circulation", "brain gain") si activele intangibile in Romania poate fi considerata ca un factor de imbunatatire a pozitiei si performantelor economico-sociale folosind miscarea fortei de munca

superior calificate sub constrangerea modelelor strategice bazate pe principiul "castig-castig", in loc de "castig-pierdere".